Ceau┼čescu l a ap─ârat pe Dej dup─â moartea lui Stalin jpeg

Ceau┼čescu l-a ap─ârat pe Dej dup─â moartea lui Stalin

­čôü Comunism
Autor: Ilarion Ţiu

Dup─â Congresul al XX-lea al Partidului Comunist Sovietic, c├ónd Nikita Hru┼čciov a recunoscut crimele lui Stalin, Nicolae Ceau┼čescu a scos partidul cu basma curat─â.

Av├ónd ├«n vedere revoltele din Ungaria ┼či Polonia de dup─â moartea lui Stalin ┼či fric┼úiunile din nucleele de conducere din lag─ârul comunist, Gheorghiu-Dej s-a ├«ngrijit ┬şs─â-┼či p─âzeasc─â partidul de erezie. ├Än calitate de secretar cu Organizatoricul, Ceau┼čescu era ├«nt├óia dat─â v─âtaful s─âu. ├Än prim─âvara anului 1956, el a f─âcut turul organiza┼úiilor de partid din ┼úar─â, pentru a ap─âra pozi┼úia lui Dej.Congresul al XX-lea al PCUS├Än perioada 14-25 februarie 1956, lumea comunist─â s-a ├«mbr─âcat ├«n haine de gal─â ┼či s-a prezentat la Moscova, la Congresul al XX-lea al PCUS. Nicolae Ceau┼čescu n-a f─âcut parte din delega┼úia rom├ón─â, ├«ns─â cu siguran┼ú─â a aflat cu lux de am─ânunte ce s-a ├«nt├ómplat acolo. Avusese loc un adev─ârat cutremur ├«n r├óndul partidelor comuniste, a c─âror politic─â fusese modelat─â p├ón─â atunci dup─â despotismul lui Stalin.Comuni┼čtii rom├óni au fost reprezenta┼úi de liderii marcan┼úi ai organiza┼úiei:Gheorghe Gheorghiu-Dej, ├«n calitate de ┼čef al delega┼úiei, Miron Constantinescu, Iosif Chi┼činevschi ┼či Petre Boril─â. Atmosfera s─ârb─âtoreasc─â s-a transformat ├«ns─â ├«n ┼čoc dup─â ├«ncheierea oficial─â a lucr─ârilor Congresului. ├Än noaptea de 25/26 februarie 1956, Nikita Hru┼čciov a citit un ÔÇ×raport secret", cu titlul ÔÇ×Despre cultul personalit─â┼úii ┼či consecin┼úele lui". I s-a spus ÔÇ×secret" pentru c─â n-a fost dat publicit─â┼úii, ┼či pentru c─â n-a existat nici vreo informare despre el. Totu┼či, ├«n presa american─â au ajuns ÔÇ×scurgeri" de informa┼úii. ├Än text erau ÔÇ×demascate" crimele lui Stalin ┼či ÔÇ×demonstrat" cultul personalit─â┼úii acestuia. Raportul a fost g├óndit ca un document intern al mi┼čc─ârii comuniste, ├«ns─â a ajuns la cuno┼čtin┼úa presei occidentale ca factor declan┼čator al destaliniz─ârii ├«n statele din sfera Moscovei.

C─âr┼úile lui Stalin ocupau spa┼úiile centrale din libr─âriile rom├óne┼čti la ├«nceputul anilor ÔÇÖ50

