Cum gestioneaz─â Germania istoria secolului XX? jpeg

Cum gestioneaz─â Germania istoria secolului XX?

├Ämplinirea a o sut─â de ani de la ├«ncheierea Primului R─âzboi Mondial ridic─â pentru to╚Ťi europenii noi teme de dezbatere ╚Öi reflec╚Ťie, cu at├ót mai mult pentru Germania. Dac─â pentru rom├óni sau pentru alte na╚Ťiuni care au ren─âscut ca state na╚Ťionale la sf├ór╚Öitul conflagra╚Ťiei Centenarul este un motiv de celebrare, cum se raporteaz─â societatea german─â la acest eveniment crucial ├«n istoria omenirii?

Germania a pierdut r─âzboiul ╚Öi a fost declarat─â prin Tratatul de la Versailles drept unic─â responsabil─â ├«n declan╚Öarea catastrofei. ├Än noiembrie 1918, Imperiul German se pr─âbu╚Öea ╚Öi l─âsa locul Republicii de la Weimar. Care va sf├ór╚Öi doar un deceniu ╚Öi jum─âtate mai t├órziu prin cucerirea puterii de c─âtre nazism, urm├ónd Al Doilea R─âzboi Mondial. ├Ämp─âr╚Ťirea Germaniei ├«n epoca postbelic─â, instaurarea comunismului ├«n Germania de Est, R─âzboiul Rece ├«n care germanii au tr─âit, con╚Ötien╚Ťi c─â ╚Ťara lor poate deveni ├«n orice clip─â teatrul de opera╚Ťiuni ├«ntr-o confruntare, inclusiv nuclear─â, Est-Vest, c─âderea Zidului Berlinului ╚Öi reunificarea Germaniei ├«ncheie acest teribil secol. Cum s─â te raportezi la el?  


Acum 200 de ani, ├«ntrebarea era alta, dar nu mai pu╚Ťin dificil─â. ÔÇ×Ce este Germania?ÔÇŁ era problema num─ârul unu care ├«╚Öi a╚Ötepta solu╚Ťia politic─â. Sf├óntul Imperiu Roman de Na╚Ťiune German─â, o structur─â compus─â din peste 2000 de entit─â╚Ťi diferite, este desfiin╚Ťat de Napoleon. Na╚Ťionalismul german n─âscut ├«n urma r─âzboaielor napoleoniene duce la unificarea german─â, ceea ce a schimbat balan╚Ťa de putere ├«n Europa. Iar definirea grani╚Ťelor Germaniei a fost chestiunea care a ├«nfrigurat Europa. Abia dup─â reunificarea din 1990 aceast─â chestiune ╚Öi-a g─âsit rezolvarea. Pentru prima dat─â ├«n istorie, dup─â cum spune profesorul Magnus Brechtken, grani╚Ťele Germaniei nu constituie o problem─â.

Dar discu╚Ťia nu se opre╚Öte aici. Dezbaterea despre responsabilitatea fa╚Ť─â de trecut este purtat─â simultan cu dezbaterea despre responsabilitatea fa╚Ť─â de prezent.

Lumea s-a schimbat dramatic la începutul secolului XXI.

Ceea ce p─ârea o realitate stabil─â, ceea ce se ╚Ötia de la sf├ór╚Öitul R─âzboiului Rece, nu mai este at├ót de clar. Viziunea despre un reflux al implic─ârii americane ├«n ceea ce ├«nseamn─â leadership-ul mondial ╚Öi disensiunile SUA-Germania, plec├ónd de la abord─ârile pre╚Öedintelui Trump, au creat o alt─â ├«ntrebare. Ce va face Germania? Motorul economic al Europei, promotorul unit─â╚Ťii UE, Germania, este ├«n fa╚Ťa unei provoc─âri noi.

Unii ├«i cer s─â se implice mai mult ╚Öi s─â joace un rol mai proeminent. Inclusiv prin acordarea a 2% din PIB pentru ap─ârare. ├Än acela╚Öi timp, provoc─ârile interne sunt din ce ├«n ce mai presante. Criza imigran╚Ťilor a dus la cre╚Öterea for╚Ťelor populiste ╚Öi na╚Ťionaliste la un nivel f─âr─â precedent dup─â Al Doilea R─âzboi Mondial. Aparent paradoxal, zonele cele mai sensibile la astfel de mesaje sunt ├«n estul Germaniei, ├«n fosta DDR, acolo unde imigran╚Ťii nu prea au ajuns. Cu toate acestea, mesajul populist-extremist este mult mai de succes ├«n Est dec├ót ├«n Vest.

