Cum a devenit catedrala de la Curtea de Argeș simbolul României jpeg

Cum a devenit catedrala de la Curtea de Argeș simbolul României

­čôü Istoria Religiilor
Autor: Cosmin Minea

Cine a fost omul de ╚Ötiin╚Ť─â german care a scris primul studiu istoric despre biserica din Curtea de Arge╚Ö. * De ce a fost promovat─â tocmai aceasta ca imagine reprezentativ─â a Rom├óniei. * Cum a devenit Curtea de Arge╚Ö primul monument de art─â bizantin─â din ╚Ťar─â. * Ce imagine a Rom├óniei s-a construit prin biserica de la Curtea de Arge╚Ö.

Dup─â secole de ocupa╚Ťie otoman─â a principatelor rom├óne, dar mai ales dup─â unirea Valahiei cu Moldova, noii lideri rom├óni au ├«ncercat s─â creeze un viitor european pentru noua lor ╚Ťar─â, ╚Öi totodat─â s─â promoveze un trecut na╚Ťional. ├Än timp ce ╚Ťara se moderniza rapid, se descopereau ╚Öi istoria ei, faptele de vitejie ╚Öi monumentele ridicate de vechii domnitori. Paradoxal ╚őns─â, cel care a popularizat pentru prima oar─â catedrala din Curtea de Arge╚Ö ╚Öi a dat astfel startul istoriei moderne a monumentului a fost un str─âin, un om de ╚Ötiin╚Ť─â din Sibiu (Hermanstadt la acea vreme). Acesta nu a avut pe de-a-ntregul o p─ârere bun─â despre biseric─â, dar tocmai acest lucru i-a f─âcut pe rom├óni s─â-l contrazic─â ╚Öi i-a motivat s─â arate lumii istoria, valoarea ╚Öi frumuse╚Ťea catedralei. ├Än acest episod vom ar─âta cum istoricii de art─â, intelectualii ╚Öi arhitec╚Ťii rom├óni au f─âcut din biserica de la Curtea de Arge╚Ö stindardul unui concept nou: arta rom├óneasc─â.  

Stat na╚Ťional, na╚Ťiune ╚Öi art─â na╚Ťional─â.

Tradi╚Ťiile, arta sau istoria ÔÇ×creat─âÔÇŁ pot p─ârea ni┼čte paradoxuri. Cum ar putea ele sa fie ÔÇ×createÔÇŁ? Acestea nu s-au creat propriu-zis din nimic, dar s-au utilizat ├«ntr-un mod total diferit ├«n perioada modern─â, ├«n primul r├ónd prin promovarea lor ca specifice pentru un ├«ntreg teritoriu na╚Ťional.  

În cazul nostru, biserica de la Curtea de Argeș, o operă artistică cu autor necunoscut, dar făurită pentru domnitorul Neagoe Basarab, a fost văzută pentru prima dată în secolul XIX ca o operă specifică întregului popor român de la acea vreme, din Valahia și Moldova.

1 desee jpg jpeg

Modul cum tradi╚Ťii, istorii sau opere artistice locale sau regionale au fost apropriate ╚Öi promovate ca fiind reprezentative pentru un ├«ntreg teritoriu na╚Ťional a f─âcut pe mul╚Ťi cercet─âtori faimo╚Öi s─â vorbeasc─â chiar ╚Öi de ÔÇ×un element de artefact, inven╚Ťie ╚Öi inginerie social─â care contribuie la formarea na╚ŤiunilorÔÇŁ (Eric Hobsbawn) sau c─â ÔÇ×Na╚Ťionalismul nu reprezint─â de╚Öteptarea ╚Öi afirmarea culturilor dezvoltate de-a lungul timpului, a╚Öa zis fire╚Öti ╚Öi necesare. El constituie, din contra, cristalizarea unor unit─â╚Ťi noi, adecvate condi╚Ťiilor de acumÔÇŁ (Ernst Gellner).

Istoricul rom├ón Lucian Boia este ├«nc─â ╚Öi mai categoric: ÔÇ×nu o anumit─â istorie face na╚Ťiunea, ci na╚Ťiunea, o dat─â constituit─â, ├«╚Öi inventeaz─â istoria care, aparent, ar fi ├«ntemeiat-o. Nu o anume limb─â ├«mp─ârt─â╚Öit─â ├«i reune╚Öte pe oameni ├«n na╚Ťiune, ci na╚Ťiunea, odat─â constituit─â, elaboreaz─â o limb─â standardÔÇŁ. ├Än aceea╚Öi logic─â putem continua ╚Öi cu o art─â na╚Ťional─â, ├«n cazul nostru arta rom├ón─â. Aceasta nu a existat dintotdeauna ├«n forma ei modern─â, cu o serie de caracteristici standard, comunicat─â prin scrieri ╚Öi care, foarte important, s─â fi fost perceput─â ca reprezentativ─â pentru ├«ntreg teritoriul Rom├óniei. Au fost cel mult manifest─âri artistice locale, legate de un anumit domnitor, anumit─â dinastie sau un anumit monument. Curtea de Arge╚Ö a fost astfel str├óns legat─â de Neagoe Basarab, de urma╚Öii lui ╚Öi, uneori, de teritoriul Valahiei dintr-un anumit moment. ├Än secolul al XIX-lea a devenit ├«ns─â marca unei ├«ntregi ╚Ť─âri, simbolul cultural al ├«ntregii Valahii, Moldovei ╚Öi al cet─â╚Ťenilor ei.

