Fiecare genera┼úie  din spa┼úiul occidental este unic─â, av├ónd tr─âs─âturile ei proprii, stilul ei de via┼ú─â, mentalitate sau experien╚Ťe tr─âite. Deseori, conflictele izbucnesc ├«ntre genera┼úii datorit─â diferen┼úelor. Fiecare genera┼úie a avut provoc─âri de ├«ndurat, dar a reu┼čit s─â se adapteze situa┼úiilor. Oare c├ót de mult a progresat o genera┼úie fa┼ú─â de cea anterioar─â?

Cicluri ┼či puncte critice 

├Än 1991 a fost emis─â Teoria Genera┼úiilor Strauss-Howe de c─âtre autorii William Strauss ┼či Neil Howe, care au catalogat genera┼úii din istoria american─â ├«n cicluri. Fiecare genera┼úie reprezint─â un punct critic care dureaz─â 20-22 ani. Patru puncte critice alc─âtuiesc un ciclu complet care dureaz─â 80-90 de ani (durata maxim─â de via┼ú─â a unui om). 

Primul punct critic este perioada de ÔÇťapogeuÔÇŁ. Este perioada post-criz─â, c├ónd institu┼úiile sunt ├«nt─ârite ┼či individualismul este sl─âbit. Societatea este stabil─â ┼či ├«ncrez─âtoare ├«n for┼úele ei proprii, iar economia este ├«nfloritoare, rezult├ónd un nivel de tr─âi crescut. Ultima perioad─â de apogeu a fost ├«n perioada postbelic─â, care a ├«nceput ├«n 1946 c├ónd Statele Unite ale Americii au dob├óndit suprema┼úia global─â militar─â odat─â cu inventarea armelor atomice, fiind capabile s─â duc─â un conflict cu un inamic de calibrul Uniunii Sovietice. Perioada de ÔÇťapogeuÔÇŁ s-a ├«ncheiat cu asasinarea pre┼čedintelui John F. Kennedy ├«n 1963, urm├ónd ca popula┼úia s─â-┼či piard─â ├«ncrederea ├«n societate. 

Al doilea punct critic este perioada ÔÇťtreziriiÔÇŁ. Este perioada c├ónd institu┼úiile sunt atacate de autonomia spiritual─â ┼či personal─â. Doar c├ónd societatea atinge culmea progresului, popula┼úia devine indisciplinat─â ┼či ├«ncearc─â s─â-┼či recapete autenticitatea personal─â. Tinerii activi┼čti ├«ncep s─â vad─â perioada de apogeu ca o perioada cultural─â ┼či spiritual─â s─ârac─â. Perioada ÔÇťtrezirii ÔÇŁ a ├«nceput cu amploarea mi┼čc─ârii pentru drepturi civile a lui Martin Luther King Jr. ├«n anii 1963-1968 ┼či a mi┼čc─ârii  hippie ├«n protestul anti-r─âzboi ├«n Vietnam ┼či s-a ├«ncheiat cu alegerea lui Ronald Reagan ca pre┼čedinte ├«n anul 1980. 

Al treilea punct critic ├«l reprezint─â perioada ÔÇťdestr─âm─âriiÔÇŁ ├«n care institu┼úiile sunt sl─âbite, iar individualismul se ├«nt─âre┼čte. Societatea ├«ncearc─â totu┼či s─â se reconstruiasc─â. Perioada ÔÇťdestr─âm─âriiÔÇŁ a debutat ├«n anii ÔÇÖ80 c├ónd ├«n urma reformelor lui Reagan a rezultat ÔÇťboom-ulÔÇŁ ├«ndelungat ┼či s-a declan┼čat r─âzboiul cultural. Perioada ÔÇťdestr─âm─âriiÔÇŁ s-a ├«ncheiat ├«n anii 2000. 

Cel de-al patrulea punct critic este perioada ÔÇťcrizeiÔÇŁ c├ónd via┼ú─â institu┼úional─â decade ┼či este distrus─â, ca apoi s─â fie reconstruit─â sau ├«nlocuit─â pentru ca na┼úiunea s─â supravie┼úuiasc─â. S-ar p─ârea c─â ne afl─âm ├«n momentul de debut al crizei, izbucnite dup─â atentatele de la 11 septembrie 2001, aceasta lu├ónd amploare cu ├«nceperea crizei economice ┼či cea a valorilor sociale, continu├ónd cu cre┼čterea amenin┼ú─ârii terorismului ┼či criza refugia┼úilor ├«n Europa. 