image

Ceau┼čescu, pe terenAparent, ÔÇ×garda stalinist─â" de la Bucure┼čti nu avea motive de team─â. ├Än august 1954, Nikita Hru┼čciov vizitase Rom├ónia. N-a dat semne c─â ar fi nemul┼úumit de echipa din fruntea PMR. De altfel, Dej a fost reconfirmat lider la Congresul din decembrie 1955.Din studiul arhivelor Cancelariei CC al PCR reiese ├«ns─â c─â Dej s-a ar─âtat ├«ngrijorat de consecin┼úe. Ajuns ├«n ┼úar─â, nu a prezentat imediat Biroului Politic discu┼úiile de la Moscova. A invocat unele probleme ale Partidului Comunist Grec, ├«n rezolvarea c─ârora era implicat  personal. ├Än acest timp ┼či-a preg─âtit activi┼čtii cei mai fideli pentru a-i trimite pe teren ca s─â aduc─â ÔÇ×l─âmuriri" cu referire la prefacerile care aveau loc ├«n lumea comunist─â.Nicolae Ceau┼čescu a f─âcut parte din ÔÇ×garda pretorian─â" care l-a ajutat pe Gheorghiu-Dej s─â dep─â┼čeasc─â acel moment. Teza lui Dej emis─â ulterior a fost c─â ├«n Rom├ónia destalinizarea ├«ncepuse ├«nc─â din timpul vie┼úii dictatorului sovietic, prin eliminarea din partid a ÔÇ×grupului antipartinic" Pauker-Luca-Georgescu, ├«n 1952. Ulterior ┼či-a trimis ÔÇ×c├óinii de paz─â" ├«n teritoriu.

La 12 mai 1956, Nicolae Ceau┼čescu s-a aflat la Re┼či┼úa, unde a expus ├«n fa┼úa activi┼čtilor din regiune problema cultului personalit─â┼úii ┼či a destaliniz─ârii ├«n versiune rom├óneasc─â. A ignorat practicarea cultului personalit─â┼úii de c─âtre ┬şGheorghiu-Dej ┼či a sus┼úinut cu t─ârie c─â de acel p─âcat se f─âcuser─â vinova┼úi exclusiv Ana Pauker ┼či Vasile Luca. Ace┼čtia s-ar fi erijat ├«n marii teoreticieni ai marxismului, datorit─â experien┼úei lor sovietice.Ana Pauker ┼či-ar fi promovat cultul personalit─â┼úii, sus┼úin├ónd c─â ea era adev─ârata lider─â a partidului, deoarece Gheorghiu-Dej fusese pus formal ├«n fruntea PCR, pentru c─â era rom├ón. ÔÇ×Tovar─â┼ča Ana" ar fi decis singur─â s─â deschid─â por┼úile organiza┼úiei pentru legionari, ├«n 1945, ┼či f─âr─â consim┼ú─âm├óntul Biroului Politic.Ana Pauker ar fi dictat ┼či ├«n problema colectiviz─ârii. Ceau┼čescu a acuzat-o la Re┼či┼úa c─â a dat dispozi┼úii pentru a se intenta diverse procese publice chiaburilor ┼či ┼ú─âranilor mijloca┼či care nu achitau cotele. ÔÇ×Aceast─â m─âsur─â st├óngist─â a dus la solidarizarea ┼ú─âr─ânimii muncitoare cu anumi┼úi chiaburi, iar pe de alt─â parte ┼ú─ârani mijloca┼či nevinova┼úi au fost condamna┼úi", a sus┼úinut Ceau┼čescu. Uita s─â aminteasc─â ├«ns─â c─â ├«n perioada 1948-1949 lucrase ca subsecretar de stat la Ministerul Agriculturii, fiind subordonat Anei Pauker.Avocatul lui StalinPeste c├óteva zile, Nicolae Ceau┼čescu s-a deplasat la Timi┼čoara cu aceea┼či misiune. Aici a fost mai moderat. ├Än fa┼úa comuni┼čtilor b─ân─â┼úeni a declarat urm─âtoarele: ÔÇ×Criticarea lipsurilor lui Stalin nu ├«nseamn─â negarea activit─â┼úilor lui Stalin ┼či lupta pentru ap─ârarea liniei leniniste, dar ├«n ultima perioad─â a vie┼úii sale a f─âcut ca treptat s─â dispar─â partidul. ├Än ceea ce prive┼čte lucr─ârile lui Stalin, acestea trebuie apreciate, fa┼ú─â de tezele gre┼čite trebuie luat─â atitudine, sarcina este ca lucr─ârile lui Stalin s─â fie studiate ├«n lumina condi┼úiilor concrete. Marxismul, ne ├«nva┼ú─â leninismul, nu este o dogm─â, ci o clauz─â. ├Än ac┼úiune noi ne-am apucat s─â copiem mecanic, ├«n loc s─â aplic─âm ├«n mod creator ├«nv─â┼ú─âtura marxist-leninist─â la condi┼úiile existente". "Criticarea lipsurilor lui Stalin nu ├«nseamn─â negarea activit─â┼úilor lui Stalin.'' - Nicolae Ceau┼čescuDestalinizarea, varianta DejDelega┼úia Rom├óniei la Congresul al XX-lea al PCUS s-a ├«napoiat ├«n ┼úar─â imediat dup─â citirea Raportului secret al lui Hru┼čciov, la 26 februarie 1956. Dej nu a dorit s─â comenteze nimic cu membrii delega┼úiei, a┼čtept├ónd s─â se ├«ntoarc─â la Bucure┼čti pentru a preg─âti strategia de ap─ârare ├«mpreun─â cu apropia┼úii s─âi.La 1 martie a f─âcut o scurt─â informare despre desf─â┼čurarea Congresului ├«n ┼čedin┼úa Biroului Politic, f─âr─â s─â dezbat─â problema cultului personalit─â┼úii. ├Än mod normal, dup─â un eveniment de asemenea importan┼ú─â, s-ar fi organizat imediat o ┼čedin┼ú─â Plenar─â a CC al PMR. De aceast─â dat─â, convocarea reuniunii a ├«nt├órziat p├ón─â la finalul lunii. Plenara s-a ┼úinut ├«n perioada 23-25 martie 1956.