Tot acest proces are la baz─â un element fundamental de noutate care a ap─ârut de atunci ╚Öi care ne creioneaz─â via╚Ťa ┼či ├«n prezent: statul na╚Ťional. Diviziunea teritorial─â a lumii ├«n state na╚Ťionale, pe criterii dintre cele mai arbitrare, dar ├«n general etnice ╚Öi lingvistice, a separat ╚Öi a apropiat totodat─â, a creat a╚Ötept─âri, dorin╚Ťe, un trecut, dar ╚Öi un viitor imaginat. De aceea, de-a lungul celor patru episoade, vom vorbi ├«n egal─â m─âsur─â despre Curtea de Arge╚Ö, despre arta na╚Ťional─â ╚Öi despre noul stat na╚Ťional Rom├ónia. Vom urm─âri cum catedrala Curtea de Arge╚Ö a devenit dintr-un monument local unul na╚Ťional ╚Öi cum s-a plasat ea ├«n centrul defini╚Ťiilor despre arta rom├óneasc─â. Vom dezv─âlui astfel nu doar o pagin─â fascinant─â din istoria modern─â a Rom├óniei, dar ╚Öi c├óte ceva despre ce cred rom├ónii despre ei ├«n╚Öi╚Öi ╚Öi cum privesc lumea din jur.

Cine a construit mănăstirea Curtea de Argeș și în ce stil?

O bun─â parte din misterul ╚Öi faima m─ân─âstirii se datoreaz─â pu╚Ťinelor informa╚Ťii pe care istoricii le de╚Ťin despre monument. Nu se ╚Ötie nimic despre cel care a a construit-o, de ce ├«n acest fel, care a fost sursa de inspira╚Ťie ╚Öi cum s-au adus materialele (unele foarte scumpe, ca marmura). Toate aceste enigme i-au intrigat pe cercet─âtori, care au emis multiple ipoteze, dar ╚Öi pe enoria╚Öi, oamenii simpli, care au creat nenum─âratele legende drept r─âspuns la aceste ├«ntreb─âri. 

Tot ce se ╚Ötie cu siguran╚Ť─â despre fosta m─ân─âstire Curtea de Arge╚Ö st─â scris ├«n c├óteva inscrip╚Ťii, pisanii sculptate ├«n piatr─â pe pere╚Ťii bisericii, ╚Öi ├«n dou─â scurte descrieri din manuscrise medievale, ale lui Gavriil Protu ╚Öi Paul din Alep. Nu se ╚Ötie c├ónd anume s-a ├«nceput construc╚Ťia ÔÇô probabil dup─â ├«nceputul domniei lui Neagoe Basarab din 1512 ÔÇô dar se ╚Ötie c─â era terminat─â cu prilejul mari s─ârb─âtori a sfin╚Ťirii bisericii de care am amintit, din 1517. Faimoasele fresce din interior au fost ad─âugate mai t├órziu, ├«n timpul domniei lui Radu de Afuma╚Ťi, de c─âtre me╚Öterul Dobromir ╚Öi echipa lui, ├«ntre 1526-1527.

Cercet─âtorii moderni lanseaz─â ipoteze peste ipoteze de peste 150 de ani. S-a speculat c─â sursele de inspira╚Ťie pentru arhitectura deosebit─â ar fi armene╚Öti, georgiene, bizantine, otomane sau vene╚Ťiene. De fapt, nu se ╚Ötie cum a putut arhitectul sau cel mai probabil arhitec╚Ťii necunoscu╚Ťi nou─â s─â conceap─â o a╚Öa biseric─â, ├«n mare m─âsur─â unic─â peste tot ├«n lume.

