Benzile desenate: O scurt─â istorie  jpeg

Benzile desenate: O scurt─â istorie

Primele benzi desenate din lume au ap─ârut ├«n Japonia, ├«n timpul shogunilor Tokugawa. Kiby┼Źshi, cum se numeau c─âr╚Ťile cu benzi desenate ale perioadei Edo (1603-1868), aveau ca public-╚Ťint─â pe cei cu mai pu╚Ťin─â ╚Ötiin╚Ť─â de carte. 

Cel care a consacrat genul a fost un samurai pasionat de pictur─â, grafic─â, poezie ╚Öi literatur─â, Koikawa Harumachi, care, ├«n anul 1775, a publicat prima carte incluz├ónd benzi desenate, intitulat─â Kinkin sensei eiga no yume (ÔÇ×Splendidul vis al maestrului Fulger de AurÔÇŁ ÔÇô foto sus).

Operele sale con╚Ťineau ├«ns─â cam prea mult─â critic─â din punctul de vedere al autorit─â╚Ťilor, astfel ├«nc├ót, ├«n 1789, samuraiul devenit birocrat ÔÇô ├«n perioada Edo, samuraii ├«ncetaser─â s─â mai fie acei r─âzboinici de temut care timp de secole f─âcuser─â legea ├«n Arhipelagul Nipon ÔÇô a trebuit s─â apar─â ├«n fa╚Ťa severului consilier guvernamental Matsudaira Sadanobu, un nepot al shogunului Tokugawa Yoshimune.

La scurt─â vreme dup─â aceast─â ├«ntrevedere, Koikawa Harumachi a murit: oficial, de boal─â, dar ÔÇ×gurile releÔÇť ale epocii sale au conchis c─â, de fapt, i se ordonase s─â se sinucid─â. ├Än perioada Edo s-a conturat stilul japonez de a desena, moe, ├«n care personajele au ochii mult mai mari dec├ót ├«n realitate, iar nasurile ╚Öi gurile le au mai mici ÔÇô a╚Öa cum vedem ╚Öi acum ├«n benzile desenate manga. ┼×i c─â veni vorba de manga, acestea au ap─ârut la sf├ór╚Öitul secolului al XIX-lea, iar acum acest gen constituie o afacere care aduce profituri de ordinul miliardelor.

Consacrarea, în Statele Unite ale Americii

Ca gen publicistic, benzile desenate ╚Öi-au g─âsit consacrarea ├«n Statele Unite, unde au ap─ârut la sf├ór╚Öitul secolului al XIX-lea. A fost, ce-i drept, o apari╚Ťie timid─â, ├«n paginile marilor cotidiene americane. Cei doi moguli ai presei de peste Ocean, William Randolph Hearst, patronul de la ÔÇ×New York JournalÔÇť, ╚Öi Joseph Pulitzer, patronul lui ÔÇ×New York WorldÔÇť, au avut ideea ca, pe l├óng─â ╚Ötirile din ce ├«n ce mai senza╚Ťionale care ap─âreau ├«n ziarele lor, s─â introduc─â ├«n paginile suplimentelor de duminic─â ╚Öi desene umoristice, cunoscute de atunci ├«ncoace sub numele de funnies.

Autorii acestor funnies au ├«nceput s─â creeze personaje care ap─âreau ├«n seriale, fapt care a dus la apari╚Ťia de comic supplements (suplimente comice) ÔÇô de aici vin denumirile de comic books ╚Öi comics pe care le poart─â ╚Öi azi c─âr╚Ťile ┬şamericane de benzi desenate. Popularitatea din ce ├«n ce mai mare a acestor suplimente i-a determinat pe Hearst ┼či Pulitzer (dar ┼či pe moguli mai mititei, precum Outcault, Swinnerton ┼či Dirks) s─â arunce pe pia╚Ť─â reviste specializate, ale c─âror tiraje le-au ├«ntrecut a╚Ötept─ârile.

Prima apari╚Ťie a lui Superman, ├«n iunie 1938

Superman GettyImages jpg jpeg

├Än anul 1938, ├«n paginile revistei ÔÇ×DC ComicsÔÇť a ap─ârut personajul Superman, creat de scenaristul Jerry Siegel ╚Öi desenatorul Joe Shuster. De atunci ├«ncoace, supereroii de toate felurile au f─âcut carier─â nu numai ├«n paginile revistelor de benzi desenate, ci ╚Öi ├«n cinematografie. Iar reviste de benzi desenate au ap─ârut ├«n ├«ntreaga lume ├«nc─â ├«naintea ├«nceperii celui de-al Doilea R─âzboi Mondial.

Descoper─â povestea Revistei ÔÇ×PifÔÇť, afacerea de succes a comuni┼čtilor francezi, ├«n paginile num─ârului 232 al revistei Historia, disponibil la toate punctele de distribu╚Ťie a presei, ├«n perioada 14 mai - 14 iunie 2021, ╚Öi ├«n format digital pe paydemic.com.

Historia 232 jpg jpeg