Cum a devenit o vac─â ditamai calul  Cazuri amuzante de fals semnalate de Henri Stahl jpeg

Cum a devenit o vac─â ditamai calul. Cazuri amuzante de fals semnalate de Henri Stahl

Figur─â interesant─â a epocii sale, tat─â al scriitoarei Henriette Yvonne Stahl ╚Öi al sociologului Henri H. Stahl, colaborator apropiat al Titanului Neamului, Nicolae Iorga, precum ╚Öi al lui Dimitrie Gusti, rom├ónul Henri Stahl (1877-1942, n─âscut din p─ârin╚Ťi cu origine alsacian─â ╚Öi franco-elve╚Ťian─â) a fost o personalitate cu adev─ârat polivalent─â, prin studii ╚Öi preocup─âri profesionale exercitate la cel mai ├«nalt nivel de pasiune ╚Öi competen╚Ť─â.

Av├ónd studii de istorie ╚Öi drept, a fost profesor la ╚ścoala de R─âzboi, precum ╚Öi la ╚ścoala Superioar─â de Arhivistic─â ╚Öi Paleografie; de asemenea, ca expert judiciar, este cel care a introdus ├«n sistemul judiciar rom├ónesc stenografia, grafologia ╚Öi metoda de expertiz─â grafic─â. Printre altele, ca prim stenograf al Parlamentului, a inovat sistemul rom├ónesc de stenografie, adoptat ca sistem oficial ├«n 1941. ├Än acela╚Öi timp, este istoric al Bucure╚Ötilor, explor├ónd cu prec─âdere zonele periferice, precum ╚Öi autorul primului roman SF rom├ónesc (Un rom├ón ├«n lun─â, Bucure╚Öti, 1914).

Slab recuperat dup─â 1989 (lipsa edi╚Ťiilor critice r─âm├ón├ónd ├«n general una dintre zonele de suferin╚Ť─â ale istoriografie rom├óne╚Öti), activitatea lui Henri Stahl r─âm├óne ├«n mare m─âsur─â nedocumentat─â; cu at├ót mai mult c├ónd e vorba de materiale de pres─â disparate.

├Än acest sens, orice efort recuperator punctual, ├«n afara interpret─ârilor care prevaleaz─â un fond documentar minor (observa╚Ťie care poate fi cu u╚Öurin╚Ť─â extins─â ├«n multe alte cazuri ├«n care se tocesc prin varia╚Ťii retorice acelea╚Öi surse), nu poate reprezenta dec├ót un pas ├«nainte, fie el ╚Öi de mici dimensiuni, ├«n cunoa╚Öterea istoric─â.

├Än perioada 1937-1939, Henri Stahl a semnat materiale ╚Öi ├«n revista ÔÇ×Justi╚ŤiaÔÇŁ, una dintre sursele documentare alternative nefolosite ├«n istoriografia rom├óneasc─â. Al─âturi de nume marcante din lumea justi╚Ťiei, cea politic─â ╚Öi cea ╚Ötiin╚Ťific─â (de multe ori cei ├«n cauz─â cumul├ónd calit─â╚Ťile men╚Ťionate), Stahl a f─âcut parte dintre cei care au ÔÇ×c─âl─âuzit cet─â╚Ťeanul ├«n potopul legilor care ne conduc, ├«n noianul jurispruden┼úelor stabilite de at├ótea instan┼úe, ├«n mijlocul at├ótor formalit─â┼úi care se cer la intentarea ┼či ├«nm├ónarea unui procesÔÇŁ, exprim├ónd ┼či limpezind ÔÇ×preocup─ârile magistra┼úilor, ale avoca┼úilor ┼či ale justi┼úiabililorÔÇŁ (xxx, Editorial, ├«n ÔÇ×Justi┼úiaÔÇŁ, I, nr. 1, 9 decembrie 1937, p. 1).

Dintre sutele de articole cu relevan╚Ť─â documentar─â semnificativ─â pentru ├«n╚Ťelegerea suplimentar─â a perioadei din perspectiva profesioni╚Ötilor dreptului (editoriale; ╚Ötiri specifice; anchete), materialele cu caracter popular erau de asemenea prezente (rubrici permanente de valoare ignorat─â, populate cu mici pastile de tip anecdotic despre evenimente ╚Öi personaje ale zilei sau din trecut). Exemplificativ, red─âm aici unul dintre articolele ├«n aceast─â not─â scris de Henri Stahl.

1 pozaa jpg jpeg

ÔÇ×C├óteva cazuri amuzante de fals

├Än cele 1800 rapoarte de expertiz─â grafic─â cari, din ├«ncrederea justi╚Ťiei, le-am ├«ntocmit ├«n decurs de 37 ani ÔÇô f─âc├ónd, sper, un minimum de erori, datorit─â experien╚Ťei dob├óndite ╚Öi utilajului laboratorului meu ÔÇô am avut prilejul s─â studiez cele mai variate spe╚Ťe de fal╚Öuri. Unele, erau interesante ca spirit inventiv, altele amuzante prin felul cum au fost puse la cale, altele dramatice prin consecin╚Ťele lor. 