Potrivit teoriei Strauss-Howe, exist─â patru mari categorii de genera┼úii c─ârora le-au fost acordate arhetipuri. 

Genera┼úia profetic─â/idealist─âeste alc─âtuit─â din indivizi care s-au n─âscut ├«n perioada de apogeu. Membrii acestei genera┼úii sunt ideali┼čti, morali┼čti ┼či u┼čor de coordona┼úi/manipula┼úi de societate. Pe parcursul urm─âtoarelor genera┼úii vor ajunge ni┼čte b─âtr├óni nostalgici dup─â perioada apogeului. 

Genera┼úia nomad─â/reactiv─â cuprinde  indivizi  care sunt n─âscu┼úi ├«n perioada ÔÇ× treziriiÔÇŁ. Sunt caracteriza┼úi ca fiind ┼čire┼úi ┼či reali┼čti, primind o educa┼úie protectiv─â ┼či strict─â de catrei p─ârin┼úii n─âscu┼úi ├«n perioada Apogeului. Vor deveni lideri pragmatici pe parcursul Crizei. 

Genera┼úia eroic─â/civic─âcuprinde indivizi care s-au n─âscut ├«n perioada ÔÇ×destr─âm─âriiÔÇŁ. Ace┼čtia sunt caracteriza┼úi ca fiind competen┼úi, ├«ncrez─âtori, pragmatici ┼či energici. Vor fi dezorienta┼úi pe parcursul copil─âriei/adolescen┼úei ├«n perioada crizei, dar totodat─â, ┼či optimi┼čti. 

Genera┼úia artistic─â/adaptabil─âcuprinde indivizi n─âscu┼úi ├«n perioada crizei ┼či sunt defini┼úi ca fiind echitabili, individuali┼čti ┼či toleran┼úi, chiar dac─â vor ├«nfrunta institu┼úii agresive ┼či vremuri politice, sociale ┼či economice periculoase, av├ónd de de ├«nf─âptuit sacrificii personale.  

    

Lista genera┼úiilor 

Era medieval─â 

Genera┼úia Arthuriana(1433-1460)-genera┼úia eroic─â/civic─â a c─ârei indivizi s-au n─âscut ├«n ÔÇťdestr─âm─âriiÔÇŁ, perioad─â caracterizat─â prin ultima etap─â a R─âzboiului de 100 de ani c├ónd englezii se retrag din Fran┼úa ┼či debutul R─âzboiului celor dou─â Roze ├«n Anglia . Comer┼úul prosper─â ├«n urma exportului de l├ón─â, disciplina ┼či ordinea public─â sunt men┼úinute ├«n regiuni din Anglia de c─âtre magistra┼úi locali stric┼úi, iar conducerea central─â ├«ncearc─â s─â recapete puterea. Este perioada c├ónd tehnologia tiparului ┼či armelor de foc se extinde ├«n Europa. 

2 familia tudor sursa wikipedia png png

Genera┼úia Umanist─â(1461-1482)-genera┼úia artista/adaptiv─â, a c─ârei indivizi s-au n─âscut ├«n anii crizei pentru englezi datorit─â R─âzboiului celor Dou─â Roze. Este genera┼úia Rena┼čterii ┼či Reformei. Indivizii ├«┼či g─âsesc refugiul ├«n educa┼úia umanist─â ┼či ├«ncearc─â s─â se emancipeze de sub tutela bisericii. Personalit─â┼úi notabile ca Thomas More, Erasmus, Michelangelo sau Copernic s-au n─âscut ├«n aceast─â genera┼úie. 

Era Reform─ârii 

Genera┼úia Reformist─â(1483-1511)-genera┼úia profetic─â/idealist─â, a c─ârei indivizi s-au n─âscut ├«n anii apogeului pentru Anglia c├ónd Casa de Tudor a preluat puterea ┼či pentru Spania care ┼či-a des─âv├ór┼čit Reconquista. Este perioada debutului marilor descoperiri geografice c├ónd Columb a creat o punte de leg─âtur─â ├«ntre Lumea Veche-Eufrasia, ┼či Lumea Nou─â-Americile, marc├ónd ├«nceputul colonialismului. 

Genera┼úia Reprim─ârii(1512-1540)-genera┼úia nomad─â/reactiv─â, a c─ârei indivizi s-au n─âscut ├«n anii ÔÇťtreziriiÔÇŁ pe parcursul reformei protestante. Publicarea celor 95 de teze ale lui Martin Luther a marcat debutul protestului fa┼ú─â de Biserica Catolic─â ┼či indignarea acesteia. Totodat─â, regele Angliei, Henry al VIII-lea ├«ncepe s─â ias─â de sub tutela Papalitaiti. Este perioada c├ónd Fernando Magellan face ├«nconjurul lumii, iar Armada Spaniol─â ├«ncepe s─â colonizeze Americile. 

