Churchill: Ploieștiul este rădăcina principală a puterii germanilor

Cel mai mare complex petrolifer din Europa în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Ploieștiul a devenit o zonă de mare interes pentru Hitler. Fără îndoială au fost și alții care au recunoscut importanța Ploieștiului pentru capacitatea Germaniei de desfășurare a războiului. Winston Churchill a etichetat Ploieștiul ca fiind „rădăcina principală a puterii germanilor”. Acțiunile de apărare din Grecia și Creta au fost întreprinse parțial în ideea păstrării lor ca baze de unde să lanseze atacuri aeriene asupra Ploieștiului.

Sovieticii au recunoscut, de asemenea, importanța zonei. Înainte de bombardamentele aliate, sovieticii au fost primii care au bombardat rafinăriile. La 13 iulie 1941, șase bombardiere au provocat avarii importante, fiind incendiate peste 9.000 de tone de petrol. Ulterior, Ploieștiul a devenit o țintă predilectă îndeosebi pentru americani, cele mai mari bombardamente fiind purtate după ce sudul Italiei a devenit bază de operații pentru aviația aliată.

Ziua de 1 august 1943 a fost consemnată în istorie ca „duminica neagră” pentru orașul Ploiești, când, într-un timp foarte scurt, a înregistrat pagube cifrate, conform documentelor de arhivă, la 4.6 milioane de lei.

Interesul Germaniei pentru exploatarea eficientă a petrolului românesc a făcut ca în zona petroliferă Valea Prahovei să fie realizat unul dintre cele mai performante sisteme de apărare aeriană din perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Datorită acestui sistem performant, industria petrolieră românească a avut capacitatea de a extrage și prelucra, în anii 1940-1944, peste 25.800.000 de tone de produse petroliere, din care 16.213.000 de tone au fost exportate.

În ciuda măsurilor de apărare antiaeriană, pierderile au fost enorme. Astfel, numai în urma bombardamentelor din luna aprilie și 5 mai 1944, numărul de imobile distruse a fost de 1.286, al celor grav avariate de 905, avariate 1.695, locuibile și părăsite 6.683.

Într-o evaluare referitoare la pagubele cauzate de bombardamentele aeriene, raportat la prețurile din 1944, pagubele din județul Prahova s-a ridicat la un total de peste 27 de milioane, fără a fi cuprinse pagubele suferite de CFR, spre exemplu. În privința morților și răniților, o evaluare făcută de Serviciul Sanitar al Municipiului Ploiești și de Biroul Apărării Pasive se menționa un total general al victimelor de 1.775 (962 de morți și 813 răniți).

24 de misiuni împotriva Ploieștiului

Este aproape imposibil de evaluat un cost total pentru efortul făcut de aliații anglo-americani în perioada 1942-1944 pentru distrugerea celei mai mari surse unice de produse petroliere a Germaniei. Statistica ne poate ajuta.

Cele 24 de misiuni care au fost considerate în mod oficial atacuri directe împotriva Ploieștiului au fost alcătuite din 5.408 ieșiri ale bombardierelor grele, 229 de ieșiri ale bombardierelor de noapte și 38 de ieșiri ale avioanelor de vânătoare-bombardament (P 38). În plus, aceste raiduri au fost escortate de avioane de vânătoare care au executat 3.498 de ieșiri.

Dacă în medie fiecare bombardier ar fi consumat într-o misiune câte 9.500 de litri de combustibil, se poate vedea că doar costurile cu combustibilul au fost enorme – peste 56.000.000 de litri de benzină doar pentru bombardiere. Au existat, în mod evident, și alte costuri. Fiecare avion costa în jur de 250.000 de dolari, iar un raid efectuat în timpul zilei era alcătuit în medie din 270 de avioane.

În atacurile împotriva zonei petrolifere Ploiești au fost pierdute 230 de bombardiere grele. Dar costurile avioanelor ca atare nu constituiau partea cea mai importantă. Cheltuielile asociate cu dezvoltarea infrastructurii pentru desfășurarea campaniei depășeau cu mult costurile avioanelor.

Cu siguranță, costul cel mai mare plătit de aliați a fost cel în vieți omenești, care a depășit 1.000. Cu acest preț a fost redusă alimentarea cu combustibil a forțelor mecanizate și aeriene germane în clipa în care era cel mai necesar.