De ce? Istoria are ╚Öi aici un rol de jucat. Dup─â nazism, Germania de Vest a trecut printr-un proces amplu de democratizare. ├Än Est, delegitimarea comunismului a crescut atractivitatea pentru na╚Ťionalism, ├«n timp ce consolidarea societ─â╚Ťii civile este un proces care necesit─â mult timp.


sdsds jpg jpeg

Cei care au crezut c─â problemele se rezolv─â numai prin ├«mbun─ât─â╚Ťirea factorilor economici ├«┼či dau seama c─â nu e chiar a╚Öa. De fapt, factorii culturali sunt mult mai importan╚Ťi dec├ót cei economici. Iar asumarea trecutului este o solu╚Ťie. Cunoa╚Öterea istoriei, cultura rememor─ârii sunt politici care ├«n Germania se v─âd la fiecare pas. Pentru c─â a crede c─â ignorarea trecutului rezolv─â problemele este o iluzie. Iar privirea ra╚Ťional─â ╚Öi critic─â despre trecut este elementul esen╚Ťial pentru democra╚Ťie. 

Rememorarea trecutului ÔÇô e posibil s─â ├«nv─â╚Ť─âm din istorie? 

Timp de aproape o genera╚Ťie, dup─â ├«ncheierea r─âzboiului, ├«n 1945, oamenii nu au vrut s─â discute depre trecut. Amintirile ╚Öi traumele erau prea mari pentru a permite acest lucru. ├Än DDR, propaganda comunist─â a folosit istoria pentru a ataca Vestul, cre├ónd mitul c─â Germania de Est este un al doilea stat german, mai bun, ├«n timp ce to╚Ťi nazi╚Ötii ╚Öi-au reg─âsit locul ├«n Germania de Vest. Totalitarimul comunist a fost justificat prin contraponderea la nazism. ├Än timp ce ├«n prima perioad─â de dup─â 1945 doar o minoritate vorbea ├«n Vest despre crimele nazismului, ├«n Est se vorbea numai despre rezisten╚Ťa comuni╚Ötilor ├«n fa╚Ťa nazismului. Abia dup─â c─âderea comunismului s-a putut documenta sistemul de teroare la care a fost supus─â societatea est-german─â. 300.000 de de╚Ťinu╚Ťi politici, 6 milioane de cet─â╚Ťeni, din cei 16 milioane ai fostei DDR, av├ónd dosare de urm─ârire instrumentate de poli╚Ťia politic─â, temuta Stasi. Deceniile de propagand─â comunist─â au l─âsat urme ad├ónci. Societatea a fost destructurat─â, ├«n multe cazuri personalitatea oamenilor a fost distrus─â.

Ceea ce explic─â multe dintre diferen╚Ťele de ast─âzi dintre metalit─â╚Ťile din Germania de Vest fa╚Ť─â de Germania de Est, inclusiv ├«n ceea ce prive╚Öte aderen╚Ťa for╚Ťelor populiste ╚Öi extremiste care este mult mai mare ├«n landurile fostei DDR.

În Berlin comemorarea trecutului este evidentă la fiecare pas. Dar realizarea monumentelor s-a făcut aproape de fiecare dată după ani lungi de dezbateri și controverse, justificate de impactul și de mesajul așteptat în fiecare caz.

Monumentul Evreilor Europeni Uci╚Öi  

Discu╚Ťiile despre ridicarea unui memorial pentru a-i comemora pe cei ╚Öase milioane de evrei asasina╚Ťi ├«n Holocaust au ├«nceput ├«nc─â din anii ÔÇÖ80 pentru ca hot─âr├órea de a trece la realizarea proiectului s─â se ia ├«n 1999 de Parlamentul German.

Pe o suprafa╚Ť─â de 20.000 de metri p─âtra╚Ťi ├«n centrul Berlinului se ├«ntinde un c├ómp ondulat plantat cu blocuri paralelipipedice din beton. De ├«n─âl╚Ťimi diferite, las─â ├«ntre ele pasaje ├«nguste prin care se poate p─âtrunde ├«n ad├óncime. La margini sunt blocurile cele mai scunde. Pe ele se joac─â de multe ori copiii sau vizitatorii obosi╚Ťi se odihnesc. Este firesc. Pe m─âsur─â ce ├«naintezi spre mijlocul c├ómpului, printre blocurile din beton gri-cenu╚Öiu, senza╚Ťia de desprindere de realitatea prezentului devine din ce ├«n ce mai acut─â. Pare cu adev─ârat o scufundare ├«n trecut, ├«ntr-o t─âcere care impune medita╚Ťie ╚Öi respect. Cele 2711 blocuri de beton sumbre ╚Öi grele creeaz─â o extraordinar─â impresie ╚Öi chiar dac─â nu exist─â explica╚Ťii, niciunul dintre cei care viziteaz─â memorialul nu pleac─â mai departe cu aceea╚Öi stare de suflet cu care a venit.