Genera┼úia Elisabetan─â(1541-1565)-genera┼úia eroic─â/civic─â care s-a n─âscut ├«n anii ÔÇťdestr─âm─âriiÔÇŁ, Anglia elisabetan─â ├«nfrunt├ónd intoleran┼ú─â bisericii catolice, iar protestan┼úii din spa┼úiul Europei centrale ├«nfrunt├ónd martirajul ├«n numele noilor convingeri religioase. 

Genera┼úia Parlamentar─â (1566-1587)-genera┼úia artista/adaptiv─â care s-a n─âscut ├«n anii ÔÇťcrizeiÔÇŁ, c├ónd Anglia, sub conducerea reginei Elisabeta I, a ├«nfruntat Armada Spaniol─â. 

Era Noii Lumi 

Genera┼úia Puritan─â(1588-1617)-genera┼úia profetic─â/idealist─â care s-a n─âscut ├«n anii apogeului. Indivizii europeni protestan┼úi ├«┼či g─âsesc refugiul ├«n Lumea Nou─â, departe de Lumea veche corupt─â ┼či agitat─â. 

Genera┼úia Cavalierilor(1618-1647)-genera┼úia nomad─â/reactiv─â care s-a n─âscut ├«n anii ÔÇťtreziriiÔÇŁ din Lumea Nou─â. ├Äntre timp, ├«n Europa se afirm─â cavalierii, indivizi de rang ├«nalt ce adopta un nou stil vestimentar (p─ârul lung ┼či c├órlion┼úat, hainele viu colorate cu guler ┼či man┼čete, ├«nc─âl┼ú─âminte atipic─â), dar ┼či o atitudine politic─â ┼či social─â diferit─â. Este ├«ns─â ┼či o perioada neagr─â pentru Europa-R─âzboiul de 30 de ani ├«n care se remarc─â comandan┼úi de renume ca Gustavus Adolphus al Suediei. Pentru Fran┼úa ├«ncepe secolul lui Ludovic al XIV-lea. 

Genera┼úia Glorioas─â(1648-1673)-genera┼úia eroic─â/civic─â care s-a n─âscut ├«n anii destr─âm─ârii, anii domniei Consiliului de Stat ┼či a lordului protector Oliver Cromwell dup─â ├«nl─âturarea regelui Charles I ┼či instaurarea republicii temporare, ├«n timp ce Fran┼úa era sub controlul absolut al Regelui-Soare. 

Genera┼úia Iluminist─â(1676-1700)-genera┼úia artista/adaptiv─â care s-a n─âscut ├«n anii de criz─â, asist├ónd la Revolu┼úia Glorioas─â, readucerea regimului monarhic ┼či r─âzboiul regelui Filip. Este perioada de ├«nceput a Iluminismului c├ónd se nasc Voltaire ┼či Montesquieu, iar Isaac Newton se face remarcat ├«n lumea ┼čtiin┼úei. 

Era Revolu┼úionar─â 

Genera┼úia Trezirii(1701-1723)-genera┼úia profetic─â/idealist─â ce a tr─âit anii Apogeului. Este perioada c├ónd se nasc personalit─â┼úi ca Rousseau, Diderot sau Benjamin Franklin ┼či se remarc─â literatur─â augustan─â. 

Genera┼úia Libert─â┼úii(1724-1741)-genera┼úia nomad─â/reactiv─â ce a tr─âit anii trezirii. Marea Trezire, o mi┼čcare evanghelic─â ┼či de revitalizare religioas─â, se manifest─â ├«n coloniile britanice din America de Nord. ├Än aceast─â genera┼úie se nasc regele George al III-lea, Ecaterina cea Mare, George Wasington ┼či Daniel Boone. 

Genera┼úia Republican─â(1742-1766)-genera┼úia care s-a n─âscut ├«n anii destr─âm─ârii, asist├ónd la R─âzboiul de ┼×apte Ani dintre francezi ┼či britanici. Indivizii n─âscu┼úi ├«n aceast─â perioad─â ├«nfrunt─â o societate aflat─â ├«n dezordine, dar ├«ncearc─â s─â ├«nfrunte problemele cu optimism ┼či cooperare. Se afirm─â  tinerii ca solda┼úi, savan┼úi sau ilumini┼čti care vor s─â revigoreze societatea,  ca Thomas Jefferson sau Maximilien Robespierre, ori arti┼čti ca Mozart. 

