Avionul cu 44 de oameni la bord, care a dispărut fără urmă în sălbăticia înghețată a Canadei
La 26 ianuarie 1950, un avion militar american a dispărut fără urmă în regiunea muntoasă de la granița dintre Alaska și Canada. La bord se aflau 44 de persoane, inclusiv o femeie, copilul ei și zeci de militari. O amplă operațiune de căutare, afectată de accidente aviatice și de o criză nucleară, nu a reușit să găsească nicio urmă a aeronavei. După mai bine de șapte decenii și jumătate, familiile victimelor încă așteaptă răspunsuri, iar voluntarii continuă să caute epava.
La 26 ianuarie 1950, un avion militar american Douglas C-54D Skymaster a decolat din Anchorage, Alaska, cu destinația Montana. La bord se aflau 44 de persoane, majoritatea militari, printre care și Joyce Espe, fiul ei, Victor, și sergentul Roy Jones. Femeia călătorea pentru a se pregăti de nașterea celui de-al doilea copil, în timp ce Jones intenționa să părăsească armata pentru a se căsători. Înainte de plecare, Robert Espe, soțul lui Joyce, îi adresase acesteia o recomandare care avea să capete o semnificație tragică: dacă va fi nevoită să sară din avion, să-i încredințeze copilul sergentului Jones, relatează Smithsonian Magazine.
La aproximativ două ore de la decolare, echipajul a raportat condiții meteorologice dificile, cu vizibilitate redusă, turbulențe și depuneri de gheață pe aripi. Aceste fenomene nu erau neobișnuite pentru regiune, însă aeronava nu avea cabină presurizată, ceea ce îi limita altitudinea de zbor la aproximativ 3.000 de metri.
După ce avionul nu a mai transmis mesajul radio așteptat la următorul punct de control, autoritățile au declanșat operațiunea „Mike”, la care au participat echipaje americane și canadiene.
Căutările s-au desfășurat în condiții extreme
Ninsorile abundente, temperaturile foarte scăzute, relieful accidentat și lumina insuficientă au făcut aproape imposibilă identificarea epavei. Peste 30 de aeronave au cercetat o suprafață de peste 425.000 de kilometri pătrați, însă mijloacele utilizate nu erau adaptate operațiunilor de salvare.
Avioanele de transport C-47 zburau la altitudini și viteze mari, iar vizibilitatea limitată din cabina de pilotaj reducea șansele observării unor resturi ascunse în zăpadă sau printre copaci. Specialiștii consideră că aeronava dispărută ar fi putut fi survolată chiar de mai multe ori fără să fie observată.
Situația a devenit și mai complicată după ce un avion C-47 implicat în căutări s-a prăbușit în apropiere de Whitehorse.
În paralel, regiunea găzduia pregătirile pentru exercițiul militar americano-canadian „Sweetbriar”, la care urmau să participe peste 5.000 de militari. La 13 februarie 1950, un bombardier B-36 care transporta o bombă atomică fără nucleu de plutoniu a suferit defecțiuni tehnice în timpul unui zbor de antrenament.
Echipajul a detonat bomba deasupra Oceanului Pacific și s-a parașutat. Incidentul,a determinat redirecționarea resurselor militare și reducerea operațiunii de căutare a avionului Skymaster-ului.
O prăbușire urmată de o avalanșă?
Au existat și indicii care ar fi putut conduce la descoperirea avionului. Un vânător indigen a relatat că auzise un zgomot puternic, asemănător tunetului, posibil produs de o avalanșă, și observase păsări necrofage în apropierea zonei Aishihik.
Ipoteza unei prăbușiri urmate de o avalanșă a fost investigată, însă fără rezultate. La 20 februarie, operațiunea oficială a fost închisă. Deși raportul Forțelor Aeriene sugera că cercetările ar putea fi reluate după topirea zăpezii, autoritățile nu au mai organizat nicio campanie de căutare.
Începutul unei așteptări fără sfârșit pentru familiile victimelor
Pentru familiile victimelor, dispariția a însemnat începutul unei așteptări fără sfârșit. Robert Espe nu a renunțat niciodată să afle ce s-a întâmplat cu soția și fiul său. A amenajat în locuință o cameră dedicată celor dispăruți, în care a păstrat un aparat radio și hărți ale zonelor cercetate, și a încercat să strângă bani pentru noi expediții. A păstrat legătura și cu familiile celorlalți pasageri, cărora le-a scris despre cei dragi.
Robert Espe a murit în 1968, fără să obțină vreun răspuns. Durerea sa a fost împărtășită de zeci de familii, care, în lipsa mijloacelor moderne de comunicare, au rămas izolate în propria suferință.
Dispariția avionului Skymaster nu a fost un caz singular. Alaska și vestul Canadei au o istorie îndelungată a accidentelor aviatice, provocate de vremea imprevizibilă, munții înalți și infrastructura aeronautică insuficient dezvoltată.
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, traficul aerian militar a crescut semnificativ, regiunea devenind o rută importantă pentru transferul aeronavelor americane către Uniunea Sovietică, prin programul Lend-Lease.
Alte dispariții celebre au urmat în deceniile următoare, inclusiv cea a zborului Northwest Airlines 293, în 1963, și cea a avionului care transporta doi congresmeni americani, Hale Boggs și Nick Begich, în 1972.
Cu toate acestea, unele epave au fost descoperite după zeci de ani. Un avion dispărut în 1958 a fost găsit abia în 1979, iar resturile unui alt aparat prăbușit în 1948 au fost localizate în 1999.
În 2012, un elicopter al Gărzii Naționale din Alaska a observat epava unui avion C-124 Globemaster, dispărut în 1952, după ce aceasta a ieșit la suprafață în urma retragerii ghețarului Colony. Fenomenul arată că topirea ghețarilor ar putea scoate la iveală și alte aeronave dispărute.
În ultimii ani, căutările pentru găsirea Skymaster-ului au fost relansate de organizații private și voluntari, printre care Civil Air Search and Rescue Association și Skymaster 2469 CAN/AM Society, înființată după lansarea documentarului Skymaster Down, în 2022. Membrii societății au cercetat zona Aishihik și intenționează să continue expedițiile, bazându-se pe contribuții financiare, aeronave și timp oferite voluntar.
Foto sus: Un avion de transport Douglas C-54 Skymaster (© USAAF, Public domain, via Wikimedia Commons)
Mai multe pentru tine...
