Cum a cucerit Suleyman Magnificul insula Rhodos jpeg

Cum a cucerit Suleyman Magnificul insula Rhodos

­čôü Imperiul Otoman
Autor: Andreea Lup┼čor

Otomanii asediaz─â pentru prima dat─â insula Rhodos ├«n 1480, ├«n timpul lui Mehmet al II-lea. Cavalerii Ioani╚Ťi, care conduceau insula greceasc─â de la sf├ór╚Öitul secolului al XIII-lea, dup─â pierderea Accrei, au reu╚Öit atunci s─â fac─â fa╚Ť─â armatei otomane, dar ╚Ötiau c─â aceast─â victorie nu poate fi dec├ót una temporar─â. 42 de ani mai t├órziu, ├«n timpul lui Suleyman Magnificul, otomanii se vor ├«ntoarce ╚Öi ├«i vor goni definitiv pe Cavalerii Ioani╚Ťi de pe insul─â.

Era de a╚Öteptat ca Imperiul Otoman s─â acorde o aten╚Ťie deosebit─â insulei Rhodos, aceasta fiind foarte important─â din punct de vedere strategic pentru controlul Mediteranei Estice. ├Än plus, prezen╚Ťa ordinului cavaleresc cre╚Ötin pe aceast─â insul─â, aflat─â ├«n imediata apropiere a coastelor anatoliene, nu putea fi dec├ót o piedic─â ├«n calea expansiunii otomane.

Mehmet al II-lea, cel mai important sultan din secolul al XV-lea, a ├«ncercat s─â cucereasc─â insula ├«n 1480, dar nu a reu╚Öit. Moartea acestuia, din 1481, precum ╚Öi problemele ridicate de succesiune i-au ├«mpiedicat pe otomani s─â organizeze un alt atac, d├ónd astfel timp ioani╚Ťilor s─â-╚Öi consolideze sistemul de ap─ârare.

SiegeofRhodes 1600x1200 1399 jpg jpeg

Dup─â atacul din 1480 ╚Öi cutremurul devastator din 1481, ioani╚Ťii au investit foarte mult ├«n refacerea ╚Öi ├«nt├órirea zidurilor de ap─ârare, f─âc├óndu-le mult mai rezistente ├«n fa╚Ťa artileriei otomane. Aceste eforturi de fortificare dovedesc faptul c─â ioani╚Ťii au ╚Ötiut c─â otomanii nu vor renun╚Ťa la ideea cuceririi insule. ├Än 1521, noul Mare Maestru al Ordinului, Philippe Villiers de L'Isle-Adam, a ordonat continuarea operelor de consolidare a sistemului defensiv ╚Öi, sim╚Ťind c─â amenin╚Ťarea otoman─â se apropie, a f─âcut apel la cavalerii ordinului afla╚Ťi ├«n alte p─âr╚Ťi ale Europei s─â vin─â s─â contribuie la ap─ârarea insulei.

Un an mai t├órziu, ioani╚Ťii ÔÇô ├«n ajutorul c─ârora nu vin dec├ót vene╚Ťienii ÔÇô se vor confrunta din nou cu flota ╚Öi armata otoman─â. Dup─â cucerirea Belgradului din 1521, Sultanul Suleyman ├«i ceruse Marelui Maestru al Ordinului Cavalerilor Ioani╚Ťi s─â i se supun─â, dar acesta a refuzat, ╚Ötiind c─â prin acest gest ├«l va face pe sultan s─â-i declare r─âzboi.

7000 de oameni ├«mpotriva unei armate otomane de 100.000 de solda╚Ťi

O flot─â de 400 de nave, condus─â de Mustafa Pa╚Öa, a ajuns ├«n apropierea insulei la sf├ór╚Öitul lunii iunie, iar o lun─â mai t├órziu ├«nsu╚Öi Sultanul Suleyman Magnificul sose╚Öte ├«n fruntea unei armate de aproximativ 100.000 de oameni pentru a conduce personal atacul. Av├ónd ├«n vedere raportul de for╚Ťe, net ├«n favoarea otomanilor, ioani╚Ťii aveau s─â reziste surprinz─âtor de mult.  

1522 Sultan Suleiman during the Siege of Rhodes Suleymanname th jpg jpeg

Primele tactici utilizate de otomani vor da gre╚Ö:blocarea portului, bombardarea ora╚Öului, atacurile aproape constante ╚Öi ├«ncerc─ârile de minare a fortifica╚Ťiilor nu au efectul scontat, ╚Öi ioani╚Ťii rezist─â timp de c├óteva luni. Mai mult dec├ót at├ót, dup─â mai multe atacuri respinse, Suleyman ├«l condamn─â pe Mustafa Pa╚Öa la moarte pentru e╚Öecul s─âu (decide apoi s─â-i cru╚Ťe via╚Ťa). ├Änlocuitorul s─âu, Ahmed Pa╚Öa, se va baza pe puterea artileriei ╚Öi a minelor pentru cucerirea ora╚Öului. ├Äns─â nici aceast─â tactic─â nu are succes imediat, iar p├ón─â la sf├ór╚Öitul lunii noiembrie ambele tabere erau aproape epuizate. Suleyman, con╚Ötient c─â nici el nu mai are for╚Ťa necesar─â pentru a continua un asediu ├«ndelungat, a f─âcut o ofert─â locuitorilor insulei, oferindu-le pace ╚Öi siguran╚Ťa vie╚Ťii dac─â se predau;dac─â ├«ns─â ace╚Ötia decideau s─â continue lupta, sultanul otoman le promitea fie moartea, fie sclavia. ├Än aceste condi╚Ťii, Marele Maestru e obligat de locuitori s─â negocieze. ├Än cele din urm─â, pe 22 decembrie, or─â╚Öenii accept─â condi╚Ťiile generoase oferite de Suleyman ╚Öi se predau.

Sultanul le promitea c─â bisericile nu vor fi profanate sau transformate ├«n moschee, iar oamenii erau liber s─â-╚Öi p─âstreze religia;cavalerii aveau 12 zile la dispozi╚Ťie pentru a p─âr─âsi insula, put├ónd lua cu ei armele ╚Öi orice obiecte de valoare doreau. ├Än plus, sultanul promitea s─â le pun─â la dispozi╚Ťie nave pentru p─âr─âsirea insulei. Locuitorii insulei puteau pleca ╚Öi ei, iar cei care decideau s─â r─âm├ón─â erau scuti╚Ťi de taxe timp de cinci ani. Nu ├«n ultimul r├ónd, armata otoman─â urma s─â se retrag─â din ora╚Ö ├«n timpul evacu─ârii. 

Insula Rhodos va rămâne în posesiunea Imperiului Otoman timp de aproape patru secole, până în 1912, când este cucerită de italieni. Ea va reveni Greciei abia la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, în 1947.