├Än Raportul s─âu, Gheorghiu-Dej a admis c─â ┼či ├«n Rom├ónia s-a practicat cultul personalit─â┼úii lui Stalin, iar operele sale s-au publicat ├«n num─âr dublu dec├ót cele ale lui Lenin. Recuno┼čtea, de asemenea, practicarea cultului personalit─â┼úii unor lideri ai Partidului. ├Äns─â vinova┼úi se f─âceau Ana Pauker, Vasile Luca ┼či Teohari Georgescu, elimina┼úi din Biroul Politic ├«n 1952. Dej a amintit c─â, dup─â eliminarea ÔÇ×grupului antipartinic" din conducere, chiar i-a sf─âtuit pe lucr─âtorii din domeniul presei, cu ocazia unei consf─âtuiri, s─â combat─â practica ridic─ârii unor conduc─âtori deasupra partidului.A reamintit ┼či Plenara din 19-20 august 1953 ├«n acela┼či sens. ┼×i ├«nc─â, la Congresul al II-lea al PMR, din decembrie 1955, a promovat principiul conducerii colective. A┼čadar, sus┼úinea Dej, toate m─âsurile aplicate de el dup─â moartea lui Stalin respectau principiile enun┼úate de Congresul al XX-lea al PCUS:caracterul colectiv al conducerii, dezvoltarea democra┼úiei interne ┼či a disciplinei de partid.Totu┼či, nu to┼úi participan┼úii la Plenar─â i-au ÔÇ×├«nghi┼úit" argumentele. Doi dintre membrii Biroului Politic - Miron Constantinescu ┼či Iosif Chi┼činevschi - s-au ridicat ├«mpotriva lui Gheorghiu-Dej. Plenara s-a transformat ├«ntr-o adev─ârat─â dezbatere, iar dintre documentele acesteia nu s-a publicat ├«n ÔÇ×Sc├«nteia" dec├ót Raportul lui Dej privind Congresul al XX-lea al PCUS, ┼či acela ├«ntr-o form─â prescurtat─â. Nimic din ce s-a discutat acolo nu a ÔÇ×r─âsuflat" ├«n afar─â dec├ót dup─â mul┼úi ani.Miron Constantinescu ┼či Iosif Chi┼činevschi nu au ob┼úinut sprijin ├«n Biroul Politic. Ar fi fost, de altfel, imposibil, cei doi fiind cunoscu┼úi ca acerbi ÔÇ×stalini┼čti". ├Än lunile urm─âtoare, activi┼čtii ├«nal┼úi partidului au prezentat, ca ┼či Ceau┼čescu, varianta lui Dej.La judecata tovar─â┼čului NicuCu toate c─â Raportul secret al lui Hru┼čciov la Congresul al XX-lea al PCUS nu a avut ecouri ├«nsemnate ├«n Rom├ónia, au existat ┼či cazuri izolate ├«n care se critica ┼či cultul personalit─â┼úii la liderii comuni┼čti. Dup─â Plenara CC al PMR din 23-25 martie 1956, ├«n care Dej a prezentat discu┼úiile de la Moscova, un anume Constantin Vasiliu din Constan┼úa a trimis o scrisoare pe adresa Comitetului Central.