Genera┼úia compromis─â(1767-1791)-genera┼úia artista/adaptiv─â care s-a n─âscut ├«n anii crizei. ├Än America de Nord, coloniile lupta pentru independen┼úa ├«ntr-un r─âzboi cr├óncen ├«mpotriva Imperiului Britanic, ├«n timp ce ├«n Fran┼úa, ├«n inima Europei, se aprinde flac─âra revolu┼úiei. 

Era Civic─â 

Genera┼úia Transcendental─â(1792-1821) ÔÇôgenera┼úia profetic─â/idealist─â ce tr─âie┼čte anii de apogeu ├«n nou─â na┼úiune creat─â-Statele Unite ale Americii, societatea fiind una democrat─â ┼či ghidat─â de constitu┼úie. ├Än Fran┼úa, ├«n urma ├«nl─âtur─ârii monarhiei, are loc ascensiunea lui Napoleon, un general abil, ambi┼úios ┼či ingenios care ├«┼či ├«ncepe seria de campanii ├«n Europa, fiind ├«n cele din urm─â ├«nfr├ónt de coali┼úii alc─âtuite din mari imperii. ├Ämp─âra┼úii absoluti┼čti, prin Congresul de la Viena, impun o nou─â ordine european─â, ├«n timp ce Romantismul ia amploare pe plan cultural. 

Genera┼úia de Aur(1822-1842)-genera┼úia nomad─â/reactiv─â ce tr─âie┼čte anii trezirii . SUA se extind spre vestul continentului, ├«nfierb├ónta┼úi de febra aurului din California. Are loc cea de-a doua trezire ┼či revitalizare a mi┼čc─ârilor religioase protestante, secte ca cea a bapti┼čtilor ┼či metodi┼čtilor ├«ncep├óndu-┼či ascensiunea. 

Genera┼úia Progesiva(1842-1860)-genera┼úia artista/adaptiv─â ce a tr─âit anii destr─âm─ârii ┼či crizei, manifestate ├«n divizarea SUA ┼či debutul R─âzboiului de Secesiune American.

Era Imperialismului 

Genera┼úia Misionar─â (1860-1882)-genera┼úia profetic─â/idealist─â, care a tr─âit anii apogeului ┼či reconstruirii SUA dup─â un r─âzboi civil cr├óncen. ├Än Marea Britanie, aflat─â ├«n plin─â epoca victorian─â, se intensifica Revolu┼úia Industrial─â. Civiliza┼úia c─ârbunelui ┼či aburului se transform─â ├«n civiliza┼úia petrolier─â ┼či electric─â. Indivizii sunt morali┼čti, pragmatici, ra┼úionali, ambi┼úio┼či, desf─â┼čur├ónd cruciade sociale c─â implementarea prohibi┼úiei, abolirea sclaviei, acordarea drepturilor muncitorilor ┼či femeilor. Este perioada c├ónd se nasc personalit─â┼úi ca   Winston Churchill sau Franklin Delano Roosevelt.

Genera┼úia Pierdut─â (1883ÔÇô1900) 

"The Lost Generation" este genera┼úia nomad─â/reactiv─â a c─ârei membrii s-au n─âscut ├«n anii trezirii.   ├Än perioada declan┼č─ârii primului r─âzboi mondial, cei n─âscu┼úi ├«n anii 1880-1890 au participat la r─âzboi ├«n opera┼úiunile din frontul de Vest, fie ca simpli recru┼úi, fie av├ónd ranguri militare ├«nalte. A fost o genera┼úie ├«n care majoritatea tinerilor s-au n─âscut ┼či au copil─ârit ├«n vremuri de pace, r─âzboiul fiind ceva necunoscut lor. Tocmai c├ónd au ajuns la v├órst─â maturit─â┼úii, ace┼čtia au fost nevoi┼úi s─â ├«ndure traumele r─âzboiului ├«n tran┼čee. Au asistat la revolu┼úia industrial─â, la dezvoltarea mitralierelor, apari┼úia avioanelor, ├«nflorirea cinematografiei.Genera┼úia include arti┼čti ┼či scriitori ca F. Scott Fitzgerald, T.S. Eliot, James Joyce, Sherwood Anderson, John Dos Passos, John Steinbeck, William Faulkner sau Isadora Duncan, precum ┼či compozitori ca Sergei Prokofiev, Paul Hindemith, Georghe Gershwin sau Aron Copland. A fost o genera┼úie dezorientat─â datorit─â confuziei ┼či situa┼úiei deplorabile din anii de r─âzboi a c─ârei membrii supravie┼úuitori au trebuit s─â le confrunte ├«n anii interbelici. Termenul de ÔÇťgenera┼úie pierdut─âÔÇŁ a fost formulat de Gertrude Stein care i  s-a adresat lui Ernest Hemingway c─â ÔÇťvoi sunte┼úi genera┼úia pierdut─âÔÇŁ. Hemingway a folost termenul ├«n ÔÇťThe Sun Also RisesÔÇŁ(ap─ârut ├«n 1926), un roman care cuprinde povestea unor tineri expatria┼úi deziluziona┼úi, alcoolici, deplorabili ├«n Parisul interbelic. 