Ori de c├óte ori putem pune o not─â de humor ├«n mohor├óta via╚Ť─â ce ducem ast─âzi, e bine s─â o facem, ╚Öi de aceea, ├«n r├óndurile ce urmeaz─â, voi expune c├óteva cazuri de fal╚Ö cari, poate, vor descre╚Ťi pentru o clip─â frun╚Ťile celor mai severi magistra╚Ťi.

Cau╚Ťiune moral─â. ÔÇô ╚śase borfa╚Öi ├«nchi╚Öi la V─âc─âre╚Öti au cerut liberarea pe cau╚Ťiune. Bani nÔÇÖaveau. Atunci, un complice sÔÇÖa dus la Casa de Depuneri, a depus c├óte ┬ź300 de lei pentru plata chiriei od─âei mobilate din fund─âtura X┬╗. ├Än posesiunea chitan╚Ťelor, cu ajutorul unei solu╚Ťii de clor, textul original al Chitan╚Ťei devenea: ┬ź30.000 lei pentru liberarea pe cau╚Ťiune din ├«nchisoarea V─âc─âre╚Öti a de╚Ťinutului X┬╗... Frauda sÔÇÖa descoperit c├ónd, ulterior, borfa╚Öii au vrut s─â ridice dela Casa de Depuneri ╚Öi echivalentul chitan╚Ťei falsificate! ... 

Un escroc genial. ÔÇô Anghel P─âunescu era un simplu impiegat inferior la serviciul mandatelor din Po╚Öta central─â. ╚śi-a expediat 100 mandate po╚Ötale a 10 lei unul pe adresa ┬źD. Ionescu, comerciant, Hotel Central, Mizil┬╗. A luat trenul, sÔÇÖa dus ├«n urbea celebr─â, la adresa indicat─â pe mandate ╚Öi unde re╚Ťinuse o camer─â. C├ónd a sosit factorul cu teancul de 100 mandate, ┬źIonescu┬╗ a spus mizilianului: ┬ź╚śefule, prea mi-ai adus multe dintrÔÇÖodat─â! ├Ämi trebue un ceas s─â le descurc... ╚śtii ce, ╚Öefule? Nu-mi achita mandatele, las─â-mi doar cartoanele s─â le descurc; te ├«ntorci peste un ceas ╚Öi ne socotim┬╗. 

Factorul a primit, de vreme ce nu achita mandatele ╚Öi de vreme ce-l cinstise Ionescu; dar Ionescu-P─âunescu, lu├ónd ├«n grab─â pachetul de mandate neachitate, a pornit cu primul tren la Bucure╚Öti. Aci, a sp─âlat, cu un compus al clorului, tot scrisul de pe mandate, l─âs├ónd doar pece╚Ťile ╚Öi semn─âturile po╚Ötei; apoi, ├«n loc de ┬ź10┬╗ lei, a f─âcut ┬ź10.000┬╗ lei, ╚Öi ├«n loc de adresa ┬źIonescu-Mizil┬╗ a scris: ┬źB─âncei Marmorosch Blank, B─âncei Chrisoveloni, B─âncei Rom├óne╚Öti┬╗, etc. Lucra omul numai cu b─ânci mari!

Dup─â aceea, a tras o serie de poli╚Ťe a 10.000 lei ordinul ┬źD. Ionescu┬╗ ╚Öi le-a remis spre ├«ncasare b─âncilor sus indicate. ├Än sf├ór╚Öit a strecurat treptat mandatele fal╚Öe printre cele bune sosite la serviciul mandatelor unde func╚Ťiona, iar Po╚Öta achita scrupulos c├óte 10.000 lei b─âncilor respective.

Peste c├óteva zile, Ionescu, cu biletul de identitate fal╚Ö, indicat pe cotorul mandatelor, ├«ncasa de la b─ânci valoarea poli╚Ťelor. A avut ├«ns─â ghinionul s─â-i cad─â din buzunar, ├«n fa╚Ťa unui inspector, un mandat falsificat ╚Öi s─â se descopere escrocheria.

Dup─â ce ╚Öi-a f─âcut pedeapsa, ╚Öi-a schimbat numele de P─âunescu ├«n ┬źPompilian┬╗, ╚Öi-a l─âsat o barb─â venerabil─â, a deschis o banc─â destul de prosper─â p├ón─â ├«n ziua c├ónd ╚Öi-a dat ├«n petec ╚Öi azi P─âunescu e iar la V─âc─âre╚Öti.

