Ce con╚Ťine Tratatul de la Trianon? Clauzele care ├«i determin─â pe unguri s─â ├«l urasc─â ╚Öi pe vecinii Ungariei s─â ├«l iubeasc─â jpeg

Ce con╚Ťine Tratatul de la Trianon? Clauzele care ├«i determin─â pe unguri s─â ├«l urasc─â ╚Öi pe vecinii Ungariei s─â ├«l iubeasc─â

S-au ├«mplinit o sut─â de ani de la semnarea Tratatului de Pace de la Trianon, dar ├«n spa╚Ťiul public se discut─â tot mai mult despre efectele acestui tratat. Dar ce con╚Ťine Tratatul semnat la Trianon? V─â propunem o scurt─â trecere ├«n revist─â a principalelor prevederi din tratat.

Alc─âtuit din 12 p─âr╚Ťi, Tratatul de la Trianon ├«ncepea, asemenea tuturor celorlalte Tratate de pace semnate la Conferin╚Ťa de Pace de la Paris din 1919-1920, cu Pactul Societ─â╚Ťii Na╚Ťiunilor, adic─â materializarea ideii pre╚Öedintelui american Woodrow Wilson cu privire la necesitatea unui organism interna╚Ťional ce trebuia s─â discute ╚Öi s─â rezolve problemele interna╚Ťionale de dup─â prima conflagra╚Ťie planetar─â .

Partea a doua a Tratatului era dedicat─â frontierelor noii Ungarii. Pe l├óng─â detaliile referitoare la traseele ce trebuiau urmate de c─âtre grani╚Ťele dintre statul maghiar ╚Öi statele vecine - Austria, Cehoslovacia, Rom├ónia ╚Öi Regatul S├órbilor, Croa╚Ťilor ╚Öi Slovenilor -, se mai stabilea, prin articolul 29, c─â trasarea pe teren urma s─â fie f─âcut─â de c─âtre ni╚Öte Comisii de Delimitare ce trebuiau s─â-╚Öi ├«nceap─â activitatea ├«n termen de 15 zile de la intrarea ├«n vigoare a Tratatului. Hotarele Ungariei erau cele pe care le stabiliser─â comisiile de exper╚Ťi ale Conferin╚Ťei de Pace ├«nc─â din prim─âvara anului 1919.

tt2 jpg jpeg
tt3 jpg jpeg

Cu alte cuvinte, nici interludiul comunist din Ungaria, nici ocupa╚Ťia rom├óneasc─â din toamna anului 1919, nici eforturile delega╚Ťiei maghiare ╚Öi ale liderilor maghiari din prim─âvara anului 1920 n-au influen╚Ťat ├«n mod decisiv fruntariile statului maghiar. Singura modificare semnificativ─â viza teritoriul numit B├╝rgenland, atribuit Austriei.

ÔÇ×Clauze politice europeneÔÇŁ

Din partea a treia a Tratatului, intitulat─â ÔÇ×Clauze politice europeneÔÇŁ, merit─â amintit articolul 45: ÔÇ×Ungaria renun╚Ť─â, ├«n ceea ce o prive╚Öte, ├«n favoarea Rom├óniei, la toate drepturile ╚Öi titlurile asupra teritoriilor fostei Monarhii Austro-Ungare, situate dincolo de fruntariile UngarieiÔÇŁ. Prin articolul 46 erau stabilite componen╚Ťele Comisiilor de Delimitare a grani╚Ťelor; spre exemplu, frontiera rom├óno-maghiar─â urma s─â fie trasat─â de c─âtre o Comisie alc─âtuit─â din ╚Öapte membri, cinci Alia╚Ťi, un rom├ón ╚Öi un maghiar. Prin articolul 47, Rom├ónia se angaja s─â semneze un Tratat privitor la protejarea minorit─â╚Ťilor de ras─â, de limb─â ┼či de religie - ceea ce, ├«n fapt, f─âcuse ├«nc─â din decembrie 1919 -, precum ╚Öi s─â ocroteasc─â ÔÇ×libertatea tranzitului ╚Öi s─â aplice un regim echitabil comer╚Ťului cu alte na╚ŤiuniÔÇŁ.

Articolele 54-60 reprezentau angajamentele luate de statul maghiar ├«n vederea protej─ârii minorit─â╚Ťilor na╚Ťionale din Ungaria, iar articolele 61-66 erau clauze referitoare la na╚Ťionalitate ╚Öi cet─â╚Ťenie, cele care ulterior aveau s─â dea na╚Ötere la complicata ÔÇ×afacere a optan╚Ťilor". Prin articolul 73 se stabilea c─â independen╚Ťa Ungariei este inalienabil─â, ÔÇ×at├ót timp c├ót Consiliul Societ─â╚Ťii Na╚Ťiunilor n-a decis altfelÔÇŁ. Cu alte cuvinte, Ungaria nu putea renun╚Ťa la independen╚Ťa sa dec├ót cu acceptul marilor puteri reprezentate ├«n Consiliul Societ─â╚Ťii Na╚Ťiunilor.