Se pare totu╚Öi c─â asem─ân─ârile cele mai mari ale bisericii Curtea de Arge╚Ö sunt cu arhitectura contemporan─â din Istanbul ╚Öi din Imperiul Otoman. Horia Moldovan a remarcat, de exemplu, asem─ânarea portalului de intrare al bisericii cu cel al moscheii lui Baiazid din Istanbul. La fel ╚Öi micul foi╚Öor din fa╚Ťa bisericii, pentru sfin╚Ťirea apelor de Boboteaz─â, este foarte asem─ân─âtor f├ónt├ónilor de purificare din curtea moscheilor musulmane. Iar decora╚Ťia exterioar─â exuberant─â aduce din nou aminte de arhitectura de moschee. ├Äntr-una dintre descrierile medievale se pretinde chiar c─â marmura a fost adus─â din Imperiul Otoman. Grigore Tocilescu face ╚Öi el o descoperire care ├«nt─âre╚Öte ipoteza rela╚Ťiilor me╚Öterilor cu lumea otoman─â. Cu ocazia vizitei din 1887, descoperea ├«n bolta turlei principale, ├«ntr-un loc a╚Öadar accesibil doar constructorilor, o c─âr─âmid─â pe care scria ├«n arab─â ÔÇ×AlahÔÇŁ.

Pe de alt─â parte ├«ns─â, planul triconc al bisericii, cu trei ni╚Öe, una pentru altar ╚Öi ├«nc─â dou─â ├«n st├ónga ╚Öi dreapta lui, ├«n pronaos, apar╚Ťine lumii ortodoxe, inventat ini╚Ťial pentru m├ón─âstirile de la muntele Athos ╚Öi r─âsp├óndit apoi ├«n Balcani. A╚Öadar, poate c─â biserica a fost conceput─â de o echip─â de me╚Öteri-arhitec╚Ťi, o parte veni╚Ťi din lumea musulman─â ╚Öi specializa╚Ťi ├«n construc╚Ťia moscheilor, o parte din lumea ortodox─â. Ace╚Öti constructori ar fi un exemplu excelent de colaborare ecumenic─â, de multiculturalism medieval, un model pentru lumea noastr─â contemporan─â.

Primul studiu dedicat monumentului.

Autor: Ludwig Reissenberger. ├Än secolul al XIX-lea, arhitectul ╚Öi stilul bisericii erau subiecte intens dezb─âtute. ├Äns─â, ca ╚Öi acum, istoricii erau prizonierii propriilor epoci, a mentalit─â╚Ťilor ╚Öi intereselor acesteia ÔÇô ┼či preferau s─â vad─â lucrurile mai degrab─â ├«n alb ╚Öi negru: biserica apar╚Ťin├ónd unei singure culturi, iar arhitectul fiind unul singur, de o etnie ╚Öi cu o religie.  Primul care a scris un studiu istoric ╚Öi arhitectural asupra bisericii de la Curtea de Arge╚Ö ╚Öi care a ├«ncercat, deci, s─â r─âspund─â cel pu┼úin unora dintre ├«ntreb─ârile de mai sus a fost neam╚Ťul Ludwig Reissenberger, din Hermanstadt (ast─âzi Sibiu), ├«n Imperiul Habsburgic. El a publicat la Viena, ├«n 1860, studiul ÔÇ×Biserica episcopal─â a m├ón─âstirii din Curtea de Arge╚Ö, ├«n ValahiaÔÇŁ, o analiz─â complex─â, de 50 de pagini, cu 25 de gravuri ├«n lemn ╚Öi 4 ├«n metal, cu descrieri detaliate ale arhitecturii, cu planuri ╚Öi istoricul m─ân─âstirii. Gravurile, descrierile ╚Öi analiza istorico-arhitectural─â erau adev─ârate inova╚Ťii ale vremii, care f─âceau din studiul lui Reissenberger o lucrare modern─â, demn─â s─â fie publicat─â la Viena, ├«n anuarul Comisiei pentru studierea ╚Öi protec╚Ťia monumentelor istorice.  

1 dfdfdfd jpg jpeg

Dar cum a ajuns un neam╚Ť din Sibiu, pe atunci un ora╚Ö majoritar german din Imperiul Habsburgic, s─â scrie despre monumentul din Valahia? R─âspunsul st─â ├«n politica de promovare a patrimoniului cultural habsburgic, care a afectat ╚Öi Valahia ├«n perioada scurtei administra╚Ťii austriece a principatelor ├«n timpul R─âzboiului Crimeii, ├«ntre iunie 1854 ╚Öi decembrie 1856. Atunci a aflat comandantul ╚Öef al trupelor austriece, Contele Johann von Coronini-Cronberg, despre aspectul deosebit al bisericii ╚Öi a ordonat ca poze ale monumentului s─â fie trimise pentru studiu comisiei monumentelor din Viena. Aceasta a luat rapid decizia s─â-l ├«ns─ârcineze cu studiul monumentului pe omul de ╚Ötiin╚Ť─â din Sibiu, ora╚Ö aflat ├«n apropiere, la doar o sut─â ╚Öi ceva de kilometri de Curtea de Arge╚Ö. ├Äns─â istoria a f─âcut ca, p├ón─â la apari╚Ťia studiului, Valahia sa devin─â deja independent─â ╚Öi parte din Rom├ónia.

