C├órna┼úii de la Apaturii ┼či cimbrul lui Teofrast jpeg

C├órna┼úii de la Apaturii ┼či cimbrul lui Teofrast

Comedia Acharnienii, compus─â ┼či reprezentat─â de Aristofan ├«n 425 a. Chr., acord─â un loc deosebit de important diferitelor ospe┼úe, ├«ncep├ónd cu cina Marelui Rege al Persiei, unde se pun pe mas─â m─âgari ┼či stru┼úi frip┼úi ├«ntregi la cuptor, ┼či ├«ncheindu-se cu masa rustic─â, modest─â dar s─ârb─âtoreasc─â, pe care eroul comediei, Dikaiopolis, ┼či-o ofer─â sie┼či ├«n finalul piesei. ├Än centrul acestui construct gastronomic, Aristofan evoc─â symposiade la curtea regelui tracilor Sitalkes, din dinastia Odrizilor, cu care atenienii se aliaser─â cu doar c├ó┼úiva ani ├«nainte. Poetul folose┼čte toate stereotipele barbarului parvenit pentru a ridiculiza rela┼úia privilegiat─â a cet─â┼úii cu un aliat at├ót de pu┼úin civilizat ca regele trac:la curtea acestuia, be┼úiile se ┼úin lan┼ú, iar faptul c─â regele ├«nsu┼či, euforic, scrie pe pere┼úii s─âlii de banchet Athenaioi kaloi, ca un erast de neam nobil ├«ndr─âgostit de un efeb, nu face dec├ót s─â accentueze ├«n registru comic zelul de neofit al lui Sitalkes ├«n ale culturii grece┼čti.

foto  Photoland Images Corbis HT008707 jpg jpeg

S─ârb─âtoarea Apaturiilor, bun prilej de ÔÇ×l─âcomie civic─âÔÇŁ

Ca orice parvenit, Sitalkes ├«ncearc─â s─â treac─â drept cunosc─âtor al uzan┼úelor grece┼čti ┼či e ├«ntrecut doar de fiul s─âu Sadokos, c─âruia atenienii ├«i conferiser─â ├«n 431 a. Chr., odat─â cu ├«ncheierea alian┼úei, calitatea ÔÇô foarte greu de dob├óndit de c─âtre un str─âin ÔÇô de cet─â┼úean atenian. Proasp─âtul atenian viseaz─â la un singur lucru:s─â se ├«ndoape la s─ârb─âtoarea Apaturiilor. Acest festival arhaic ÔÇô s─ârb─âtoarea lui Apollon ocrotitor al P─ârin┼úilorÔÇô consacra anual integrarea adolescen┼úilor (efebii) ├«n fratrii, subdiviziuni cu func┼úii religioase ale cet─â┼úii, din care f─âceau parte exclusiv cet─â┼úenii Atenei. Din cele trei zile ale festivit─â┼úilor care aveau loc ├«n fiecare an ├«n octombrie, prima, numit─â Dorpion, era consacrat─â unui osp─â┼ú comun al fratriilor, institu┼úia arhaic─â garant─â pentru puritatea filia┼úiei ateniene a participan┼úilor, a┼ča c─â s─ârb─âtoarea Apaturiilor poate fi citit─â ca un bun prilej de ÔÇ×l─âcomie civic─âÔÇŁ prin excelen┼ú─â. Ca orice parvenit, Sadokos viseaz─â la c├órna┼úii de la Apaturii, ispititori ca prilej de ├«mbuibare identitar─â.

Ironia textului lui Aristofan nu avea cum s─â fie ignorat─â de comentatorii moderni, dar textul din Anabasisa lui Xenofon, care descrie osp─â┼úul de la curtea regelui trac Seuthes (7.3. 21), este citit de obicei doar ca m─ârturie direct─â ┼či lipsit─â de orice subtext cu privire la via┼úa cotidian─â la curtea regilor odrizi. Textul a devenit de altfel celebru datorit─â interpret─ârii pe care o propune Marcel Mauss, cunoscutul antropolog francez, care ilustra teoria sa despre schimbul de daruri cu relatarea lui Xenofon despre ospitalitatea regelui trac.

C├ónd un autor ca atenianul Xenofon observ─â particularit─â┼úile osp─â┼úului oferit de regele trac, el nu are cum s-o fac─â ├«ntr-o descriere inocent─â:el poveste┼čte, de pild─â, c─â Seuthes arunca convivilor dup─â bunul lui plac buc─â┼úi de p├óine ┼či de carne fript─â, ceea ce sugereaz─â imediat ÔÇô chiar dac─â nu ne-o spune f─â┼úi┼č ÔÇô contrastul cu uzan┼úa greac─â care, ├«nc─â din epopee, impunea o norm─â constant─â a distribu┼úiei por┼úiilor la osp─â┼ú.

