Bucure╚Ötii ├«n timpul pandemiei de grip─â spaniol─â: ÔÇ×Medicii sunt neputincio╚Öi ├«n fa╚Ťa epidemieiÔÇŁ jpeg

Bucure╚Ötii ├«n timpul pandemiei de grip─â spaniol─â: ÔÇ×Medicii sunt neputincio╚Öi ├«n fa╚Ťa epidemieiÔÇŁ

­čôü Istorie Urban─â
Autor: Andreea Mâniceanu

├Än timpul Primului R─âzboi Mondial, ├«n prim─âvara anului 1918, umanitatea avea s─â cunoasc─â ÔÇ×cea mai devastatoare pandemieÔÇŁ din istoria sa. Militari, ofi╚Ťeri, generali, politicieni renumi╚Ťi ╚Öi oameni de r├ónd ╚Öi-au pierdut via╚Ťa din cauza cumplitei gripe spaniole. Num─ârul victimelor a fost estimat ├«ntre 50 ╚Öi 100 de milioane, mai mult chiar dec├ót totalul mor╚Ťilor celor dou─â r─âzboaie mondiale. 

Pandemia a r─âmas cunoscut─â sub denumirea de ÔÇ×grip─â spaniol─âÔÇŁ, datorit─â faptului c─â presa spaniol─â, nesupus─â cenzurii, av├ónd ├«n vedere statutul Spaniei de ╚Ťar─â neutr─â, a fost cea care a mediatizat cel mai mult apari╚Ťia noii boli, majoritatea popula╚Ťiei europene ╚Öi mondiale consider├ónd c─â este un fenomen exclusiv spaniol, scrie Casa Filipescu Cesianu, pe pagina de Facebook a muzeului. 

Gripa a debutat ├«n r├óndul solda╚Ťilor, din pricina condi╚Ťiilor precare ale r─âzboiului; tran╚Öeele ├«nguste, umede ╚Öi murdare favoriz├ónd extinderea focarelor. Re├«ntoarcerea trupelor de pe front a contribuit, de asemenea, la r─âsp├óndirea rapid─â a bolii. Mai mult, din cauza perioadei de incuba╚Ťie a virusului, de la c├óteva zile la s─âpt─âm├óni, persoanele aparent s─ân─âtoase f─âceau ca noua maladie ucig─âtoare s─â se extind─â tot mai mult. Simptomele erau caracterizate de temperatur─â ridicat─â, ÔÇ×senza╚Ťie de sdrobireÔÇŁ, extenuare ├«n tot corpul, inflama╚Ťia c─âilor aeriene superioare sau tulbur─âri gastro-intestinale. 

Printre numeroasele ╚Ť─âri afectate de gripa spaniol─â s-a aflat ╚Öi Rom├ónia, care ├«nc─â de la sf├ór╚Öitul anului 1918 se confrunta cu ├«mboln─âviri, a╚Öa cum eviden╚Ťiaz─â ╚Öi articolele din presa vremii. ÔÇ×Boala se r─âsp├ónde╚Öte ├«ngrijor─âtor ├«n toat─â ╚Ťara. Medicii sunt neputincio╚Öi ├«n fa╚Ťa epidemiei. ├Än fiecare zi cre╚Öte num─ârul ├«mboln─âvirilorÔÇŁ, anun╚Ťa cotidianul timi╚Öorean ÔÇ×Temesvari HirlapÔÇŁ ├«n noiembrie 1918. 