Studiul lui Ludwig Reissenberger a st├órnit admira╚Ťie, dar ╚Öi stupoare printre rom├óni. Detaliile grafice, descrierea, analiza monumentului dar ╚Öi faptul c─â a ap─ârut la Viena au constituit elemente de prestigiu aproape de neegalat printre lucr─ârile despre istoria Rom├óniei. Pe de alt─â parte ├«ns─â, rom├ónii au fost nepl─âcut surprin╚Öi de criticile, pe alocuri dure, aduse de Reissenberger monumentului. Acesta a fost primul s─â spun─â c─â biserica este ├«n stil bizantin, lucru apreciat ╚Öi promovat de rom├óni. ├Äns─â p─ârerea lui Reissenberger despre Bizan╚Ť era una mai degrab─â negativ─â. Conform lui, acest stil artistic este doar unul conven╚Ťional, formalist, f─âr─â capacitate de inova╚Ťie sau progres, care ader─â la o tradi╚Ťie f─âr─â via╚Ť─â ╚Öi care parc─â s-a oprit ├«n timp ├«n vremea marelui ├«mp─ârat bizantin Iustinian. Aceast─â impresie negativ─â asupra artei bizantine se reflect─â ├«n descrierea interiorului bisericii de la Curtea de Arge┼č: ÔÇ×totul este estompat, f─âr─â nicio varietate, niciun detaliu, iar pe ziduri abia se z─âresc ni╚Öte fresce ├«n chip de schi╚Ťe palideÔÇŁ. Planul interiorului este, de asemenea, aspru criticat: ÔÇ×La intrare, privirea este tulburat─â de cele dou─â p─âr╚Ťi (pronaosul ╚Öi naosul), se simte o nepotrivire; apoi lumina foarte slab─â se opune parc─â spiritului libert─â╚Ťii ╚Öi te sim╚Ťi mai mult opresat ├«n aceast─â semi-umbr─âÔÇŁ. De fapt, pentru omul de ╚Ötiin╚Ť─â german de apreciat era ├«n special exuberanta decora╚Ťie exterioar─â, pe care o vedea cu specific arab sau oriental.

 Criticile lui Reissenberger loveau exact ├«n aspectele ce vor deveni cele mai importante pentru istoricii de art─â rom├óni: ideea de apartenen╚Ť─â la stilul bizantin ╚Öi planul inovativ al bisericii, cu pronaosul l─ârgit. Putem explica ├«ns─â criticile lui Reissenberger ca reflect├ónd de fapt atitudinea general─â european─â de la jum─âtatea secolului al XIX-lea asupra Bizan╚Ťului. Cu r─âd─âcini ├«n iluminism, curent cultural ce vedea Antichitatea ca apogeul cultural al istoriei iar perioada de dup─â, inclusiv Imperiul Bizantin, ca o perioad─â de dec─âdere, intelectualii Europeni din secolul al XIX-lea se uitau ╚Öi ei la Bizan╚Ť ca la pendantul negativ al Antichit─â╚Ťii. Aprecierile lui Reissenberger privind ├«ntunecimea sau opresiunea corespundeau a╚Öadar cu stereotipurile vehiculate asupra Bizan╚Ťului, care era v─âzut ca o lume corupt─â, autoritar─â, cu o art─â conservatoare, fundamental opus─â democra╚Ťiei Grece╚Öti sau Republicii Romane.

Reac╚Ťii ├«n Rom├ónia.

Lucrarea lui Reissenberger nu a r─âmas f─âr─â ecou ├«n Rom├ónia. Departe de a reprezenta o lovitur─â pentru cultura rom├óneasc─â, a fost ├«ns─â╚Öi sc├ónteia ce a declan╚Öat efortul pentru definirea ╚Öi promovarea acesteia. Arhitectul Dimitrei Berindei ╚Öi omul de ╚Ötiin╚Ť─â Alexandru Odobescu s-au folosit cu inteligen╚Ť─â de lucrarea nou ap─ârut─â nu numai pentru a-l contrazice pe Reissenberger, dar ╚Öi pentru a defini ce ├«nseamn─â o art─â rom├óneasc─â.  

Berindei publica astfel ├«n 1862 textul ÔÇ×R─âpid─â ochire asupra architecturei bizantineÔÇŁ, ├«n care anun╚Ťa ├«nc─â de la primele r├ónduri c─â ÔÇ×Din nefericire inse, autorul german, preoccupat (sic!) de istoria generala a artelor, considera acest edificiu numai ca un exemplu precious de inriuririle stylului oriental, si nu attinge nici una din cuestiunile privitoare la desvoltarea arhitecturei in terra RomaneascaÔÇŁ. Berindei se concentra pe dou─â aspecte: s─â demonstreze c─â arta bizantin─â are, de fapt, valoare ╚Öi c─â biserica din Curtea de Arge╚Ö este expresia artei rom├óne╚Öti, pe l├óng─â apartenen╚Ťa la stilul bizantin. De aceea, ├«ncepe prin a demonstra c─â stilul bizantin se trage, de fapt, din Antichitate ╚Öi c─â apar╚Ťine culturii europene. Arta rom├óneasc─â este ╚Öi ea parte a acestei culturi ╚Öi, prin pu╚Ťinele exemple ├«nsemnate, este, conform lui Berindei, dovada sacrificiului poporului rom├ón ├«n fa╚Ťa diferi╚Ťilor invadatori ├«n drum spre centrul Europei.

