Cele mai vechi cutremure care au lovit Țările Române în Evul Mediu
Unul dintre cele mai vechi cutremure despre care avem informații este cel petrecut în anul 1411, menționat de Emil Turdeanu în lucrarea Un manuscris religios din timpul lui Mircea cel Bătrân.
Iată ce scria într-un paragraf tradus din slavonă după o însemnare găsită în biblioteca Sfântului Sinod din Moscova: „În anul 6919 (1411), crugul soarelui 3 și al lunii 3, luna februarie 23, a fost cutremur foarte, foarte mare (trus velik zelo zelo), în al 6-lea ceas al nopții, încât multe case s-au prăbușit; în zilele lui Mircea Voevod și ale fiului său Mihail Voevod”.
Având în vedere detaliile precise privind intensitatea („cutremur foarte, foarte mare”), data (23 februarie, în al șaselea ceas al nopții), precum și faptul că atunci pe tron se afla Mircea Cel Bătrân, și fiul său Mihail, credem că acest manuscris provine cel mai probabil din Țara Românească.
Un alt cutremur despre care avem o dată certă este cel din 29 august 1471, care a distrus un turn de apărare al cetății Sucevei. Evenimentul a fost menționat în trei izvoare: Letopisețul de la Bistrița, Cronica moldo-polonă și Cronica de la Putna. Iată ce consemna prima dintre cronici: „Într-acest an 6979 (1471) august 29 fost-au un mare cutremur peste tot pământul pe vremea când Domnul ședea la prânz”. Și Cronica moldo-polonă amintea că la acea dată „au fost cutremur mare peste toată țara”.
Informațiile au fost preluate și de cronicarul Grigore Ureche (cca. 1590-1647), care menționa în Letopisețul Țării Moldovei că la 29 august 1471 „fu cutremur mare de pământu peste toată ţara, în vremea ce au şezut domnul la masă, la prânzu”. Acest cutremur a avut o magnitudine mare și s-a produs la ora 11, provocând mari distrugeri în Țările Române.
Tot cronicarul Grigore Ureche menționează un alt mare cutremur, precedat de un semn apărut pe cer, produs în luna noiembrie a anului 1516, într-o zi de luni. Același cutremur a afectat și Brașovul, unde a dărâmat mai multe case și o parte din zidul cetății.
Un cutremur care a avut ecouri puternice și la est de Carpați s-a produs în anul 1521, fiind menționat în unele surse de epocă pentru Transilvania, dar despre această mișcare tectonică și efectele ei nu avem deocamdată prea multe mărturii documentare. Alte cutremure care s-ar fi simțit în Transilvania în secolul al XVI-lea au avut loc în anii 1523, 1543, 1545, 1558, 1569, 1571, 1590, 1595, 1598 și 1599.
„Mare spaimă a fost în ajunul Crăciunului la ora 5 seara, a fost zguduită toată Transilvania”
Un mare cutremur care este menționat de mai multe surse din Transilvania s-a produs în decembrie 1605. După relatările contemporanilor, cutremurul s-ar fi produs pe 24 decembrie 1605, fiind precedat de alte două, unul pe 2 și altul pe 6 decembrie. Regiunea cea mai afectată a fost zona Ardealului.
Cronicarul Nussbächer (1687) amintește de cutremurul din 24 decembrie 1605, specificând și ora, 17. Iată ce relata acesta: „Mare spaimă a fost în ajunul Crăciunului la ora 5 seara, a fost zguduită toată Transilvania prin două șocuri consecutive. La Brașov, s-au mișcat clădirile şi copacii, la Biserica Neagră din Brașov se prăbușește o parte a bolții deasupra altarului, se năruiesc și multe coșuri ale caselor. La Bod, clopotele au sunat singure în satul Benci, din apropierea orașului Alba Iulia, oamenii au fost trimiși la pământ”.
Tot despre acest cutremur, vestitul judecător Weis Mihalz din Braşov a notat: „Eu stăteam la masă în casă, iar la prima zguduitură, am sărit jos şi văd că se mișcă pereții casei și se clatină toată clădirea. Mai, mai să cred că va apărea şi Creatorul acestor minuni şi, de aceea, când sora mea Margit şi cu fata mea strigau către mine să fugim în curte, fiindcă se dărâma casa, eu cu greu am strigat de câteva ori: Dumnezeule tare, Creatorul tuturor, ce ai de gând să faci?”
Și Garff Peter a scris despre zguduiturile puternice care au ținut în jur de un sfert de oră, producând pagube importante bisericilor și caselor din Brașov: „În Ardeal, a avut loc un cutremur neobișnuit spre seară încât, în satul Bededek de lângă Alba-Iulia, oamenii aflați la câmp au căzut la pământ. Acest cutremur a fost precedat, cu câteva zile înainte, de un zgomot puternic asemănător unei bătălii dintre două oști, iar la câteva zile după acel zgomot, timp de 7 zile, două stele mari au strălucit fiind mai aproape decât alte stele şi apărând înaintea lunii pe cer”.
Dintr-un manuscris din a doua jumătate a secolului al XVI-lea aflăm că „în anul 7129 (1620), luna octombrie 29 zile, orele 9, s-a cutremurat pământul, fiind în mănăstirea Sucevița. Şi a fost cumplit pentru toţi creştinii”.
Probabil același seism este menționat și de sursele din Transilvania, dar cu altă dată: 8 noiembrie. După A. Rethly acesta a avut loc la ora 3, după masă și a provocat pagube în mai multe orașe. La Brașov a fost afectată serios Biserica Neagră. Conform altei surse, cutremurul s-a simțit puternic și la Cluj-Napoca, Sibiu și regiunea Târnavelor, fiind distruse case și biserici. În Țara Românească, în unele zone deluroase, s-a despicat pământul, de unde a izvorât apă, ceea ce nu se mai întâmplase.
Un alt cutremur mare care este menționat de mai multe izvoare moldave este cel din anul 1679. Seismul s-a produs pe 9 august, noaptea, într-o zi de marți, provocând distrugeri considerabile în Moldova, multe case și biserici fiind distruse, printre care și turnul cel mare de la Catedrala Sucevei. Iată ce scria cronicarul Nicolae Costin (1660-1712) în Letopisețul Țării Moldovei: „Într-acest an 7187 (1679) în luna lui august 9 zile, marți noaptea, cu trei ceasuri de către ziuă spre Sfântul Apostol Evanghelist Matei, au fost cutremur mare de pământ cât au căzut icoanele pe jos de prin biserici la țară, și vase din polițe de prin casele oamenilor. Spuneau oamenii bătrâni cum i-au apucat cutremur mare și strașnic ca acela și huetul venea dinspre amiază-noapte”.
Acest text este un fragment din articolul „Cele mai mari cutremure de pământ care au afectat spațiul românesc în secolele XV-XIX”, publicat în numărul 42 al revistei „Historia Special“, disponibil la toate punctele de distribuție a presei, în perioada 29 martie - 25 iunie 2023, și în format digital pe paydemic.com.