Era un fel de reasigurare a faptului c─â reconstituirea, ├«ntr-un fel sau altul, a Monahiei Bicefale nu se va putea face dec├ót dac─â ╚Öi Parisul, ╚Öi Londra, ╚Öi Roma erau de acord cu o asemenea opera╚Ťiune. Prin articolul 74, Ungaria recuno╚Ötea ├«n totalitatea lor frontierele Austriei, Bulgariei, Greciei, Poloniei, Rom├óniei, Iugoslaviei ╚Öi Cehoslovaciei; iar prin articolul 77, Ungaria se angaja s─â remit─â f─âr─â ├«nt├órziere guvernelor Aliate ╚Öi Asociate interesate toate arhivele, registrele, titlurile ╚Öi documentele de orice natur─â ce apar╚Ťineau administra╚Ťiilor civile, militare, financiare sau judec─âtore╚Öti din teritoriile cedate.

ÔÇ×Clauze militare, navale ╚Öi aerieneÔÇŁ

Partea a cincea (articolele 102-143) era intitulat─â ÔÇ×Clauze militare, navale ╚Öi aerieneÔÇŁ, fiind dedicat─â dezarm─ârii, ├«n termen de trei luni de zile, a Ungariei ├«nvinse. Este segmentul - nu unicul, dar poate unul dintre cele mai importante - din Tratatul de la Trianon, a c─ârui aplicare complet─â nu a putut fi realizat─â niciodat─â. Era desfiin╚Ťat serviciul militar obligatoriu, instituindu-se o armat─â bazat─â pe voluntariat (articolul 103). Ea trebuia s─â cuprind─â maximum 30.000 de oameni, dintre care cel mult 1/20 ofi╚Ťeri ╚Öi 1/15 subofi╚Ťeri (articolul 104).

Era interzis─â mobilizarea, ca ╚Öi existen╚Ťa vreunor organisme militare paralele cu cele oficiale (articolele 105-106). De asemenea, num─ârul jandarmilor, agen╚Ťilor vamali, paznicilor silvici ╚Öi al agen╚Ťilor de poli╚Ťie nu putea dep─â╚Öi num─ârul celor care exercitaser─â aceste func╚Ťii, pe teritoriul, actualÔÇŁ al Ungariei, ├«n 1913 (articolul 107). ╚ścolile militare trebuiau s─â-╚Öi adapteze cifrele de ╚Öcolarizare ├«n raport cu ÔÇ×vacantele produse ├«n cadrele ofi╚ŤerilorÔÇŁ (articolul 111), iar nici o alt─â institu╚Ťie de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt sau societate sportiv─â nu trebuia s─â se ocupe de vreo chestiune militar─â (articolul 112).

Articolul 113 stabilea cotele de armament atribuite Ungariei, articolul 114 preciza c─â stocul de muni╚Ťii urma s─â se afle sub control Aliat, iar articolul 115 obliga statul maghiar s─â-╚Öi produc─â ├«ntregul material de r─âzboi ├«ntr-o unic─â uzin─â de stat. Ungaria nu avea dreptul s─â importe sau s─â exporte material militar (articolul 118), tot a╚Öa cum ├«i erau interzise unele arme: arunc─âtoarele de fl─âc─âri, gazele de lupt─â, blindatele (articolul 119), marina militar─â (articolele 120, 122, 124) ╚Öi avia╚Ťia militar─â (articolul 128).

tt4 jpg jpeg

Articolele 133-136 erau dedicate ├«nfiin╚Ť─ârii Comisiei Interaliate de Control, organism cu sediul la Budapesta, care avea misiunea de a monitoriza aplicarea clauzelor militare, navale ╚Öi aeriene pe ├«ntregul teritoriu maghiar, trebuind s─â beneficieze de ÔÇ×concursul guvernului ungar", ca ╚Öi de stipendiile pe care acesta era obligat s─â le pl─âteasc─â. ├Än sf├ór╚Öit, Ungaria trebuia ca, ├«n termen de trei luni de zile, s─â-╚Öi modifice legisla╚Ťia ╚Öi s-o adapteze clauzelor militare ale Tratatului (articolul 140); statului maghiar ├«i erau interzise misiunile militare din str─âin─âtate, cet─â╚Ťenii maghiari neput├ónd s─â intre ├«n vreo armat─â str─âin─â; iar Ungaria se obliga s─â se supun─â oric─ârei anchete pe care Consiliul Ligii Na╚Ťiunilor ar fi socotit-o necesar─â.