1 asasasc jpg jpeg

Trec├ónd la catedrala Curtea de Arge╚Ö, Berindei vede ├«n planul triconc al bisericii, asem─ân─âtor cu alte biserici din ╚Ťar─â, dovada clar─â a unei filiere ╚Öi cronologii artistice autohtone. El vrea s─â cread─â ╚Öi s─â conving─â cititorii c─â Rom├ónia ÔÇô ├«n diferitele ei forme istorice, voievodate, principate etc. ÔÇô a apar╚Ťinut civiliza╚Ťiei Europene prin religia ortodox─â ╚Öi a avut o ╚Öcoal─â artistic─â clar definit─â. Autorul sus╚Ťinea ┼či c─â orice lucrare ╚Ötiin╚Ťific─â despre Rom├ónia ar trebui s─â ├«ndeplineasc─â dou─â obiective majore, larg asumate de liderii rom├óni din secolul al XIX-lea: s─â promoveze o cultur─â unic─â, rom├óneasc─â; ╚Öi s─â fac─â dovada c─â aceast─â cultur─â este de relevan╚Ť─â european─â, c─â merit─â s─â stea al─âturi de ale celorlalte state na╚Ťionale.

Al doilea autor care a r─âspuns lucr─ârii lui Reissenberger a fost celebrul arheolog ╚Öi om de ╚Ötiin╚Ť─â Alexandru Odobescu. El a tradus ├«n francez─â at├ót lucrarea germanului, c├ót ╚Öi pe cea a lui Berindei, ├«ns─â la care a ad─âugat propriul studiu privind obiectele artistice din bisericile ╚Öi m├ón─âstirile rom├óne╚Öti, inclusiv din Curtea de Arge╚Ö. Astfel a produs un prim argument ╚Ötiin╚Ťific, bazat pe dovezi materiale, privind continuitatea unei arte rom├óne╚Öti.

Totodat─â, prin traducerea lucr─ârii lui Reissenberger, Odobescu i-a recunoscut acesteia valoarea. La fel a procedat ╚Öi Berindei prin traducerea ├«n rom├ón─â a studiului. Intelectualii rom├óni recuno╚Öteau astfel meritele unei lucr─âri care, de╚Öi ├«n bun─â m─âsur─â critic─â, reprezenta un element de modernitate ╚Ötiin╚Ťific─â absolut─â ├«n peisajul rom├ónesc.

Curtea de Arge╚Ö a fost astfel primul monument de arhitectur─â ce a beneficiat de o descriere aplicat─â, de schi╚Ťe cu detalii arhitecturale, de transcrierea inscrip╚Ťiilor existente, de un istoric ╚Öi de o caracterizare stilistic─â. P├ón─â atunci, studiile asupra Cur╚Ťii de Arge╚Ö sau a altor monumente erau mai mult opere de literatur─â, elegii ╚Öi descrieri roman╚Ťioase. Cu Ludwig Reissenberger a ├«nceput, de fapt, istoria modern─â a artei rom├óne╚Öti.

1867: Expozi╚Ťia Universal─â de la Paris ÔÇô ┼či ├«ntreb─ârile pe care le st├órne┼čte pavilionul rom├ónesc.

Prin aceste prime studii, Curtea de Arge┼č a devenit rapid cel mai cunoscut monument din Rom├ónia ÔÇô iar la Expozi╚Ťia Universal─â de la Paris, din 1867, Rom├ónia a fost reprezentat─â de Curtea de Arge╚Ö ├«n nu mai pu╚Ťin de trei moduri: prin pavilionul na╚Ťional, inspirat direct din biseric─â; printr-o machet─â uria╚Ö─â a bisericii realizat─â de sculptorul Karl Stork ╚Öi expus─â ├«n centrul expozi╚Ťiei rom├óne╚Öti; ╚Öi prin cele trei publica╚Ťii deja amintite, traducerile ├«n francez─â ale studiilor lui Reissenberger, Berindei ╚Öi Odobescu.  

Expozi╚Ťia de la Paris din 1867 a fost, de altfel, ┼či prima mare expozi╚Ťie universal─â. Peste 15 milioane de vizitatori au venit s─â vad─â standurile ╚Öi pavilioanele fiec─ârui stat na╚Ťional ce, timp de 7 luni, s-a ├«ntrecut ├«n prezentarea celor mai interesante produse, tradi╚Ťii ╚Öi obiceiuri.

