Capitala lui ┼×tefan cel Mare   Cetatea de Scaun a Sucevei jpeg

Capitala lui ┼×tefan cel Mare - Cetatea de Scaun a Sucevei

­čôü Muzeele Rom├óniei
Autor: Monica Dejan

Unul dintre cele mai importante obiective aflate în patrimoniul Muzeului Bucovinei este Cetatea de Scaun a Sucevei, construită în timpul domniei lui Petru I.

Data exact─â a construc┼úiei monumentului care a marcat istoria capitalei moldovene┼čti r─âm├óne incert─â, accept├óndu-se ca datare larg─â domnia lui Petru I (1375-1391). Documentul dat din ÔÇ×Cetatea SuceveiÔÇŁ la 10 februarie 1388, dovada unui ├«mprumut al domnului Moldovei, Petru I, c─âtre regele Poloniei, Vladislav II, atest─â istoric construc┼úia cet─â┼úii. Cert este faptul c─â ini┼úial, din porunca voievodului Moldovei, ├«n partea de vest a ora┼čului a fost construit─â o cetate din p─âm├ónt, cunoscut─â sub denumirea de Cetatea ┼×cheia care a fost apoi abandonat─â pentru a se ridica una din piatr─â, ├«n partea de r─âs─ârit a ora┼čului.

Folosind piatr─â local─â (gresie nisipoas─â) extras─â din apropiere, fortul mu┼čatin era o construc┼úie rectangular─â:laturile de sud ┼či de nord aveau lungimea de 36 m, iar cele de est ┼či de vest, 40 m. Existau ┼čapte turnuri de ap─ârare, ├«nt─ârite cu contraforturi.

cet4 jpg jpeg

Dac─â ├«n vremea lui Petru I ┼či a urma┼čilor s─âi imedia┼úi, cetatea avea o ├«ntindere limitat─â de pintenul de deal pe care era a┼čezat─â, ├«n timpul lui ┼×tefan cel Mare se modific─â semnificativ at├ót suprafa┼úa, c├ót ┼či sistemul de ap─ârare. Transform─ârile au fost strict necesare datorit─â apari┼úiei artileriei ca tehnic─â de lupt─â. ├Äntr-o prim─â etap─â, se astup─â vechiul ┼čan┼ú de ap─ârare ┼či ├«n mijlocul lui se ridic─â un nou zid de incint─â cu turnuri de ap─ârare de form─â rectangular─â. ├Äntr-o a doua etap─â, dup─â asediul turcesc din anul 1476, s-a realizat m─ârirea capacit─â┼úii de rezisten┼ú─â a zidurilor prin dublarea grosimii ini┼úiale, dar ┼či prin ├«mbr─âcarea turnurilor de ap─ârare care cap─ât─â o form─â semicilindric─â.

Tot acum a fost s─âpat ┼či noul ┼čan┼ú de ap─ârare, care ├«nconjura cetatea pe laturile de sud, vest ┼či est ┼či s-a construit contraescarpa. Momentul ├«n care aceste lucr─âri au fost finalizate este cunoscut de descoperirea unei steme cu pisanie, cu data de 8 septembrie 1477. Supus─â unor numeroase asedii de-a lungul timpului, cetatea este ocupat─â ├«n anul 1538 de c─âtre sultanul Soliman Magnificul, dup─â ce o┼čtenii care trebuiau s─â o apere au ┬şpredat-o turcilor. Bog─â┼úiile g─âsite de sultan ├«n cetate i-au mirat chiar ┼či pe cronicarii ┬şturci afla┼úi ├«n suita sultanului.

Cele mai importante lucr─âri de reconstruc┼úie dup─â domnia lui ┼×tefan cel Mare se petrec ├«n timpul lui Vasile Lupu. Se modific─â aspectul cur┼úii interioare ┼či se reconstruie┼čte paraclisul cet─â┼úii. Noile lucr─âri nu au avut urm─âri pe termen lung, domnitorii moldoveni locuind la Ia┼či de aproape o sut─â de ani. Astfel c─â vechea capital─â ┼či cetatea ei intr─â treptat ├«n dec─âdere.

cet5 jpg jpeg

Cetatea de Scaun a fost distrus─â ├«n anul 1675, din ordinul turcilor, apoi a fost transformat─â de or─â┼čeni ├«n carier─â de piatr─â, zidurile fiind acoperite, de-a lungul anilor, cu moloz ┼či p─âm├ónt.Lucr─âri de degajare a ruinelor vor fi ├«ncepute ├«n anul 1895 ┼či vor dura zece ani. Ulterior,   monumentul  a avut parte de ample campanii arheologice, ├«ncep├ónd cu anul 1951.

Campania anului 1953 a scos la iveal─â una dintre cele mai importante descoperiri f─âcute la Suceava:este vorba despre cele dou─â tezaure g─âsite ├«ntr-una dintre gropile care f─âceau parte din sistemul defensiv al cazacilor lui Timu┼č, din zona aflat─â ├«n fa┼úa cet─â┼úii. Prada ascuns─â era foarte variat─â:aplice din aur, fragmente de podoabe din aur ┼či perle, foi┼úe ┼či verigi din aur.

Lucr─ârile de restaurare care au urmat s─âp─âturilor arheologice au avut ca scop consolidarea ┼či ├«n─âl┼úarea par┼úial─â a zidurilor p─âstrate. Din p─âcate, condi┼úiile de instabilitate a terenului, care au f─âcut ca partea de nord a zidului de incint─â s─â se pr─âbu┼čeasc─â, ridic─â ne├«ncetat probleme care nu pot fi rezolvate dec├ót printr-o ampl─â restaurare tot mai necesar─â odat─â cu trecerea timpului.