Scurtă istorie a Fâșiei Gaza
Mică regiune din Orientul Mijlociu, învecinată cu Egiptul și Israelul, arhicunoscuta Fâșie Gaza este parte a Palestinei istorice, aflate înspre Sudul Coastei de Est a Mării Mediterane și reprezintă una din cele două componente teritoriale palestiniene. Orașul ei principal, Gaza, îi și dă numele. Este considerată unul dintre teritoriile cu cea mai mare densitate de populație din lume. Dar despre ceea ce face această zonă specială se mai poate discuta mult – să pornim, deci, în descoperirea acestui teritoriu pe cât de frumos, pe atât de asuprit.
Istoria cunoscută a regiunii se întinde pe parcursul a 4.000 de ani. Fâșia Gaza a fost condusă, distrusă și repopulată de diverse dinastii, imperii și popoare. Inițial era o așezare canaanită, care a căzut sub domnia egipteană timp de aproximativ 350 de ani înainte de a fi cucerită și de a deveni unul dintre principalele orașe ale filistenilor. A devenit parte și a Imperiului Asirian în jurul anului 730 î.Hr. Alexandru cel Mare a asediat și a cucerit orașul în 332 î.Hr. Majoritatea locuitorilor au fost uciși în timpul asaltului, iar orașul, care a devenit un centru de învățare și filozofie elenistică, a fost ocupat de beduinii din apropiere. Zona a fost condusă apoi de două regate la origine grecești, al Siriei și al Egiptului, până când a fost asediată și luată de hasmoneeni în 96 î.Hr.
A fost apoi reconstruită de generalul roman Pompei Magnus și acordată lui Irod cel Mare treizeci de ani mai târziu. De-a lungul perioadei romane, Gaza și-a menținut prosperitatea, primind granturi de la mai mulți împărați. Un senat de 500 de membri a guvernat orașul, care avea o populație pestriță, alcătuită din greci, romani, evrei, egipteni, persani și nabateeni. Conversia masivă la creștinism în oraș a fost condusă și finalizată sub Sfântul Porfiriu, care a distrus cele opt temple păgâne ale sale între 396 și 420 d.Hr. Mai târziu însă, Gaza a fost cucerită de generalul musulman Amr ibn al-'As în 637 d.Hr., iar majoritatea gazanilor au adoptat islamul în timpul conducerii musulmane.
Ulterior, orașul a trecut prin perioade de prosperitate și declin. Cruciații au smuls controlul Gaza de la fatimizi în 1100, dar au fost alungați de Saladin. Gaza se afla în mâinile mamelucilor la sfârșitul secolului al XIII-lea și a devenit capitala unei provincii care se întindea de la Peninsula Sinai până la Cezareea. A asistat la o epocă de aur sub dinastia Ridwan, numită de otomani, în secolul al XVI-lea.
Trupele britanice în Gaza, în 1917
Mai departe pe axa timpului, aflăm că întreaga zonă a devenit parte a Imperiului Otoman timp de 4 secole: din anul 1517 până la Bătăliile de la Gaza din 1917, când trupele britanice au alungat armata turcească. În urma Primului război mondial, teritoriul a căzut sub dominația englezilor. Nu pentru mult timp însă, deoarece în Războiul arabo-israelian din 1948, armata egipteană a ocupat Fâșia Gaza. Din nou, regiunea s-a aflat sub hegemonia egipteană până la Războiul de Șase Zile, când a fost ocupată de Israel.
Che Guevara a vizitat Gaza în 1959
În istoria contemporană, aflăm că în anul 1987, a izbucnit o revoltă civilă contra ocupației israeliene. Cum era de așteptat, s-au organizat întâlniri diplomatice în acest sens, iar rezultatul este că între Yasser Arafat, din partea palestiniană, și Itzhak Rabin și Shimon Peres, din partea israeliană ,s-a semnat un acord privind autonomia internă în Gaza. Celor trei diplomați, Yasser Arafat, Itzhak Rabin și Shimon Peres, li s-a acordat Premiul Nobel pentru Pace.
Sub conducerea Hamas, o mișcare salafistă a început să apară în 2005 în Gaza, caracterizată printr-un „un stil de viață strict, bazat pe cel al primilor adepți ai Islamului”. Începând cu 2015, se estimează că există doar „sute sau poate câteva mii” de salafiști în Gaza. Cu toate acestea, eșecul Hamas de a ridica blocada israeliană din Gaza, în ciuda a mii de victime și a multor distrugeri în timpul războaielor din 2008/9 și 2014, a slăbit sprijinul Hamas și i-a determinat pe unii adepți să fie îngrijorați de posibilitatea unor dezertări către „statul islamic salafist”.
În 2009, un lider salafist, Abdul Latif Moussa, a declarat un emirat islamic în orașul Rafah, la granița de sud a Gazei. Moussa și alte 19 persoane au fost ucise când forțele Hamas au asaltat moscheea și casa sa. În 2011, salafiștii au răpit și ucis un activist italian pro-palestinian, Vittorio Arrigoni. După aceasta, Hamas a acționat din nou pentru a zdrobi grupurile salafiste.
În ciuda ideii răspândite că trăim în cea mai liniștită perioadă din punct de vedere al securității și păcii din toată istoria lumii, Fâșia Gaza și de altfel întreaga zonă în care se află ne dovedesc că nu este deloc așa. Oare va putea această zonă greu încercată să ajungă la liman? Ne rămâne doar să așteptăm și să aflăm, pentru că istoria se scrie zi de zi.
Autor: Maria-Lavinia Buleac, Studentă în anul II la Universitatea din Craiova, Informatică și Inginer DevOps la SugarCRM
