C├ót de ÔÇ×slab─âÔÇŁ era marina american─â ├«naintea atacului de la Pearl Harbor?  jpeg

C├ót de ÔÇ×slab─âÔÇŁ era marina american─â ├«naintea atacului de la Pearl Harbor?

S-a scris mult pe tema nepregătirii SUA pentru participarea la cel mai mare conflict planetar și conducerea de la Washington a fost arătată mereu cu degetul. Atacul de la Pearl Harbor (7 decembrie 1941) a demonstrat slăbiciunea militară împinsă la extrem. Oare să fie adevărat? Repetarea cu înverșunare a unei idei nu înseamnă cumva ascunderea adevărului?

Fostul agent GRU, Victor Suvorov, a publicat multe lucr─âri prin care a schimbat cred decisiv cursul scrierii istoriei contemporane. ╚śocant de logic ╚Öi de precis ├«n demonstra╚Ťii, autorul aminte╚Öte ├«n volumul Ultima Republic─â, tom II, Cauza sf├ónt─â c─â ambasadorul SUA la Moscova a avut o ├«ntrevedere cu Molotov ├«n septembrie 1940 ╚Öi i-a spus c─â flota american─â cunoa╚Öte cea mai mare expansiune din istorie ╚Öi, implicit, soarta Axei a fost hot─âr├ót─â. URSS ar fi trebuit s─â intre de partea americanilor ├«n conflict pentru a se afla ├«n tab─âra ├«nving─âtoare.

Diplomatul american ofer─â o informa╚Ťie despre amploarea cre╚Öterii flotei. Sunt amintite 32 de cuirasate, 20 de portavioane, 100 de cruci╚Ö─âtoare, 400 de distrug─âtoare etc. s─â analiz─âm acum doar nevoia de cuirasate, navele mari fiind mai pu╚Ťine ╚Öi mai u╚Öor de urm─ârit ├«n evolu╚Ťia lor.

Cuirasatul este cea mai mare nav─â echipat─â cu tunuri grele ╚Öi are drept misiune lichidarea oric─ârui vas inamic de suprafa╚Ť─â prin artileria principal─â sau cea secundar─â. Cum avionul a devenit o amenin╚Ťare mortal─â pentru vasele de lupt─â, acestea au fost echipate cu o bogat─â artilerie antiaerian─â, tunurile medii fiind capabile s─â duc─â ╚Öi lupt─â contra avioanelor de atac ├«n zbor orizontal. Focul tunurilor grele era absolut necesar pentru sprijinirea debarc─ârilor.

Ce dotare avea marina americană în 1938?

Dotarea US Navy ├«n 1938 era absolut suficient─â pentru for╚Ťele navale existente. Erau disponibile 16 cuirasate, trei fiind ├«narmate cu tunuri de calibrul 406 mm ╚Öi 11 cu piese de calibrul 356 mm. Celelalte dou─â erau modele mai vechi, mult folosite pentru instruirea tunarilor de la artileria medie ╚Öi antiaerian─â. Folosirea acestei for╚Ťe blindate nu se putea face ├«mpotriva Germaniei sau a Italiei, flotele acestora fiind derizorii. Marea Britanie era capabil─â s─â le fac─â fa╚Ť─â ╚Öi singur─â. Atunci pentru ce se construia o marin─â f─âr─â egal ├«n lume?

Existen╚Ťa cuirasatelor indic─â un singur adversar: Japonia. Aceasta avea o for╚Ť─â naval─â cu care ridica preten╚Ťii ├«n Pacific. Soarta statului asiatic era pecetluit─â indiferent de ce atitudine ar fi luat. Conducerea de la Tokyo se juca cu focul, dar la Washington armele erau pl─ânuite pentru un conflict despre care nu s-ar fi ╚Ötiut nimic. Dac─â ne uit─âm pu╚Ťin ╚Öi pe fi╚Öele tehnice ale navelor puse ├«n ╚Öantiere, vom constata c─â erau planificate pentru ac╚Ťiuni ofensive, pe spa╚Ťii largi. Rezervoarele de combustibil erau extrem de generoase. Tunurile erau numai de calibrul 406 mm, cele mai eficiente arme grele din conflict. Numai Japonia producea ceva comparabil cu artileria naval─â american─â.


New Jesery Mothballed jpg jpeg

Victor Suvorov a fost acuzat de multe ori c─â lanseaz─â teze senza╚Ťionale f─âr─â s─â aib─â o acoperire ├«n documente oficiale. Informa╚Ťia a fost mai mult dec├ót exact─â. Nu trebuie s─â analiz─âm dec├ót datele de lansare a chilelor, adic─â ├«nceputul oric─ârui vapor civil sau militar. La 16 septembrie 1940 a fost pus─â chila pentru USS New Jersey (BB-62) - foto sus -, adic─â erau ├«n lucru opt cuirasate ultramoderne. Cum navele Bismarck ╚Öi Tirpitz erau monstruoase ├«nc─â doar pe h├órtie, este clar c─â SUA se preg─âtea pentru domina╚Ťie mondial─â.