1 sga jpg jpeg

Metempsihozza. ÔÇô Ca s─â poat─â vinde un cal de furat, ho╚Ťul avea nevoie de un ┬źBilet de vit─â┬╗ spre a dovedi proprietatea calului. A furat atunci un bilet de vit─â dela o biat─â b─âtr├ón─â care avea o vac─â, a sp─âlat cu clor scrisul cu semnalmentele vacii, le-a ├«nlocuit cu ale calului, l─âs├ónd numai semn─âtura primarului ╚Öi secretarului prim─âriei ╚Öi astfel, vaca a devenit cal. 

Alt caz. ÔÇô Un partizan politic ob╚Ťinuse o aprobare pentru un export de ┬źoi┬╗. Prin delicata strecurare a unei simple litere, exportul de ┬źoi┬╗ a devenit ... un export de ┬źboi┬╗! 

Sf├ór╚Öitul lumei. ÔÇô O poli╚Ť─â pe care emitentul scrisese ├«nt├ói ┬źvoi pl─âti la sf├ór╚Öitul lunei┬╗, a devenit prin simpla transformare a lui ┬źn┬╗ ├«n ┬źm┬╗: ┬źVoi pl─âti la sf├ór╚Öitul lumei┬╗. 

Politica s─ârac─â. ÔÇô Un fost cismar din Blaj, a ajuns gardian public la Bucure╚Öti, subcomisar clasa I-a la Alba Iulia, apoi agent deta╚Öat pe l├óng─â un prim-ministru ardelean ╚Öi apoi, la c─âderea guvernului, ┬ź╚Öomer┬╗, av├ónd totu╚Öi acces la ministerul de Interne, a sustras ni╚Öte blanchete ale ┬źCabinetului Ministrului┬╗, ╚Öi-a ├«nsu╚Öit o stampil─â, ╚Öi, ca amintire de la cel ce l-a dat afar─â din slujb─â, ╚Öi-a procurat ╚Öi o h├órtie cu semn─âtura autograf─â a d-lui Argetoianu. 

Cu acest material tehnic, fostul agent special a ticluit urm─âtoarea circular─â trimis─â tutulor prefec╚Ťilor din Rom├ónia Mare:

┬źDomnule prefect, 

Conform ├«naltelor dispozi╚Ťiuni primite din partea Majest─â╚Ťii Sale Regelui Carol al II-lea. Am onoare a v─â recomanda pe d-nul Aurel I. Lupa╚Öcu fost Plotonier de Jandarmi, domiciliat ├«n Bucure╚Öti, strada Olimpului No. 24.

Rug├óndu-v─â ai aproba de urgen╚Ť─â un mic ajutor b─ânesc cum ╚Öi c├ót ve╚Ťi binevoi ai ├«ntocmi o list─â de subscrip╚Ťie ╚Öi un apel c─âtre func╚Ťionari superiori din raza acelui jude╚Ť, rug├óndu-o ai veni ├«n ajutor.

In ceiace prive╚Öte obolul fie acordat de D-Vstr─â sau str─âns cu list─â de subscrip╚Ťiei, v─â rug─âm a il trimite la adresa de mai sus ar─âtat─â ╚Öi a comunica Majest─â╚Ťei Sale.

Ministru de Interne

C. Argetoianu┬╗.

De╚Öi redac╚Ťiunea imposibil─â, punctua╚Ťia, gre╚Öelile de gramatic─â ╚Öi ortografie ale circul─ârei denotau strident o fars─â sau escrocheria unui incult, totu╚Öi majoritatea domnilor prefec╚Ťi sÔÇÖau executat ╚Öi au trimis unul 5000 lei (Cahul), altul 3000 lei, etc. ╚Öi mandatele soseau zilnic pe adresa ╚Öomerului. 

SÔÇÖa g─âsit ├«ns─â un prefect care, fie pentru c─â era Oltean, fie pentru c─â ╚Öi-a dat seama c├ót de grosolan era copiat─â la geam semn─âtura d-lui Argetoianu, a cerut l─âmuriri la Bucure╚Öti ╚Öi astfel generozitatea prefec╚Ťilor d-lui Argetoianu a ├«ncetat.

Oltenisme. ÔÇô Probabil c─â acela╚Ö spirit perspicace ╚Öi b─ânuitor oltenesc a ├«ndemnat pe un jandarm, ├«ns─ârcinat s─â fac─â o perchezi╚Ťie ├«n casa unui cet─â╚Ťean b─ânuit a se ├«ndeletnici cu specialitatea olteneasc─â a fabric─ârei de bilete de banc─â, s─â trimit─â procurorului urm─âtorul raport: ┬ź ... am onoare a raporta c─â f─âc├ónd o perchezi╚Ťie la domiciliul individului X, am g─âsit o piatr─â litografic─â pentru tip─ârit bilete de banc─â, am g─âsit mai multe bilete neterminate complect ╚Öi cinci bilete a 1000 lei gata de pus ├«n circula╚Ťie. Pentru ca biletele s─â nu dispar─â din dosar, le-am expediat ast─âzi cu mandat po╚Ötal┬╗ÔÇŁ .