Genera┼úia M─ârea┼ú─â (1900-1920) 

Genera┼úia M─ârea┼ú─â (Greatest Generation) este cunoscut─â ┼či ca G.I. Generation, genera┼úia eroic─â/civic─â interbelic─â ce include veterani din Primul R─âzboi Mondial. Cei n─âscu┼úi ├«n anii destr─âm─ârii,   1900 aveau s─â lupte ├«n ultimii ani ai primului r─âzboi mondial, ├«n anii 1917-1918, ca apoi, ├«n toat─â tinere┼úea lor s─â traverseze din 1929 perioada Marii Depresiuni. La v├órst─â de 30 de ani, mul┼úi europeni n─âscu┼úi ├«n 1900 aveau s─â asiste la ascensiunea regimurilor totalitare, iar la 40 de ani aveau s─â ├«nfrunte realit─â┼úile crunte ale celui de-al doilea r─âzboi mondial. Veteranii americani din ÔÇťmarele r─âzboiÔÇŁ au activat ca generali sau ofi┼úeri pe Frontul de Vest sau ├«n Frontul din Pacific. Cei n─âscu┼úi ├«n 1920 aveau s─â ├«ndure de la v├órste fragede efectele Marii Depresiuni, iar la v├órst─â majoratului aveau s─â participe c─â recru┼úi ├«n al doilea r─âzboi mondial. De┼či ├«n tinere┼úe au ├«ndurat efectele Marii Depresiuni, majoritatea sus┼úin c─â au tr─âit o tinere┼úe de zile fericite (Legendary Happy Days). ├Än special tinerii americani au participat la ridicarea zg├órie-norilor ┼či extinderea ora┼čelor. Se considerau energici, soldiari ├«n lucrul ├«n echipa, morali┼čti, av├ónd standarde ├«nalte absolute privind binele ┼či r─âul. Considerau c─â aveau datoria civic─â de a lua parte la via┼úa politic─â, erau tradi┼úionali┼čti privind mariajul, divor┼úul fiind de neacceptat. Erau loiali unei vie┼úi comunitare de pe b─âncile ┼čcolii la locurile de munc─â. Nu credeau ├«n conceptul de pensionare p├ón─â la sf├ór┼čitul vie┼úii. Economiseau ┼či evitau s─â se ├«ndatoreasc─â. Ascultau radioul, asistau la primele spectacole ┼či demonstra┼úii aeriene, foloseau pentru prima dat─â frigiderele ┼či alte electrocasnice. Personalit─â┼úi celebre ca John F. Kennedy, Louis Armstrong, Walt Disney sau Ronald Reagan au f─âcut parte din aceast─â genera┼úie. Genera┼úia M─ârea┼ú─â mergeau pe principiul ÔÇťUse it up, fix it up, make it do, or do without.ÔÇŁ 

Genera┼úia T─âcut─â (1920-1940)  