Pentru Rom├ónia, evenimentul a avut o semnifica╚Ťie aparte. De╚Öi era ├«nc─â oficial sub suzeranitate otoman─â, a fost invitat─â ca ╚Ťar─â independent─â ╚Öi a putut s─â foloseasc─â pentru prima dat─â ├«n mod oficial numele de Rom├ónia, marc├ónd astfel ╚Öi mai clar statutul de stat na╚Ťional, independent. De aceea, Rom├ónia trebuia s─â confirme ├«ncrederea acordat─â ╚Öi s─â se prezinte ca toate celelalte ╚Ť─âri participante, cu un pavilion inspirat din arhitectura specific na╚Ťional─â. Alexandru Odobescu ╚Öi ceilal╚Ťi organizatori au decis atunci ca sursa de inspira╚Ťie s─â fie ├«n special catedrala de la Curtea de Arge╚Ö. L-au ales ca arhitect pe francezul Ambroise Baudry ╚Öi i-au trimis acestuia drept modele poze ╚Öi plan╚Öe cu monumentul din Curtea de Arge╚Ö, dar ╚Öi cu m─ân─âstirea Stavropoleos. Baudry a construit prin urmare o prim─â interpretare modern─â a arhitecturii considerate tradi╚Ťional rom├óneasc─â: o mic─â bisericu╚Ť─â care ├«mprumut─â faimoasele turnuri r─âsucite de la Curtea de Arge╚Ö ├«mpreun─â cu fa╚Ťada de la Stavropoleos. Apoi, sculptorul german stabilit ├«nc─â din 1849 ├«n Rom├ónia, Karl Stork, a f─âcut o machet─â a bisericii Curtea de Arge╚Ö, ├«nalt─â de doi metri ╚Öi jum─âtate, care a fost expus─â ├«n Galeria Ma╚Öinilor, principalul spa╚Ťiu expozi╚Ťional. Macheta, de o fidelitate impresionant─â pentru acele timpuri, se poate vedea ╚Öi ast─âzi la muzeul ÔÇ×Frederic ┼či Cecilia Cu┼úescu StorckÔÇŁ din Bucure╚Öti. Mai mult: Alexandru Odobescu a acordat un loc principal istoriei, arhitecturii ╚Öi legendelor din jurul fostei m─ân─âstiri Curtea de Arge╚Ö ├«n cele trei publica╚Ťii oficiale ale delega╚Ťiei Rom├óniei.

paris jpg jpeg

Expozi╚Ťia Universal─â de la Paris din 1867 a fost un pas uria╚Ö pentru definirea unei arte na╚Ťionale. Evenimentul a creat ├«ns─â╚Öi nevoia unei arte ╚Öi arhitecturi cu specific rom├ónesc, ca atribut obligatoriu pentru un stat-na╚Ťional. Aceast─â arhitectur─â avea sarcina de a reprezenta na╚Ťiunea ├«n afara dar ╚Öi ├«n interiorul grani╚Ťelor sale. ├Än cazul Rom├óniei, ce alt monument ar fi fost mai potrivit dec├ót unul care a fost deja remarcat ├«n Europa, prin interesul habsburgilor ╚Öi prin studiul lui Reissenberger?

Totu╚Öi, la fel cum studiul lui Reissenberger a fost ├«n bun─â m─âsur─â critic, nici reac╚Ťiile st├órnite de pavilionul Rom├óniei nu au fost pe de-a-ntregul pe placul organizatorilor. Majoritatea vizitatorilor au l─âudat expozi╚Ťia rom├óneasc─â ╚Öi s-au declarat ├«nc├ónta╚Ťi de noua ╚Ťar─â ap─ârut─â pe harta Europei. ├Äns─â unii dintre ei au fost nedumeri╚Ťi ╚Öi ├«ncurca╚Ťi de multitudinea de simboluri arhitecturale prezentate. ÔÇ×Cum de este o biseric─â ortodox─â ├«ntr-o na╚Ťiune de origine latin─â?ÔÇŁ ├«ntreba revista ÔÇ×LÔÇÖExposition illustr├ęeÔÇŁ; ÔÇ×Ce este p├ón─â la urm─â Rom├ónia, este o cultur─â de tip grec, rus, francez, german sau altceva?ÔÇŁ, se spunea ├«ntr-un alt articol. Arhitectura a fost ╚Öi ea obiectul acestor nedumeriri. ÔÇ×Arhitectura rom├óneasc─â este una de tranzi╚Ťie ├«ntre arta Bizantin─â ╚Öi cea Oriental─â. Ce lipse╚Öte acestor trei turnuri este un ac magnetic ca la Mecca. Este ceva ca de moschee, dar ╚Öi ca de Kremlin ├«n aceast─â arhitectur─â, jum─âtate de import, jum─âtate impus─âÔÇŁ.