Regina Maria, reîntoarsă de pe front, a suferit săptămâni întregi din cauza gripei spaniole, așa cum însăși amintește în paginile jurnalului anului 1918:

ÔÇ×N-am mai scris de 20 de zile! Am fost bolnav─â, foarte bolnav─â, lovit─â brusc ╚Öi pe nea╚Öteptate, pe la spate, cum s-ar spune, ╚Öi am fost ╚Ťintuit─â la pat ÔÇô tocmai c├ónd lumea voia s─â se bucure al─âturi de mine. Boala m-a luat de s├ómb─ât─â, m-am trezit cu capul greu ╚Öi dureros, am ├«ndurat cu greu c├óteva audien╚Ťe. (ÔÇŽ) O boal─â oribil─â, dureroas─â, cum n-am avut ├«n via╚Ťa mea. Zile ├«ntregi de febr─â chinuitoare ╚Öi grea╚Ť─â, sl─âbiciune, halucina╚Ťii crunte ╚Öi insomnie ne├«ntrerupt─â, p├ón─â am crezut c─â voi ├«nnebuni. Deci aceasta e celebra grip─â spaniol─â ÔÇô ei bine, de acum ╚Ötiu c─â nu e de glum─â cu ea.ÔÇŁ

Pentru generalul Eremia Grigorescu deznod─âm├óntul a fost ├«ns─â tragic, ├«ncet├ónd din via╚Ť─â dup─â dou─â luni de suferin╚Ť─â, din cauza complica╚Ťiilor provocate de nemiloasa grip─â. Ziarul ÔÇ×UniversulÔÇŁ din vara anului 1919 anun╚Ťa c─â ÔÇ×eroul de la M─âr─â╚Öe╚Öti ╚Öi OituzÔÇŁ va fi ├«nmorm├óntat ÔÇ×├«n mijlocul vitejilor pe care i-a comandatÔÇŁ. 


Colaj de ╚Ötiri din ziarul ÔÇ×UniversulÔÇŁ, 1919 

Universul gripa spaniola jpg jpeg

Deși nu s-a scris foarte mult despre ceea ce a însemnat epidemia de gripă spaniolă în România, o privire asupra articolelor din presa timpului ne creionează o imagine mult mai amplă asupra crizei sanitare prin care a trecut Capitala la sfârșitul Primului Război Mondial.

Pe 7 martie 1919, ziarul ÔÇ×UniversulÔÇŁ, cel mai popular ziar la vremea aceea, prezenta cititorilor, prin intermediul articolului ÔÇ×Iar─â╚Öi gripaÔÇŁ, concluziile ÔÇ×Institutului de Igien─â din LondraÔÇŁ referitoare la faptul c─â ÔÇ×alcoolul nu-i de nici un folos nici pentru profilaxia, nici pentru tratamentul gripeiÔÇŁ. De asemenea, speciali╚Ötii Institutului se declarau ├«mpotriva folosirii ÔÇ×solu╚Ťiei de sare ╚Öi de permanganat de potas─âÔÇŁ pentru ÔÇ×sp─âlatul gurei ╚Öi n─ârilorÔÇŁ. Printre m─âsurile urgente de combatere a r─âsp├óndirii gripei spaniole, tot ├«n cadrul Institutului, s-a stabilit ╚Öi s─â se ia m─âsuri urgente ÔÇ×contra persoanelor care scuip─â ├«n public, cari tu╚Öesc ╚Öi str─ânut─â f─âr─â o batist─â la gur─âÔÇŁ, ├«ntruc├ót ÔÇ×asemenea persoane sunt r─âspunz─âtoare de ├«ntinderea boaleiÔÇŁ. Sfaturile speciali╚Ötilor vizau ÔÇ×cur─â╚Ťenia gurei, din╚Ťilor ╚Öi m├óinilorÔÇŁ, dar ╚Öi ÔÇ×deplina aerisireÔÇŁ. 

