Bilanțul jafului practicat de administrația militară germană în România ocupată jpeg

Bilanțul jafului practicat de administrația militară germană în România ocupată

Datele extrase din arhivele românești și germane oferă o perspectivă asupra bilanțului jafului practicat în teritoriul românesc ocupat în timpul celor doi ani de administrație militară germană, în folosul Puterilor Centrale, în special al Germaniei. În perioada decembrie 1916 – noiembrie 1918, din teritoriul Românesc ocupat au fost confiscate importante cantități de produse petroliere, alimente, furaje și alte bunuri. 

Pentru a masca jaful produs în teritoriul ocupat și a încerca să creeze un paravan de legalitate, administrația militară plătea produsele rechiziționate și munca forțată a populației cu bancnote emise de Banca Generală Română din București, care căpătare în ianuarie 1917 dreptul de a emite bilete de bancă, în baza unui depozit în Mărci la Banca Imperială din Berlin. În realitate, acest depozit aparține Băncii Naționale a României, și nu putea fi confiscat pentru a garanta emisiunea Băncii Generale Române, așa că bancnotele emise de aceasta din urmă nu aveau nicio acoperire. Populația românească a fost obligată însă să accepte aceste bancnote, care au circulat temporar în teritoriul ocupat. 

Din statistica realizată de comandamentul german al căilor ferate române rezultă că, în perioada menționată, s-au scos din România 1.140.809 tone de petrol, benzină și produse petroliere, din care 889.944 tone au fost trimise în Germania, 231.176 tone au fost trimise în Germania, 231.176 tone în Austro-Ungaria, 13.825 tone în Turcia și 5.864 tone în Bulgaria. În aceeași perioadă, au fost scoase din România 2.161.905 tone de produse alimentare și furaje. 

Forțele de ocupație au confiscat un număr uriaș de animale domestice, 550.345 cai, 641.017 vite, 3.720.590 oi, 124.031 capre și 560.812 porci, în aceste cifre nefiind incluse animalele sacrificate pentru consumul trupelor de ocupație. Statistica germană arăta că într-o perioadă de 18 luni (1 august 1917 – 30 septembrie 1918) s-au tăiat 206.922 vite mari, 1.027.971 oi și 52.198 porci pentru consumul trupelor. La acestea se mai adaugă 27.161 vite mari expediate pentru consumul trupelor de pe frontul italo-austro-ungar de la Isonzo, în perioada iunie-iulie 1917. 

Pe lângă aceste cifre oficiale, trebuie menționat faptul că soldații din trupele de ocupație puteau să-și însușească la nivel individual diferite produse, care nu sunt cuprinse în statisticile de la acea dată. Fiecare soldat avea dreptul să trimită săptămânal familiei de acasă până la 25 de kilograme de alimente, făină, fasole, legume, carne conservată etc. 

Un caz particular este cel al Dobrogei, provincia românească aflată între Dunăre și Marea Neagră și intrată sub controlul Bulgariei. Numai de pe teritoriul județului Tulcea, trupele de ocupație au ridicat. 4.000.000 hectolitri de orz, 1.300.000 hectolitri de grâu, 760.000 hectolitri de porumb, 750.000 hectolitri de ovăz și 425.000 hectolitri de secară. 

Pagube de aproape 18 miliarde de franci aur

Produselor petroliere și alimentare, fie pentru consumul trupelor de ocupație, fie pentru a fi expediate în Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria sau Turcia, li se adaugă distrugerile provocate în teritoriul românesc ocupat. Pagubele cauzate căilor ferate românești au fost estimate în epocă la 887.769.000 franci aur. Pagubele cauzate fondului forestier au fost estimate la 503.000.000 franci aur. La acestea s-au adăugat 12.000 tone de utilaje industriale și 125.000 tone de materiale de construcții confiscate de forțele de ocupație.  

În afară de aceste rechiziții, confiscări și pagube, Puterile Centrale au impus teritoriului ocupat să asigure o contribuție de război în valoare de 250 de milioane de lei, care urma să fie plătită sub forma unui împrumut garantat de județe. 

Valoarea totală a pagubelor produse trupele de ocupație, conform estimărilor prezentate de delegația României în fața „Comisiei reparațiilor”, în februarie 1921, se ridica la suma de 17.722.302.997 franci aur, din care 8.723.189.568 franci aur pagube produse statului român, 8.103.298.710 franci aur pagube produse cetățenilor privați și 895.823.759 franci aur pagube produse administrațiilor locale. 

Sursă: 

Victor Atanasiu, Atanasie Iordache, Mircea Iosa, Ion M. Oprea Paul Oprescu, România în Primul Război Mondial, Editura Militară, București, 1979.