Cum Marea Britanie ╚Öi Germania se m─âcinau reciproc pe mare, conducerea de la Washington se preg─âtea de zor pentru confruntarea decisiv─â cu Japonia. Aceasta avea doar 6 cuirasate vechi ╚Öi patru cruci╚Ö─âtoare de b─ât─âlie tot vechi, deci superioritatea american─â ar fi fost de 3 la 1. Nu se ╚Ötia nimic de navele din clasa Yamato. Era aproape neglijabil─â, dar la r─âzboi este bine s─â ai totu╚Öi o superioritate mare pentru a ├«nvinge eventualele surprize ale adversarului. 

Care a fost strategia american─â? 

Proiectan╚Ťii ╚Öi strategii americani au aplicat cu maxim─â pricepere principiul din╚Ťilor rechinului. ├Än timp ce navele mai vechi sunt ├«mpinse ├«n pozi╚Ťii avansate, unele sunt ├«n diferite faze de construc╚Ťie ╚Öi altele abia sunt ordonate. Nu trebuia s─â existe o mare grab─â pentru c─â important─â era partea superioar─â unde urma s─â fie amplasat armamentul de diferite calibre. Aceea╚Öi regul─â se aplica la toate tipurile de vapoare de lupt─â. Graba stric─â treaba, spunea un vechi proverb. Nu trebuia s─â fie ceva perimat ├«n marea flot─â a SUA ╚Öi cuirasatele din clasele mai vechi erau ├«mbun─ât─â╚Ťite prin ad─âugarea de cuirase din o╚Ťel ├«nalt aliat, tunuri noi, sisteme de ochire ├«mbun─ât─â╚Ťite, armament antiaerian ╚Öi radar pentru descoperirea ╚Ťintelor aeriene ╚Öi a celor navale ╚Öi ├«n condi╚Ťii de ├«ntuneric sau cea╚Ť─â. 

Strategia Washingtonului a fost perfect─â. Construirea treptat─â a permis men╚Ťinerea unui num─âr mare de cuirasate ╚Öi armarea acestora cu tehnic─â de ultim─â genera╚Ťie, inclusiv cu radar pentru dirijarea tirului sau pentru detectarea ╚Ťintelor aeriene. Construirea brusc─â ar fi permis de╚Ťinerea unui num─âr mare de vapoare cu caracteristici asem─ân─âtoare, dar care s-ar fi uzat moral extrem de rapid. Ar fi provocat nelini╚Öte chiar ╚Öi printre alia╚Ťi prin demascarea timpurie a inten╚Ťiilor imperialiste. 

Erau exagerate sau gre╚Öite informa╚Ťiile pentru tovar─â╚Öul Stalin? SUA a respectat ├«n mod deosebit, suspect de deosebit, statul comunist ╚Öi, dac─â se elimin─â din calcule USS Wyoming, mai mult nav─â de antrenament, chiar se ob╚Ťine rezultatul de 32 de cuirasate. Dictatorul de la Kremlin era preg─âtit s─â dezvolte o flot─â ├«n jurul unui nucleu de nave blindate ╚Öi dotate cu tunuri de calibrul 406 mm, alian╚Ťa cu SUA fiind o ocazie perfect─â pentru importul de tehnologie.

Este interesant c─â fiecare mare putere ascundea c├óte ceva ╚Öi SUA avea lansate ├«n construc╚Ťie dou─â unit─â╚Ťi ale clasei South Dakota ├«nainte de declan╚Öarea celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial. Politicienii confec╚Ťionau de zor zarurile pentru declan╚Öarea incendiului planetar.

Planurile ofensive ale SUA au fost perfecte ╚Öi munca de apropiere a fost efectuat─â precum ├«n r─âzboiul de asediu prin aducerea treptat─â a tehnicii militare ├«ncep├ónd cu echipamente pentru repara╚Ťii sau transport combustibil ╚Öi armament. Anul 1941 a adus o accelerare a preg─âtirilor ╚Öi flota japonez─â a atacat preventiv la Pearl Harbor ceea ce era v├órful aisbergului. N-a putut s─â evite dezastrul final. Dec├ót s─â-l am├óne p├ón─â-n 1945. 

Bibliografie

Chant, Christopher, Warships of the World, Hermes House, 2011.
Gailey, Harry A., Războiul din Pacific, Editura Saeculum I. O., Editura Vestala, București, 1998.
Lord, Walter, Pearl Harbor, Editura Politică, București, 1970.
Suvorov, Victor, Ultima Republică, vol. III, Polirom, Iași, 2011.
Stokesbury, James L., Scurtă istorie a celui de-Al Doilea Război Mondial, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1993.
Vasiliu, Florin, De la Pearl Harbor la Hiroshima, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1986.