Printre reglement─ârile de prevenire ╚Öi combatere a epidemiei de grip─â, articolul ÔÇ×Despre boalele molipsitoareÔÇŁ din vara anului 1919 informeaz─â despre importan╚Ťa ÔÇ×aducerii la cuno╚Ötin╚Ť─â serviciului sanitarÔÇŁ a noilor cazuri, ├«n lipsa medicului tratant, rug├óndu-se ca acestea s─â fie semnalate ÔÇ×de orice persoan─â, orice calitate ar avea, capii de familii, proprietari, persoane str─âine de familii, hotelieri, hangii, conduc─âtori de case de s─ân─âtate, internate, ├«nchisori, spitale, asile, ospicii civile ╚Öi militare, preo╚Ťi etcÔÇŁ. Semnalarea noilor cazuri se putea face direct sau printr-o carte po╚Ötal─â scutit─â de tax─â, pe care, pe l├óng─â adres─â, era necesar a fi men╚Ťionat: ÔÇ×Declarare de boal─â infec╚Ťioas─â, orice caz de boal─â molipsitoare confirmat─â sau b─ânuit─â, spre a putea lua m─âsuri urgente de isolare, desinfec╚Ťie, deparasitare etc.ÔÇŁ Nu ├«n ultimul r├ónd, specific├óndu-se c─â ne├«ndeplinirea acestor prevederi atr─âgea dup─â sine aplicarea unor pedepse precum ÔÇ×├«nchiderea localurilor, stabilimentelor, internatelor, hotelurilor, amenzi ╚Öi darea ├«n judecat─âÔÇŁ. 

Una dintre cele mai importante probleme ale crizei sanitare din 1919 a fost ÔÇ×scumpirea enorm─â a medicamentelorÔÇŁ, ajung├óndu-se ca ÔÇ×re╚Ťete simple s─â se ridice la sume pe care unii bolnavi se v─âd ├«n neputin╚Ť─â s─â le pl─âteasc─âÔÇŁ. Apoi, ÔÇ×lipsa foarte multor substan╚ŤeÔÇŁ f─âcea ca re╚Ťetele s─â nu mai corespund─â prescrip╚Ťiilor, rezultatul nefiind cel a╚Öteptat. ÔÇ×Chiar unele din medicamentele cari exist─â, nu mai au eficacitatea de alt─âdat─â. (...) Se sper─â c─â vor sosi transporturi mari de substan╚Ťe medicale ╚Öi atunci se vor atenua unele din aceste neajunsuri. (...) Serviciul sanitar trebuie s─â remedieze aceast─â stare de lucruri, mai ales pe vremea unei epidemii.ÔÇŁ 

Articolul din toamna anului 1919 numit ÔÇ×Bolile se ├«ntindÔÇŁ prezint─â ca principal─â cauz─â de extindere a bolilor molipsitoare lipsa dezinfec╚Ťiei din cauza grevei ÔÇ×gr─â╚Ödarilor ╚Öi vizitiilorÔÇŁ din serviciul prim─âriei, responsabili cu men╚Ťinerea cur─â╚Ťeniei ora╚Öului. ÔÇ×S-au ivit numeroase noi cazuri de boli molipsitoare, care fac ravagii din cauz─â c─â nu se dezinfecteaz─â lucrurile care au venit ├«n contact cu bolnavii. (...) C─âldur─â mare, mormane de gunoi (...), o pricin─â de c─âpetenie a r─âsp├óndirii molimelor e murd─âria.ÔÇŁ 

Cu toate c─â gripa spaniol─â nu a fost cea mai puternic─â criz─â sanitar─â prin care Capitala a trecut, a r─âmas ├«n istoria bucure╚Ötean─â ca o pagin─â neagr─â, ÔÇ×l─âs├ónd ├«n urm─â scene de co╚ÖmarÔÇŁ, mai ales c─â s-a petrecut simultan cu epidemia de tifos exantematic, cea mai mare epidemie pe care ╚Ťara a cunoscut-o. 

Bibliografie: 

Laura Spinney, ÔÇ×Gripa spaniol─â din 1918. Pandemia care a schimbat lumeaÔÇŁ, Editura Corint, Bucure╚Öti, 2021;
ÔÇ×UniversulÔÇŁ, 1919.