sdsd jpg jpeg

La inaugurare, ├«n 2005, au fost temeri c─â memorialul nu va fi ├«n╚Ťeles. Dar ├«n primul an de la deschiderea pentru public, trei milioane ╚Öi jum─âtate de vizitatori au str─âb─âtut ├«ngustele alei dintre blocurile de beton, ceea ce spune totul despre percep╚Ťia monumentului, crea╚Ťie a arhitectului american Peter Eisenberg, ├«n con╚Ötiin╚Ťa marelui public. De altfel, ├«n subteran, exist─â ╚Öi un muzeu ÔÇ×clasicÔÇŁ care ofer─â informa╚Ťii despre Holocaust, imagini ale familiilor ucise, locurile ╚Öi ╚Ť─ârile de unde proveneau, scrisorile ╚Öi m─ârturiile lor salvate peste timp, drumul care i-a dus spre locurile de execu╚Ťie.

Zidul Berlinului 

├Än diminea╚Ťa zilei de 13 august 1961, peste 10.000 de solda╚Ťi din trupele poli╚Ťiei secrete ╚Öi armatei DDR au ├«nceput punerea ├«n aplicare a planului de separare, printr-un sistem de fortifica╚Ťii, a Berlinului de Vest de Berlinul de Est comunist. Oamenii str├ón╚Öi ├«n strad─â de o parte ╚Öi de alta a barierei care se ridica sub ochii lor nu-╚Öi puteau opri lacrimile.

Zidul Berlinului a devenit un simbol al diviz─ârii ├«ntregii Europe ├«n timpul R─âzboiului Rece, transpunere a ceea ce Winston Churchill anun╚Ťase ├«nc─â din 1946 ├«n celebrul s─âu discurs de la Fulton, Statele Unite: ÔÇ×De la Stettin, ├«n Baltica, la Trieste, ├«n Adriatica, o cortin─â de fier s-a l─âsat peste Continent. ├Än spatele acestei linii se afl─â toate capitalele vechilor state din Europa central─â ┼či r─âs─âritean─â. Var┼čovia, Berlin, Praga, Viena, Budapesta, Belgrad, Bucure┼čti ┼či Sofia, toate aceste ora┼če faimoase ┼či popula┼úiile din jurul lor se afl─â ├«n ceea ce eu trebuie s─â numesc sfera sovietic─â; ┼či toate se afl─â, ├«ntr-o form─â sau alta, nu numai sub influen┼ú─â sovietic─â, ci ┼či sub un control foarte strict de la Moscova ┼či, ├«n multe cazuri, ├«n cre┼čtereÔÇŁ.

Zidul a ├«nsemnat un sistem complex, cu dubl─â func╚Ťie. Pe de o parte, pentru a-i ├«mpidica pe cet─â╚Ťenii din DDR s─â fug─â ├«n Germania de Vest. Din 1945 p├ón─â ├«n 1961, deja 3,5 milioane de germani din Est trecuser─â ├«n Vest. Pe de alt─â parte, din spatele Zidului, trupele speciale ale Germaniei comuniste ╚Öi URSS puteau oric├ónd declan╚Öa invazia pentru ocuparea Berlinului occidental.

├Än cifre, Zidul a ├«nsemnat 43,7 kilometri prin Berlin ╚Öi 112,7 kilometri la periferiile ora╚Öului, 186 de turnuri de paz─â, 31 de turnuri de comand─â, 161 kilometri de f├ó╚Öie luminat─â, 63,8 kilometri ├«n zonele construite, 32 kilometri ├«n p─âduri, 22,7 kilometri ├«n teren deschis ╚Öi 38 de kilometri pe malul apelor, r├óuri ╚Öi lacuri. Din partea de est spre vest Zidul consta dintr-o serie de obstacole formidabile. La ├«nceput, cel mai aproape de zonele locuite din Est, un gard de doi-trei metri, apoi un gard cu alarm─â electric─â, dup─â care urmau turnurile de paz─â ╚Öi f├ó╚Öia de patrulare pentru vehicule ╚Öi patrule cu c├óini. Zona era iluminat─â. Venea apoi ╚Öan╚Ťul antitanc ╚Öi elementul final, zidul de beton de 3,5-4 metri ├«n─âl╚Ťime. Cine ar fi reu╚Öit s─â-l treac─â s-ar fi g─âsit ├«n libertate ├«n Berlinul Occidental. Trupele de paz─â aveau ordin s─â deschid─â focul asupra oric─ârei persoane care ar fi ├«ncercat s─â treac─â grani╚Ťa.