Nu trebuie s─â ne mire confuzia comentatorilor ╚Öi nici paralelele cu Orientul. Teritoriul Rom├óniei a fost considerat p├ón─â ├«n epoca modern─â ca parte a Imperiului Otoman ╚Öi, deci, apar╚Ťin├ónd lumii orientale, cu toate stereotipurile pozitive (lux, art─â bogat decorativ─â, exotism) ╚Öi negative (corup╚Ťie, despotism, cruzime, ├«napoiere). Acum ├«ns─â, c├ónd Rom├ónia s-a prezentat pentru prima oar─â ├«ntregii lumi ca o ╚Ťar─â latin─â, cu o cultur─â bizantin─â pretins─â a fi tot European─â, cu toat─â bun─âvoin╚Ťa francezilor, confuzia sau chiar ne├«ncrederea era previzibil s─â apar─â. Tocmai de aceea monumentele istorice, ╚Öi ├«n special Curtea de Arge╚Ö, aveau rolul de a schimba aceste impresii ╚Öi de a demonstra valoarea culturii rom├óne.

Monumentul, prezentat ┼či la expozi╚Ťia de la Paris, din 1900.

Acest exerci╚Ťiu de PR, ├«n termeni contemporani, al statului rom├ón prin monumentul de la Curtea de Arge╚Ö a continuat pe tot parcursul secolului al XIX-lea. Biserica a fost restaurat─â ├«n mod spectaculos de francezul Andr├ę Lecomte du No├╝y, activitate despre care vom vorbi ├«ntr-un episod urm─âtor. Apoi, ├«n 1886, a fost resfin╚Ťit─â cu fast, iar regele Carol, dar ╚Öi al╚Ťi lideri ai ╚Ť─ârii au vorbit despre importan╚Ťa na╚Ťional─â a monumentelor istorice ╚Öi ├«n special a Cur╚Ťii de Arge╚Ö. ╚śi, ca pentru a marca finalul secolului, a fost reprezentat─â ╚Öi la Expozi╚Ťia Universal─â de la Paris, din 1900. 

Atunci s-a ╚Ťinut cea mai mare expozi╚Ťie universal─â a secolului. Organizatorii s-au l─âudat cu peste 50 de milioane de vizitatori (record ce a fost ├«ntrecut abia ├«n 1970, cu ocazia expozi╚Ťiei din Japonia, de la Osaka), cu 216 hectare de spa╚Ťiu expozi╚Ťional ╚Öi cu 43 de ╚Ť─âri participante. Expozi╚Ťia Rom├óniei a fost din nou dominat─â de pavilionul na╚Ťional, ╚Öi mai m─âre╚Ť de aceast─â dat─â, ├«ns─â din nou inspirat din catedrala Curtea de Arge╚Ö. Pavilionul a fost conceput de unul dintre cei mai cunoscu╚Ťi arhitec╚Ťi din Paris, Jean Camille Formig├ę, ales de organizatorii rom├óni s─â vin─â ├«n Rom├ónia pentru a vedea pe viu biserica din Curtea de Arge╚Ö ╚Öi alte monumente din zona Olteniei. Printre cele mai vizibile elemente ale pavilionului au fost turnurile inspirate din cele de la Curtea de Arge╚Ö, ╚Öi ├«n special cele patru r─âsucite.

De aceast─â dat─â, reac╚Ťiile vizitatorilor ╚Öi ale presei franceze au fost vizibil mai bune, dovedind o imagine consolidat─â a Rom├óniei ├«n Europa, la sf├ór╚Öit de secol XIX. ├Än ghidul oficial al expozi╚Ťiei se spunea, de exemplu, c─â Formig├ę a reu╚Öit s─â ├«mbine armonios tradi╚Ťiile cu modernitatea, ÔÇ×ar─ât├óndu-se, ├«n conceperea ╚Öi execu╚Ťia palatului, inovator original ╚Öi ├«n acela╚Öi timp gardian respectuos al tradi╚Ťiilor trecutului╦«. ├Än ghidul vizitatorului se remarc─â de asemenea sinteza reu╚Öit─â dintr-o multitudine de tradi╚Ťii ╚Öi stiluri arhitecturale: ÔÇ×Pavilionul Rom├óniei concentreaz─â ╚Öi evoc─â toate tipurile de arhitectur─â rom├óneasc─â din secolul al XVI-lea p├ón─â ├«n secolul al XVIII-lea, aceast─â arhitectur─â bizantin─â at├ót de elegant─â, at├ót de vie, de un lux decorativ foarte oriental╦«.

Care e stilul arhitectural românesc?

