Care sunt diferen┼úele ├«ntre reactoarele de la Cernavod─â ┼či cele de la Cernob├«l? C├ót de sigur─â este centrala de pe Dun─âre? jpeg

Care sunt diferen┼úele ├«ntre reactoarele de la Cernavod─â ┼či cele de la Cernob├«l? C├ót de sigur─â este centrala de pe Dun─âre?

­čôü Istorie recent─â
Autor: Redactia Adevarul

Dup─â mai multe opriri ale reactoarelor 1 ┼či 2 de la Cernavod─â, Forumul Atomic Rom├ón a prezentat diferen┼úele dintre cele dou─â moduri de operare ┼či sistemele de siguran┼ú─â folosite, d├ónd asigur─âri c─â ├«n Rom├ónia nu se poate produce un accident asem─ân─âtor celui din Ucraina.

├Än urma frecventelor opriri ale unit─â┼úilor 1 ┼či 2 de la Cernavod─â, provocate de defec┼úiuni care nu au leg─âtur─â cu partea nuclear─â a centralei, Forumul Atomic Rom├ón a precizat c─â asocierea incidentelor de la Cernavod─â cu cele de la Cernob├«l este total gre┼čit─â, cu at├ót mai mult cu c├ót diferen┼úele de ordin tehnic sunt majore. 

ÔÇťDiferen┼úele dintre reactoarele de tip CANDU (tehnologie utilizat─â la Cernavod─â) ┼či RBMK (cum a fost cel de la Cernob├«l) sunt fundamentale. Ap─ârarea ├«n ad├óncime specific─â reactoarelor CANDU ├«nseamn─â de fapt o abordare fundamental─â a securit─â┼úii nucleare din perspectiv─â proiectului, construc┼úiei, oper─âriiÔÇŁ, a informat Romatom. 

  Potrivit Forumului Atomic Rom├ón, ├«n cazul reactoarelor CANDU, exist─â 4 sisteme speciale de securitate: dou─â sisteme independente, redundante ┼či diferite constructiv de oprire rapid─â, sistemul de r─âcire la avarie a zonei active a reactorului ┼či sistemul anvelopei.   

image

Astfel, reactorul CANDU are anvelop─â de protec┼úie, ├«n timp ce la Cernavod─â lipsea; la Cernavod─â exist─â dou─â sisteme de oprire (bare absorbante ┼či injec┼úie de lichid), ├«n timp ce la Cernob├«l exista doar unu; sistemele noastre de oprire ac┼úioneaz─â ├«n 2 secunde, la Cernob├«l timpul fiind de 10 secunde, moderatorul folosit ├«n Rom├ónia este apa grea, la Cernob├«l fiind grafitul.

  Potrivit Romatom, cauza de baz─â a accidentului de la Cernob├«l a fost o deficien┼ú─â de proiectare a sistemului de oprire care ├«n condi┼úiile efectu─ârii unui experiment nefericit, a introdus o cre┼čtere necontrolat─â a reactivit─â┼úii urmat─â de topirea zonei active ┼či ini┼úierea accidentului at├ót de mediatizat. Acest lucru nu este posibil la CNE Cernavod─â, precizeaz─â Romatom. 

Pe de alt─â parte, ├«n cazul reactorului RBMK, sistemul de oprire ┼či sistemul de control nu erau independente, exist├ónd a┼čadar posibilitatea ca sisteme cheie de securitate s─â fie ignorate ┼či operate prin ajust─âri manuale ale sistemului de control.  

├Än cazul reactoarelor de tip CANDU, cele dou─â sisteme sunt independente, ac┼úion├ónd ├«n mod automat la ie┼čirea din parametrii normali de operare.   

Reactorul de la Cernob├«l nu avea anvelop─â de protec┼úie, iar factorul cheie ├«n eliberarea major─â de radioactivitate ├«n mediu a fost energia rezultat─â din arderea grafitului, moderator specific tipului reactorului RBMK. Reactoarele CANDU au sistem de anvelopare ┼či re┼úinere a produ┼čilor radioactivi, fiind proiectate pentru a face fa┼ú─â unui accident sever iar moderatorul utilizat este apa grea.   

Ca atare, sus┼úine Romatom, orice asociere ├«ntre opririle neplanificate sau reducerile de putere ale Unit─â┼úilor 1 ┼či 2 CNE Cernavod─â ┼či cauzele accidentului de la Cernob├«l este imposibil de sus┼úinut prin argumente tehnice ┼či de operare, Romatom recomand├ónd pruden┼úa ┼či o documentare riguroas─â ├«n tratarea acestor subiecte ├«n spa┼úiul public.