Cum arăta zona Uranus-Antim înainte de demolările ceaușiste

Mulți nostalgici ai comunismului spun că Ceaușescu sau comunismul le-au dat case – apartamente în care să locuiască, să facă copii și să ducă mai departe pe culmi nebănuite de progres socialismul Epocii de Aur. Plimbându-te prin București remarci adesea culoarea gri a construcțiilor comuniste, dar rupturile dintre zonele de case, construite cu mult suflet și cele făcute la normă, aglomerate și total impersonale.

Povestea această poartă numele de sistematizare și era proiectul ambiţios, menit să transforme radical Bucureştiul, să-l modernizeze, cum declara atunci Ceauşescu, la început la sfârşitul anilor 70. Ruinele lăsate în urmă de cutremurul din 1977 au fost un bun pretext pentru demolarea multor clădiri vechi, declarate nesigure.

Pe lângă mahalale, au fost demolate cartiere pitoreşti şi case care puteau fi considerate monumente istorice, dar şi biserici, cum este Biserica Enei sau Mănăstirile Văcăreşti, Mihai Vodă şi Pantelimon.

În locul caselor vechi şi al străzilor înguste, pavate cu piatră cubică, au apărut cartiere de blocuri înalte, înghesuite, construcţii tip, concepute la comandă, pentru eficienţă, fără prea mare interes pentru aspectul estetic.

Totuși ne-ar fi greu să vorbim de toate modificările din oraș și din acest motiv ne vom opri asupra celui mai ambiţios proiect care a demolat una dintre cele mai frumoase zone ale orașului pentru a face loc Casei Poporului şi Bulevardul Victoria Socialismului (numit acum Bulevardul Libertăţii). Vom încerca să argumentăm povestea noastră cu imagini, care surprind ultimele zile ale caselor cu suflet înaintea „bombei de la Hiroshima”, pe stil românesc.