ÔÇ×Repara╚ŤiiÔÇŁ

Partea a opta a Tratatului de Trianon - ÔÇ×Repara╚ŤiiÔÇŁ - debuta prin afirmarea responsabilit─â╚Ťii Ungariei pentru declan╚Öarea r─âzboiului mondial, de unde decurgea ╚Öi responsabilitatea ei pentru ÔÇ×pierderi ╚Öi pagubeÔÇŁ (articolul 161). De╚Öi se recuno╚Ötea c─â resursele Ungariei nu erau suficiente pentru repara╚Ťii complete, totu╚Öi Ungaria ├«╚Öi lua angajamentul s─â ÔÇ×repareÔÇŁ toate pagubele, ├«ncep├ónd cu cele ale popula╚Ťiei civile (articolul 162).

La articolul 186 se f─âceau referiri la a╚Öa-numita ÔÇ×cot─â de eliberareÔÇŁ: ÔÇ×statele succesoare" ale Monarhiei Austro-Ungare trebuiau s─â preia c├óte o cot─â-parte din datoria public─â ungar─â de la 28 iulie 1914, ca ╚Öi din repara╚Ťiile datorate de c─âtre Austro-Ungaria.

├Än partea a zecea a documentului ÔÇô ÔÇ×Clauze economiceÔÇŁ egalit─â╚Ťii de tratament vamal ├«n privin╚Ťa comer╚Ťului ungar (articolele 200-202), ca ╚Öi faptul c─â orice favoare acordat─â de Ungaria vreunuia dintre statele Aliate trebuia extins─â imediat la toate statele Aliate (articolul 203). Prin articolul 205 se ├«ncuraja realizarea unui aranjament vamal ├«ntre Ungaria, Austria ╚Öi Cehoslovacia, dar numai pentru urm─âtorii cinci ani, iar prin articolul 207 se promova o reglementare temporar─â ├«ntre Cehoslovacia, Ungaria ╚Öi Polonia ├«n chestiunea c─ârbunilor.

Tot la articolul 207 se stabilea c─â ├«n urm─âtoarele ╚Öase luni de la intrarea ├«n vigoare a Tratatului, statele succesoare (Polonia, Rom├ónia, Iugoslavia, Cehoslovacia, Ungaria ╚Öi Austria) trebuiau s─â negocieze conven╚Ťii comerciale bilaterale, Comisia Repara╚Ťiilor put├ónd s─â intervin─â pentru a ÔÇ×urgentaÔÇŁ ├«ncheierea respectivelor acte interna╚Ťionale. ├Än articolul 216 se stabilea c─â, dac─â Ungaria va face comer╚Ť interna╚Ťional, ea nu putea s─â se bucure de ÔÇ×drepturile, privilegiile sau imunit─â╚Ťile suveranit─â╚ŤiiÔÇŁ. Articolul 225 anula toate tratatele, conven╚Ťiile ╚Öi ├«n╚Ťelegerile semnate de c─âtre Monarhia Austro-Ungar─â cu celelalte state care f─âcuser─â parte din coali╚Ťia Puterilor Centrale, iar articolul 227 anula actele semnate de Austro-Ungaria cu Rusia sau Rom├ónia ├«nainte de 1914 sau ├«n perioada 1914-1920.

tt5 jpg jpeg

├Än cadrul p─âr╚Ťii a XII-a -ÔÇ×Porturi, c─âi pe ap─â ╚Öi c─âi ferateÔÇŁ-, articolele 275-291 reprezentau clauze privitoare la Dun─âre, care era declarat─â interna╚Ťional─â de la Ulm p├ón─â la v─ârsare (articolul 275). Erau stabilite o Comisie Interna╚Ťional─â provizorie a Dun─ârii (Statele Unite, Marea Britanie, Fran╚Ťa ╚Öi Italia) ╚Öi una european─â (Marea Britanie, Fran╚Ťa, Italia ╚Öi Rom├ónia) (articolele 284, 285).

Prin articolul 294 i se asigura Ungariei ÔÇ×ie╚Öire la Marea Adriatic─âÔÇŁ, altfel spus libertatea de tranzit pe anumite drumuri comerciale ce traversau statul iugoslav. Iar articolul 302 permitea Rom├óniei s─â utilizeze, vreme de zece ani, tronsonul din linia de cale ferat─â Salonta Arad ce intra pe teritoriul maghiar.

Cum s-a ajuns la semnarea Tratatului de la Trianon? Descoperă istoria fascinantă a negocierilor de la Paris, de la finalul Primului Război Mondial, în revista Historia Special nr. 31, disponibilă în format digital pe platforma paydemic.com

Foto sus: Delega╚Ťia maghiar─â de la Paris dup─â semnarea Tratatului de la Trianon