The Silent Generation este genera┼úia adaptiv─â/artist─â  de oameni n─âscu┼úi ├«n anii crizei:1920-1940. Mul┼úi dintre americanii n─âscu┼úi ├«n 1920 au experimentat Al Doilea R─âzboi Mondial lupt├ónd pe Frontul din Pacific sau R─âzboiul din Coreea. Cei n─âscu┼úi ├«n 1940 aveau s─â vad─â scenele de lupta din Pacific ┼či Europa la televizor ├«n primii 5 ani din vie┼úile lor . Este genera┼úia care a ├«nfruntat efectele marii depresiuni ┼či era mai obedien┼ú─â fa┼ú─â de politicieni (legea prohibi┼úiei fiind aplicat─â ├«n aceast─â perioad─â). Genera┼úia include mul┼úi oameni politici ┼či lideri care au luptat pentru drepturile civile, c─â Martin Luther King Jr., Malcom X, Robert F. Kennedy, Ron Paul, Bernie Sanders, ori arti┼čti c─â Gloria Steinem, Andy Warhol, Geen Wilder, Clint Eastwood, John Lennon, Ray Charles, William Shatner, Jimi Hendrix, Sthepen Sondheim, Sean Connery, Elvis Presley, Marilyn Monroe, Charlton Heston, Marlon Brando, Richard Pryor, ┼či intelectuali c─â Noam Chomsky. Genera┼úia T─âcut─â a fost men┼úionat─â ├«n 1951 ca ÔÇťgenera┼úia t├ón─âraÔÇŁ ├«n revista Time. Era genera┼úia ├«n care tinerii aveau s─â fie sufoca┼úi de joburi, locuin┼úe ├«n suburbii, televiziune, Rock ÔÇśn Roll, automobile ┼či revista Playboy. Femeile erau la fel de tradi┼úionaliste c─â ┼či cele din genera┼úiile anterioare, stand acas─â s─â creasc─â copii ┼či lucr├ónd c─â secretare, ├«nv─â┼ú─âtoare sau bone. B─ârba┼úii considerau c─â odat─â ce ob┼úineau un loc de munc─â, ├«n general, ├«l aveau pe via┼ú─â, precum ┼či mariajul. Fiind genera┼úia cea mai bogat─â, a fost ┼či cea mai cheltuitoare. De┼či experimentau pentru prima dat─â televiziunea, citeau frecvent ziarele ┼či c─âr┼úile, ┼či ascultau radioul. Pentru ei, pensionarea era o via┼ú─â pa┼čnic─â ┼či lini┼čtit─â pe care s─â ┼či-o petreac─â pe un balansoar. Este ┼či genera┼úia The Big-Band/Swing. Era genera┼úia disciplinat─â, pruden┼ú─â, dispus─â s─â se sacrifice pentru ┼úar─â . 

3  familia kennedy sursa dailygazette com  jpg jpeg

Era Mileranismului 

Genera┼úia Baby-Boomers (1940-1960) 

Baby-Boomers este genera┼úia  profetic─â/idealist─â, ce include oameni care s-au n─âscut ├«n ultimii ani al celui de-al doilea r─âzboi mondial   precum ┼či ├«n perioada postbelic─â/anii ÔÇťapogeuluiÔÇŁr─âzboiului rece. Majoritatea celor n─âscu┼úi ├«n aceast─â perioada au acum v├órste cuprinse ├«ntre 50-70 de ani. A fost considerat─â genera┼úia cea mai bogat─â, activ─â, dinamic─â. Beneficiau de un nivel de tr─âi mai crescut:alimenta┼úie mai bun─â, programe de ajutorare social─â, pensionare, vestimenta┼úie ├«mbun─ât─â┼úit─â, electrocasnice, acces mai larg la informar┼úii, fiind prima genera┼úie cu adev─ârat consumerist─â. Mul┼úi dintre indivizii acestei geneatii au devenit ├«n anii 80ÔÇÖ mult mai conservatori. A fost o genera┼úie mai pu┼úin religioas─â ┼či tradi┼úionalist─â. A fost mai liberal─â, deschis─â unor legi privind avortul ┼či homosexualitatea. Este genera┼úia care ├«n anii 60-70ÔÇÖ    a participat ├«n R─âzboiul din Vietnam, dar care a ┼či protestat ├«mpotriva r─âzboiului. A fost genera┼úia ÔÇťhippieÔÇŁ care a participat la festivalul de la Woodstock. Muzica RockÔÇÖn Roll este specific─â acestei genera┼úii, cei mai mul┼úi ascult├óndu-l pe Elvis Presley. Mul┼úi adolescen┼úi britanici ascultau melodiile forma┼úiei The Beatles. A fost genera┼úia care petrecea mai mult timp ├«n fa┼úa televizorului ┼či care a vizionat primele filme color la cinematografie. Este genera┼úia care a asistat la momentele critice ale r─âzboiului rece, ca criza rachetelor, la mi┼čcarea pentru drepturile civile, la aselenizare ┼či scandalul Watergate. Este genera┼úia care a militat pentru libertatea sexual─â, legalizarea drogurilor, protejarea mediului, drepturile femeilor. A fost o genera┼úie mai individualist─â ┼či liber─â, dar mai pu┼úin optimist─â ┼či cinic─â, fiind prima genera┼úie care ┼či-a pierdut ├«ncrederea ├«n politicieni, av├ónd ca principalul instrument de combatere a politicii organizarea de proteste non-violente . Personalit─â┼úi ca Tony Blair,  Bruce Willis, Tom Hanks, Steve Harvey, Simon Cowell, Stevie Wonder, Robin Williams, Hulk Hogan, Liam Neeson, Bill Gates, Oprah Winfrey, Madonna, Michael Jackson  au f─âcut parte din aceast─â genera┼úie. A fost genera┼úia cheltuitoare, recurg├ónd la credite. Femeile au ├«nceput s─â se emancipeze, iar mama nu mai era omniprezent─â ├«n via┼úa copiilor . Este prima genera┼úie ├«n care rata divor┼úurilor a crescut.