Pe durata existen╚Ťei Zidului, cel pu╚Ťin 138 de persoane au fost ucise ├«n ├«ncercarea de a trece din Est ├«n Vest. Patrulele de grani╚Ť─â au deschis focul ├«n 1709 de cazuri, iar 119 fugari au fost r─âni╚Ťi. Poli╚Ťia din Berlinul de Vest a ├«nregistrat 5000 de tentative reu╚Öite de trecere a Zidului, inclusiv 574 de dezert─âri din trupele est-germane.

Dup─â 1990, Zidul a fost demolat aproape ├«n totalitate. Mii de buc─â╚Ťi au fost transformate ├«n suveniruri, alte sec╚Ťiuni au fost donate c─âtre diferite muzee ╚Öi memoriale. C├óteva p─âr╚Ťi din Zid au fost d─âruite doamnei Edwina Sandys, sculptor american, nepoat─â a lui Winston Churchill, ├«n memoria celebrului discurs de la Fulton. 

dfhyj jpg jpeg

├Än prezent, por╚Ťiuni din zid se mai v─âd doar ├«n foarte pu╚Ťine locuri din Berlin. Locuitorii ╚Öi-au dorit s─â ╚Ötearg─â orice urm─â a acestei amintiri dureroase. Pe de alt─â parte, terenul eliberat era prea pre╚Ťios pentru a fi irosit, tocmai ├«n centrul unei capitale ├«n plin─â reconstruc╚Ťie. ÔÇ×Galeria de EstÔÇŁ este faimoas─â pentru picturile realizate pe por╚Ťiunea din Zid p─âstrat─â, dar exist─â ╚Öi un segment al Zidului p─âstrat ├«n totalitatea sa cu toate elementele ╚Öi f├ó╚Öia de siguran╚Ť─â. Abia acolo ├«╚Ťi po╚Ťi da seama de ceea ce a ├«nsemnat cu adev─ârat Zidul Berlinului.

Monumentul parlamentarilor asasina╚Ťi 

Aproape de intrarea ├«n Bundestag un monument discret aminte╚Öte de membrii parlamentului asasina╚Ťi dup─â venirea nazi╚Ötilor la putere. Considera╚Ťi adversari politici, 96 de parlamentari au fost trimi╚Öi la moarte ├«n lag─ârele de concentrare. Memorialul const─â ├«n 96 de pl─âci de marmur─â pe care sunt trecute numele, partidul, lag─ârul ├«n care au murit.

Centrul Berlinului este un loc al comemor─ârii dedicat tuturor celor care au suferit ├«n regimurile totalitare ale secolului trecut. Memoriale sunt peste tot. Pe marile bulevarde, ├«ntr-un col╚Ť de parc, la intrarea ├«ntr-o cl─âdire, poate s─â fie un monument sau o piatr─â de pavaj, un lac, o statuie, o bucat─â de strad─â, un muzeu, sau un complex de cl─âdiri, cum este muzeul Stasi, sau, pur ╚Öi simplu, locul pe care a fost o cl─âdire, ca ├«n cazul sediului Gestapo.


Una dintre pietrele de pavaj de la Memorialul dedicat romilor uci╚Öi ├«n lag─ârele de concentrare ├«n timpul celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial

memorial jpg jpeg

Important este impactul asupra celui care ia contact cu trecutul. Pentru c─â a nu cunoa╚Öte istoria ╚Öi a nu exista o asumare a trecutului nu ├«nseamn─â c─â problemele se vor rezolva de la sine. ╚śi nu numai ├«n plan politic. Individual, chiar. Cercet─âtorii care studiaz─â efectele traumelor suferite ├«n r─âzboaie au constatat c─â efectele se transmit genera╚Ťiilor urm─âtoare.

La ce folose╚Öte cunoa╚Öterea ╚Öi asumarea trecutului? La s─ân─âtatea noilor genera╚Ťii. 

1. Asumarea trecutului este absolut necesar─â pentru soliditatea unei na╚Ťiuni. Germanii au ajuns la aceast─â concluzie dup─â experien╚Ťa tragic─â a secolului trecut.
2. Privirea critic─â asupra trecutului este un element esen╚Ťial pentru democra╚Ťie.
3. Atitudinea fa╚Ť─â de istorie trebuie s─â fie ├«ntotdeauna ra╚Ťional─â.
4. A nu vorbi despre trecut nu rezolv─â nimic, este o iluzie.
5. Societ─â╚Ťile deschise dialogului despre propria istorie sunt mai rezistente.