Regula homeric─â dup─â care cel mai ├«nalt ├«n rang dintre comeseni prime┼čte din c─ârnurile fripte puse dinaintea comesenilor partea aleas─â, gnesia nota(mu┼čchii de pe spinarea vitei), iar ace┼čtia primesc la r├óndu-le por┼úii egale una cu cealalt─â, va fi adaptat─â ethosului spartan la mesele comune, syssitiilelacedemoniene, unde fiecare mesean prime┼čte o por┼úie strict identic─â cu toate celelalte, cu excep┼úia regilor, care primesc c├óte dou─â por┼úii fiecare. Aceast─â regul─â era menit─â s─â exprime deopotriv─â similitudinea tuturor participan┼úilor, homoiotes, ┼či rangul fiec─âruia. Paritatea propor┼úional─â ┼či codificat─â a comesenilor r─âm├óne ├«n mediul grec regula fundamental─â a oric─ârui deipnon, fie el public sau privat:chiar atunci c├ónd o mas─â comun─â e reprezentat─â sintetic ├«n iconografia vaselor atice, acestea nu omit s─â reprezinte balan┼úa ÔÇô instrumentul emblematic al m─âsur─ârii egale a por┼úiilor, ┼či deci al unei comensalit─â┼úi bine temperate de egalitarism.

ÔÇ×La mas─â ┼čedeau cu miile m├ónc─âtorii de unt cu pletele soioase...ÔÇŁ

Arbitrariul festinului lui Seuthes exprim─â perfect contrastul dintre norma greac─â ┼či absen┼úa regulilor de distribu┼úie, caracteristic─â unei lumi barbare, unde regele hot─âr─â┼čte dup─â bunul lui plac ce loc ocup─â fiecare comesean la curte, ┼či-i azv├órle, ca unui c├óine, buc─â┼úi de carne ┼či p├óine. Dincolo de norma unui osp─â┼ú dominat de figura regelui, ├«ntrevedem de altfel un model social general de ierarhie redistributiv─â, radical deosebit de modelul paritar al unui deipnongrec, c├ót─â vreme ┼či curtenii lui Seuthes ├«l imit─â pe acesta cu un rang mai jos, arunc├ónd ┼či ei la r├óndul lor p├óine ┼či carne celor inferiori. Doar oaspe┼úii greci, care primesc por┼úiile de hran─â ├«n tipsii care li se pun dinainte, sunt ┼úinu┼úi ├«n afara acestui joc brutal de comensalitate.

Chiar dac─â modelul absolut al exceselor regale era, de la Herodot ├«nc─â, Marele Rege, cu ospe┼úele lui ruin─âtoare, nici regii traci nu sunt mai prejos, a┼ča cum ne-o arat─â un fragment din comedia lui Anaxandrides intitulat─â Protesilaos, care descrie hiperbolic osp─â┼úul oferit de regele trac Cotys cu prilejul nun┼úii fiicei sale cu generalul atenian Iphicrates, probabil ├«n 387/6:ÔÇ×Pe de-asupra pie┼úei erau ├«ntinse p├ónze de purpur─â de ajungeau p├ón─â la Ursa Mare. La mas─â ┼čedeau cu miile m├ónc─âtorii de unt cu pletele soioase, iar ceaunele uria┼če de bronz erau mai mari ca o c─âmar─â, c├ót s─â bagi ├«n fiecare vreo duzin─â de paturi. Cotys ├«n persoan─â, cu un ┼čor┼ú dinainte, aduce supa ├«ntr-un castron de aur, ┼či, tot gust├ónd vinul din cratere, a apucat s─â se ├«mbete ├«naintea tuturor celorlal┼úi conviviÔÇŁ(Anaxandrides fr. 42 Kassel-Austin=Athenaios 4. 131b-f).

Func┼úia comic─â a acestei evoc─âri este aceea de a eviden┼úia, prin compara┼úie, rafinamentul ÔÇô dar ┼či bel┼čugul, ├«nc─â ┼či mai excesiv ÔÇô al banchetului oferit de protagonistul atenian al comediei, la masa c─âruia se aduc nu mai pu┼úin de 83 de feluri diferite de m├óncare, desert ┼či fructe, de la sarmalele ├«n foi de smochin la cosa┼či pr─âji┼úi, pl─âcint─â de caracati┼ú─â ┼či pr─âjituri cu miere ┼či nuci. La masa regelui trac, ├«n schimb, chiar dac─â oala de sup─â e de aur, varietatea lipse┼čte cu totul, ┼či gazda serve┼čte personal, ca un hangiu, cu ┼čor┼úul dinainte ÔÇô pe m─âsura unor convivi cam nesp─âla┼úi ┼či oricum neciopli┼úi:untul, prezent din abunden┼ú─â la masa lui Cotys, era considerat, cum ne spun to┼úi comentatorii, vulgar ┼či barbar, preferat de neamurile septentrionale, traci ┼či sci┼úi, fa┼ú─â de care doar grecii m├ónc─âtori de ulei de m─âsline erau civiliza┼úi.

├Än contrast cu ambele forme de exces, cel brutal al regilor barbari ┼či cel excesiv de rafinat al nobililor atenieni, Athenaios evoc─â ┼či excesul de frugalitate sofisticat─â de la o cin─â filosofic─â atenian─â, de unde convivii ÔÇ×pleac─â mai fl─âm├ónzi dec├ót veniser─âÔÇŁfiindc─â atenienii consider─â c─âÔÇ×fericirea ├«nseamn─â s─â ascul┼úi de preceptele lui Teofrast ┼či s─â m─ân├ónci doar cimbru s─âlbatic ┼či semin┼úe de p─âp─âdieÔÇŁ.

Cum se vede, nici măcar veganii nu sunt o invenţie contemporană.