Cultura romilor, descrisă de cărturarii români   de la Dimitrie Cantemir, la Nicolae Iorga  jpeg

Cultura romilor, descrisă de cărturarii români - de la Dimitrie Cantemir, la Nicolae Iorga

Popor at├ót de controversat - nomazi prin defini╚Ťie, ├«ns─â ├«ntotdeauna acolo, romii au reprezentat un subiect de interes pentru majoritatea personalit─â╚Ťilor din zona noastr─â. Pentru c─â a reda toate descrierile acestora despre poporul rom este aproape imposibil ├«ntr-un singur articol, urm─âri╚Ťi a╚Öadar doar c├óteva dintre cele mai faimoase.

Primul nostru c─ârturar care a documentat repere din cultura ╚Öi identitatea ╚Ťiganilor ╚Öi care le-a acordat o aten╚Ťie sporit─â este Dimitrie Cantemir, care le-a dedicat ├«n Descriptio Moldaviae urm─âtoarea descriere: 

ÔÇ×[..] sunt ├«mpr─â╚Ötia╚Ťi ici ╚Öi colo ├«n toat─â Moldova ╚Öi nu afli boier care s─â nu aib─â ├«n st─âp├ónirea sa c├óteva s─âla╚Öe de-ale lor. De unde ╚Öi c├ónd a venit acest neam ├«n Moldova? Nu ╚Ötiu nici ei ├«n╚Öi╚Öi ╚Öi nici nu se g─âse╚Öte nimic despre d├ón╚Öii ├«n cronicile noastre. To╚Ťi ╚Ťiganii, din toate ╚Ťinuturile, au acela╚Öi grai, care este amestecat cu multe cuvinte grece╚Öti ╚Öi, pesemne ╚Öi persiene╚ÖtiÔÇŁ.

Auguste Raffet 1837 jpg jpeg

Corifeul Ion Budai-Deleanu, ├«n monumentala epopee ╚Üiganiada, descrie de-a lungul a doisprezece c├óntece ├«ntreaga lume veche a ╚Ťiganilor ╚Öi culturii lor. Ne vom rezuma la o mic─â parte, descriere reprezentativ─â cetei c─âld─ârarilor:

ÔÇ×C─âld─ârarii mari de stat s─â ivir─â;
Toţi căciulaţi, cu barbe afumate.
De t─âria lor lumea s─â mir─â;
Taie în arămuri ca și în șindile
╚śi rabd─â foame c├óte trii zile.ÔÇŁ 1

Sau o descriere general─â:

ÔÇ×Ahaia ╚Ötim ╚Öi noi f─âr─â de tine,
Cum că hălui pă a cui creștet șede
Un corb sau cioar─â nu-i merge bine!
Iar eu socotesc c─â-i mai d─â a crede
Cum că noroc va să se tâlnească,
C─âci corbu-i pasere ┼úig─âneasc─â.ÔÇŁ


Corturile, pictur─â de Nicolae Grigorescu

Nicolae Grigorescu   Corturile jpg jpeg

├Än 1866, Dimitrie Bolintineanu a realizat o caracterizare a acestui popor, men╚Ťion├ónd integrarea lor ├«n societatea rom├óneasc─â a vremii, ocupa╚Ťiile lor predominante ╚Öi a atitudinii lor generale cu o fine╚Ťe extraordinar─â. Un extras din poemul vizat, numit ╚Üiganii libera╚Ťi c─âtre evrei:

ÔÇ×Ni s-a spus ╚Öi nou─â, libera╚Ťi ╚Ťigani,
C─â vre╚Ťi ╚Öi voi drepturi ├«n ╚Ťar─â, t├órtani!
Iată nebunie! Atât vă lipsea!
Ce-a╚Ťi face cu ele dac─â le-a╚Ťi avea?
A╚Ťi face ce face cu ele ╚Ťiganul
Ce cântă din scripcă și bate ciocanul.
N-a╚Ťi fi nici mini╚Ötri, n-a╚Ťi fi nici primari,
Ci a╚Ťi fi ce sunte╚Ťi, birta╚Öi, c├órciumari.
Pe voi nu v─â-alung─â ca neboteza╚Ťi
Ci numai ca oameni ├«nc─â nesp─âla╚Ťi!
Noi ne dezrobirăm de mult de stăpâni,
Avem tot o lege ╚Ťigani ╚Öi rom├óni,
Avem tot un pop─â, tot o prim─âric─â
╚śi drepturi politici ca o rom├ónic─â.ÔÇŁ 2


tigani din dobrogea 1900 jpg jpeg

Chiar Regina Maria a descris cu lux de am─ânunte civiliza╚Ťia din taberele ╚Ťig─âne╚Öti ├«n cartea ╚Üara mea, publicat─â ├«n 1916: 

ÔÇ×[..] Pentru mine aceste tabere au fost totdeauna un nesf├ór╚Öit izvor de interes. Oric├ónd am z─ârit de departe siluetele corturilor ╚Ťig─âne╚Öti, n'am lipsit s─â merg acolo, ╚Öi am cules impresii f─âr─â num─âr ├«ntre ace╚Öti str─âini vagabonzi. Adesea am a╚Öteptat s─â se descarce car─âle; cu mult zgomot ╚Öi mult─â g├ólceav─â, parii de cort sunt ├«nfip╚Ťi ├«n p─âm├ónt, zdren╚Ťe descolorate de tot felul s├ónt ├«ntinse asupra lor, fiecare familie ridic├ónd coperi╚Öul supt care va ocroti o clip─â ve╚Önica-i neodihn─â. [..]ÔÇŁ. 

Tot ├«n aceast─â not─â de miraj ├«n fa╚Ťa culturii poporului nomad descris, continu─â prin descrierea vr─âjitoarelor: 

ÔÇ×Am v─âzut bahad├órce culcate ├«n corturile lor, plecate asupra oalelor ├«n fierbere, mestec├ónd m├ónc─âri misterioase cu buc─â┼úi de be┼úe rupte. Nicio vr─âjitoare b─âtr├ón─â din pove┼čtile de z├óne ale lui Andersen ori din ┬źNop┼úile arabe┬╗ nu poate sta la ├«ntrecere cu aceste ciudate f─âpturi b─âtr├óne ├«nf─â┼čurate ├«n zdren┼úe ve┼čtede care odat─â au fost str─âlucitoare, dar care acum erau tot a┼ča de murdare ┼či de vechi ca ┼či fiin┼úele b─âtr├óne pe care numai pe jum─âtate le acoperiauÔÇŁ.


Urs─âreasa din Bolduri, pictur─â de Nicolae Grigorescu

Nicolae Grigorescu   Ursareasa din Bolduri jpg jpeg

Dup─â Nicolae Iorga, ÔÇ×┼úiganii arat─â prin organizarea lor actual─â care era cea a rom├ónilor ├«n secolul al XIII-lea, c─âpeteniile lor, voievozii, poart─â p─ârul lung, papuci de purpur─â, au sub ascultarea lor juzi; numele principilor rom├óni au fost adoptate de robii lor: Vlad, Dan, Radu. Ei p─âstreaz─â chiar ┼či unele particularit─â┼úi de limb─â arhaic─âÔÇŁ.

Cultura romilor nu va ├«nceta niciodat─â s─â fie un izvor de fascina╚Ťie pentru cei ce ├«i ├«n╚Ťeleg autenticitatea. De la Cantemir ╚Öi p├ón─â ├«n prezent, aceasta va r─âm├óne o surs─â de inspira╚Ťie ╚Öi un izvor istoric ce se scrie zi de zi.

Autor: Maria-Lavinia Buleac, Studentă în anul II la Universitatea din Craiova, Informatică și Inginer DevOps la SugarCRM

Note:

1. Ion Budai-Deleanu, Țiganiada, București, 2018, pp. 38
2. Dimitrie Bolintineanu, Opere, vol II, București: Scriitori Români, 1982, pp. 86-87