Ceau┼čescu (medalion) l-a sus┼úinut pe Gheorghiu-Dej (├«n dreapta sa) ├«n 1956, c├ónd s-a pus problema destaliniz─ârii

image

El comb─âtea cultul personalit─â┼úii lui Gheorghiu-Dej ┼či solicita reformarea Partidului Muncitoresc Rom├ón. Scrisoarea nu se reg─âse┼čte ├«n arhiva Cancelariei CC al PCR, ┼či ├«n consecin┼ú─â nu putem ┼čti exact ce probleme a ridicat Vasiliu. Datorit─â ini┼úiativei sale, Constantin Vasiliu a fost convocat mai ├«nt├ói la sediul organiza┼úiei de partid din Constan┼úa, ├«ns─â nu a dat semne c─â renun┼ú─â la remarcile sale. Ulterior a fost chemat la sediul CC al PCR, unde a fost supus unei adev─ârate anchete ├«n biroul lui Nicolae Ceau┼čescu. Discu┼úiile au avut loc ├«n zilele de 24-25 mai ┼či 1 iunie 1956. Inchizitori i-au fost Nicolae Ceau┼čescu, Petre Lupu ┼či ┼×tefan Voicu.Cultul personalit─â┼úii la DejDin discu┼úie reiese c─â acest Constantin Vasiliu trimitea adesea scrisori c─âtre CC al PMR, pe diverse probleme. ├Äns─â abia acum fusese convocat la Bucure┼čti, ├«ntruc├ót ├«ndr─âznise s─â-l critice pe ├«nsu┼či liderul partidului. Nicolae Ceau┼čescu a avut un limbaj destul de dur la adresa lui Vasiliu, pe alocuri amenin┼ú─âtor. Pe Ceau┼čescu l-a interesat mai ales cu cine a mai discutat activistul const─ân┼úean problema cultului personalit─â┼úii la Gheorghiu-Dej ┼či dac─â a mai trimis scrisori ┼či altundeva dec├ót la Comitetul Central al PMR. ├Än urma discu┼úiilor ┼či iscodirilor a aflat c─â Vasiliu scrisese inclusiv la Moscova, pe adresa Comitetului Central al PCUS.Constantin Vasiliu nu a fost mul┼úumit de afirma┼úiile lui Ceau┼čescu c─â ├«n Rom├ónia cultul personalit─â┼úii l-au practicat doar liderii exclu┼či ├«n 1952:Ana Pauker, Vasile Luca ┼či Teohari Georgescu. Nici argumentul c─â Partidul Muncitoresc Rom├ón era condus colectiv ┼či nu avea cum s─â se manifeste cultul personalit─â┼úii.El a dat exemple concrete ├«n ceea ce-l privea pe Gheorghiu-Dej:ÔÇ×Dac─â judec dup─â fapte, c─â s-au dat ┬şnume de str─âzi, raioane. Nu ┬şm-am g├óndit la raionul Stalin, m-am g├óndit la raionul ┬şGheorghiu-Dej ┼či m-am g├óndit c─â dac─â nu combate aceast─â situa┼úie ├«nseamn─â c─â s-a compl─âcut ├«n aceast─â situa┼úie. La scand─âri am ├«n┼úeles, dar la denumirea de str─âzi ┼či raioane am fost de p─ârere c─â era pre┼čedintele Consiliului de Mini┼čtri, secretarul general al partidului putea s─â spun─â c─â nu prime┼čte, de┼či colectivul g─âse┼čte c─â el merit─â, dac─â el era pe pozi┼úia combaterii cultului personalit─â┼úii".