O ├«ntrebare ┼či c├óteva dificult─â┼úi. Ultimul comentariu con╚Ťine mai multe idei importante. Autorul folose╚Öte o mul╚Ťime de stiluri arhitecturale pentru a descrie pavilionul, arhitectura rom├óneasc─â din trei secole, stilul bizantin ╚Öi cel oriental, ├«ntr-o oarecare confuzie privind clasarea exact─â a artei rom├óne. A╚Öadar apare firesc ├«ntrebarea, pe care ┼či-au pus-o ╚Öi cei de atunci: care este, de fapt, stilul arhitectural rom├ónesc? Cel bizantin, cel oriental ÔÇô ori arhitectura de pe teritoriul Rom├óniei, din secolele XVI, XVII sau XVIII?  

Sigur, cu greu putem atribui un singur stil unei ╚Ť─âri. ├Äns─â ├«n perioada de formare a statelor na╚Ťionale s-a ├«ncercat definirea caracterelor unice ale fiec─ârei na╚Ťiuni, de la un spirit sau caracter na╚Ťional p├ón─â la o art─â sau arhitectur─â na╚Ťional─â. S-au ignorat multe tradi╚Ťii ╚Öi culturi regionale, multe varia╚Ťii ╚Öi evolu╚Ťii istorice pentru a se promova o cultur─â na╚Ťional─â unic─â. ├Än cazul Rom├óniei, definirea unei singure arhitecturi na╚Ťionale prezenta dificult─â╚Ťi evidente. Teritoriul fostelor principate ╚Üara Rom├óneasc─â ╚Öi Moldova prezenta o mare varietate arhitectural─â regional─â ÔÇô de la m─ân─âstirile lui ╚śtefan cel Mare din Moldova la monumentele muntene╚Öti sau cele din Oltenia ÔÇô dar ╚Öi istoric─â, de pe acela╚Öi teritoriu dar din perioada lui s─â spunem Vasile Lupu sau Petru Rare╚Ö.

1 ma jpg jpeg

De aceea, liderii rom├óni au fost for╚Ťa╚Ťi s─â g─âseasc─â o solu╚Ťie salvatoare, care s─â ├«mpace toate aceste diferen╚Ťe sub o idee unic─â. Aceasta a fost conceptul de sintez─â artistic─â ╚Öi cultural─â, care ar caracteriza ├«n mod special cultura noastr─â, puterea de absorb╚Ťie a multiplelor influen╚Ťe ╚Öi de revalorificare a lor. Chiar dac─â Rom├ónia nu are vizibil un stil ce poate fi considerat na╚Ťional ÔÇô precum stilul gotic ├«n cazul Fran╚Ťei, de exemplu ÔÇô s-a putut sus╚Ťine c─â principala caracteristic─â a fost, de fapt, capacitatea de sintez─â a mai multor stiluri. Argumentul s-a folosit nu numai ├«n arhitectur─â, dar, ├«n general, ├«n domeniul cultural, unde sunt binecunoscute ideile c─â Rom├ónia, ca teritoriu aflat la por╚Ťile orientului, a fost o punte ├«ntre lumea vestic─â ╚Öi cea oriental─â, ├«nconjurat─â de imperii care nu ne-au influen╚Ťat, dar, dimpotriv─â, au reprezentat prilej de crea╚Ťie pentru rom├óni, de folosire ingenioas─â, ├«n noi moduri, a diverselor influen╚Ťe artistice ╚Öi culturale.

Cea mai str─âlucitoare dovad─â a acestei sinteze artistice a fost v─âzut─â ca fiind Catedrala de la Curtea de Arge╚Ö. Doar aici influen╚Ťe arabe, otomane, armene╚Öti, bizantine s-au ├«mbinat pentru a crea un produs artistic perceput ca esen╚Ťial rom├ónesc. Pentru Rom├ónia secolului al XIX-lea catedrala de la Curtea de Arge╚Ö a fost monumentul central, ╚Öi chiar de multe ori singurul monument de arhitectur─â care s─â reprezinte patrimoniul cultural rom├ónesc. Cum am v─âzut deja ╚Öi cum vom mai avea ocazia s─â ar─ât─âm, monumentul reprezenta vizual ├«ns─â╚Öi na╚Ťiunea rom├ón─â. A devenit prilejul de a cerceta mai am─ânun╚Ťit arhitectura de pe teritoriul Rom├óniei ╚Öi de a crea un patrimoniu na╚Ťional. A constituit locul de intersec╚Ťie a ideilor Europene despre Bizan╚Ť ╚Öi Orient, dar ╚Öi al celor rom├óne╚Öti despre arta ╚Öi cultura autohton─â. Toate aceste discu╚Ťii ╚Öi nenum─ârate reprezent─âri sau reinterpret─âri ale catedralei au pus bazele unei istorii a artei rom├óne ╚Öi a unui patrimoniu cultural na╚Ťional.