Genera┼úia X (1960-1980) 

Gen X este genera┼úia nomad─â/reactiv─â  care cuprinde indivizi care s-au n─âscut ├«n anii ÔÇťtreziriiÔÇŁ 1960-1980. Este genera┼úia care a comb─âtut corup┼úia, dictatura, abuzul, bolile cu transmitere sexual─â, c─âut├ónd libertatea individual─â, iubirea, stabilitatea, toleran┼úa ┼či drepturile. Cei n─âscu┼úi ├«n anii 60ÔÇÖ au asistat la criza petrolului din anii 70ÔÇÖ,  reformele economice ale lui Reagan ┼či Thatcher din anii 80ÔÇÖ ┼či dispari┼úia amenin┼ú─ârii comuniste din est. Gen X este cunoscut─â ┼či ca Genera┼úia MTV, experiment├ónd primele clipuri muzicale, genul de rock alternativ ┼či melodiile hip-hop. Este prima genera┼úie de tineri care s-a concentrat mai mult pe dezvoltare personal─â ┼či carier─â dec├ót pe ├«ntemeierea unei familii.  Genera┼úia X ne-a oferit personalit─â┼úi ca:Barack Obama, Tom Cruise, Brad Pitt, Johnny Depp, Michael Jordan, Sandra Bullock, Nicolas Cage, Russell Crowe, Robert Downey Jr., JK Rowling, Mike Tyson, Vin Diesel, Celine Dion, Jennifer Lopez, Mariah Carey, Snoop Dogg, Eminem, Leonardo DiCaprio, David Beckham sau Angelina Jolie. Mul┼úi copii au tr─âit cu p─ârin┼úi divor┼úa┼úi. Este o genera┼úie de antreprenori individuali┼čti, iar pentru ei, guvernul ┼či politica reprezenta un interes sc─âzut. Se sim┼úeau gre┼čit ├«n┼úele┼či de genera┼úiile anterioare. Este prima genera┼úie care utilizeaz─â calculatorul personal. Copii au experimentat primele jocuri video comerciale. Tinerii nu doreau s─â lucreze toat─â via┼ú─â la aceea┼či companie. De┼či  avea  o libertate sexual─â mai mare, este prima genera┼úie ce folose┼čte anticoncep┼úionale la scar─â mare . Tinerii sunt mai obseda┼úi de drepturile individuale dec├ót de binele comun. Mul┼úi recurg la ├«mprumuturi, stau cu chirie ┼či se c─âs─âtoresc t├órziu. Tinerii sunt mai sceptici, pruden┼úi, apatici,  mai pu┼úin obedien┼úi.

Genera┼úia Y (1980-2000) 

Genera┼úia Y, Next Generation sau Genera┼úia Milenar─â  eroic─â/civic─â, cuprinde indivizii n─âscu┼úi ├«ntre anii 1980-2000-anii destr─âm─ârii,    ├«n statele dezvoltate ┼či ├«n curs de dezvoltare. Este o genera┼úie mai emancipat─â, individualist─â, materialist─â, creativ─â, consumerist─â, ├«ncrez─âtoare, narcisist─â, egoist─â, confuz─â, imatur─â, mai pu┼úin empatic─â, nonconformist─â, rebel─â, dar ┼či mai tolerant─â, comunicativ─â ┼či deschis─â multor nout─â┼úi.Indivizii acestei genera┼úii au convingeri liberale ┼či libertariene, sunt toleran┼úi ├«n privin┼úa c─âs─âtoriilor dintre persoanele de acela┼či sex, ├«n privin┼úa multiculturalismului, legaliz─ârii drogurilor, a avortului ┼či a sinuciderii asistate.Femeile acestei genera┼úii sunt mai senzuale, narcisiste, selective, permisive ├«n cadrul rela┼úiei, dar ┼či mai emancipate, deschise, independente ┼či ├«ncrez─âtoare dec├ót genera┼úiile anterioare. 