├Än ap─ârarea ┼čefuluiPe tot parcursul discu┼úiei, Ceau┼čescu a insistat c─â nu avea cum s─â existe un cult al personalit─â┼úii la Dej, at├ót timp c├ót era unul dintre membrii Biroului Politic ┼či nu lider suprem. Vasiliu nu a acceptat acest argument, sus┼úin├ónd c─â numele lui Gheorghiu-Dej era strigat la manifesta┼úii, ┼či nu al lui Iosif Chi┼činevschi. ÔÇ×S-a strigat ┼či numele lui Chi┼činevschi", a replicat Ceau┼čescu. ÔÇ×Eu n-am auzit", a fost r─âspunsul lui Vasiliu. El ┼či-a sus┼úinut teza cultului personalit─â┼úii lui Dej ┼či cu alt─â observa┼úie: ÔÇ×C├ónd este vorba despre o treab─â bun─â, f─âcut─â de Comitetul Central, se atribuie lui Gheorghiu-Dej, iar c├ónd este vorba de gre┼čeli, ele se atribuie conducerii partidului".Dup─â cinci ore de discu┼úii ├«n prima zi, ancheta lui Constantin Vasiliu a continuat pe 25 mai. A doua zi, Nicolae Ceau┼čescu s-a prezentat la ├«nt├ólnire cu dosarul de cadre al lui Vasiliu pe mas─â, sco┼ú├ónd un document din care reie┼čea c─â a fost prins fur├ónd, la v├órsta de 13 ani. Ceau┼čescu a dorit s─â demonstreze astfel c─â o persoan─â care s-a ar─âtat necinstit─â nu putea s─â-l critice tocmai pe ┼čeful partidului comunist. Vasiliu s-a ar─âtat de-a dreptul intrigat de acest argument:ÔÇ×Tovar─â┼če Ceau┼čescu, eu nu sunt un punga┼č, nu pot s─â permit s─â mi se spun─â acest lucru, nu am fost ┼či nici nu sunt punga┼č. La 13 ani c├ónd am furat nu aveam con┼čtiin┼ú─â".La cap─âtul discu┼úiei, Nicolae Ceau┼čescu ┼či-a pus verdictul asupra activistului const─ân┼úean: ÔÇ×Con┼úinutul acestei scrisori este de la ├«nceput p├ón─â la sf├ór┼čit ├«ndreptat ├«mpotriva conducerii Partidului ├«n mod tenden┼úios. Ac┼úiunea dumitale a fost s─â creezi o diversiune ├«mpotriva partidului. ├Än leg─âtur─â cu cultul personalit─â┼úii, porne┼čti de la faptul c─â s-a scandat numele tovar─â┼čului Gheorghe ┬şGheorghiu-Dej, nici at├óta lucru n-ai fost sincer s─â ar─â┼úi. De aici se vede tendin┼úa de a mobiliza o serie de oameni ├«mpotriva conducerii partidului."Partidul are ├«ntotdeauna dreptateDup─â aceast─â a doua discu┼úie, Constantin Vasiliu a fost trimis acas─â, la Constan┼úa, pentru a reflecta asupra celor discutate ├«n biroul lui Nicolae Ceau┼čescu. El le-a spus anchetatorilor s─âi c─â se sim┼úea urm─ârit dup─â ce trimisese scrisoarea la Comitetul Central, lucru respins de Ceau┼čescu. Cum putea partidul s─â-l h─âr┼úuiasc─â pe un membru al s─âu din cauza unei scrisori?, argumenta el. Nu cunoa┼čtem dac─â organele represive au f─âcut presiuni asupra lui Constantin Vasiliu. Cert este c─â la a treia ├«ntrevedere, din 1 iunie 1956, el ├«┼či schimbase pozi┼úia despre cultul personalit─â┼úii lui Gheorghiu-Dej. ┼×i-a f─âcut autocritica ├«n fa┼úa tovar─â┼čilor de la Comitetul Central.