Este o genera┼úie mai flexibil─â ┼či versatil─â pe plan profesional, av├ónd a┼čtept─âri mai mari. Pune mai mult accent pe carier─â ┼či dezvoltare personal─â dec├ót pe ├«ntemeierea unei familii.Genera┼úia Y a intrat pe pia┼úa muncii din anii 2000, ├«ns─â abia ├«n 2020 va constitui jum─âtatea for┼úei de munc─â active cel pu┼úin doar ├«n SUA.Genera┼úia a crescut cu arti┼čti ca Michael Jackson ┼či Madonna, cu Jay Z, Beyonce, Britney Spears, Eminem sau Jennifer Lopez.  Este genera┼úia cu acces la internet, av├ónd telefoane mobile, MP3 ┼či tablete la ├«ndem├ón─â spre deosebire de genera┼úiile anterioare care au crescut cu radioul ┼či televizorul.Este genera┼úia care a crescut cu cinematografe 3D, supermarket-uri, fast food-uri, s─âli de sport, cluburi ┼či mall-uri la to┼úi pa┼čii. Este genera┼úia cea mai cheltuitoare, distrac┼úia ┼či cariera fiind pe prim plan. Genera┼úia Y  a oferit vedete ca:Kim Kardashian, Beyonce, Nicki Minaj, Katy Perry,  Mark Zuckerberg, Megan Fox, Rihanna, Taylor Swift, Lady Gaga, Justin Bieber sau Miley Cyrus.S-au ├«mprietenit ┼či comunicat mai mult ├«n mediul virtual, pe re┼úelele de socializare ca Yahoo, Facebook sau Twitter ori ├«n jocuri multiplayer ca StarCraft, Counter Strike sau World of Warcraft dec├ót ├«n fa┼úa blocului. Genera┼úia Y mai este cunoscut─â ┼či ca genera┼úia like, c─âci mul┼úi dintre cei n─âscu┼úi de dup─â anul 1990, c├ót au fost ├«n ┼čcoal─â, liceu ┼či ├«n facultate, ┼či-au format o societate virtual─â.Chiar dac─â e o genera┼úie mai dependent─â de tehnologie, e ┼či mult mai comunicativ─â, ┼čtiind s─â spun─â nu ┼či "nu se poate" . Tinerii acestei genera┼úii ┼čtiu s─â-┼či cear─â drepturile ┼či se informeaz─â mai des av├ónd acces la internet, majoritatea cresc├ónd cu Wikipedia spre deosebire de genera┼úiile anterioare care frecventau bibliotecile. Este genera┼úia cu cei mai mul┼úi indivizi care au frecventat universit─â┼úile ┼či absolvit studiile superioare. Genera┼úia Y este cunoscut─â drept ┼či genera┼úia ÔÇťPeter PanÔÇŁ c─âci procesul de maturizare a multor tineri este mai ├«ndelungat . Cei mai mul┼úi locuiesc cu p─ârin┼úii p├ón─â la 25-30 de ani. Cel pu┼úin ├«n occident, este o genera┼úie mai pu┼úin religioas─â ┼či tinde spre ateism sau agnosticism. Este mai pu┼úin conformist─â privind respectarea tradi┼úiilor.Genera┼úia Y a asistat la c─âderea comunismului ┼či declinul socialismului ├«n Europa, dar ┼či la cre┼čterea amenin┼ú─ârii terorismului, accentuarea schimb─ârilor climatice ┼či declan┼čarea crizei financiare ┼či realizeaz─â c─â se va confrunta cu aceste probleme ├«n deceniile urm─âtoare.

Genera┼úia Z (2000-2020) 

Genera┼úia Z (cei n─âscu┼úi de dup─â anul 2000 ┼či care se vor mai na┼čte p├ón─â ├«n 2020-anii crizei) tinde s─â imite genera┼úia Y ├«n mare m─âsur─â, dar  fiind mai dependent─â de tehnologie. Este genera┼úia artista/adaptiv─â care va infrunta terorismul, criza ┼či schimb─ârile climatice.

Surse:

http://documents.tips/documents/conflictul-dintre-generatiinou-1.html

https://www.preceden.com/timelines/3160-generations

https://en.wikipedia.org/wiki/Strauss%E2%80%93Howe_generational_theory

http://www.marketingteacher.com/the-six-living-generations-in-america/