„Românii și-au schimbat categoric percepţia asupra regalităţii”

Adrian Cioroianu, decanul Facultății de Istorie din București, a analizat pentru revista „Historia” rezultatele sondajului de opinie publică „Românii și Istoria”. Profesorul universitar se declară plăcut surprins de schimbarea percepției românilor asupra rolului monarhiei în istoria României și consideră că influenţa propagandei comuniste e în scădere.

Din punctul meu de vedere, cea mai plăcută surpriză este că astăzi încă se fac astfel de sondaj pe subiecte istorice. Aceste sondaje sunt, de fapt, edificatoare pentru imaginea societăţii româneşti. În cazul primei întrebări, referitoare la importanța unor figuri istorice, primele cinci – Mihai Viteazul, Ştefan cel Mare, Mircea cel Bătrân, Alexandru Ioan Cuza şi Vlad Ţepeş – sunt efectiv rodul manualelor de istorie. Rezultatul arată că media de vârstă a celor intervievaţi e reprezentată de oameni care au început şcoala în timpul regimului comunist şi, evident, o bună bucată de vreme după anii 1990, când manualele nu erau schimbate, drept pentru care ordinea e firească:Mihai Viteazul este cel mai popular. Pentru mine o surpriză este apariţia lui Carol I, cu un procent de 77%. Foarte mulți români îl văd ca fiind un domnitor important, fiind urmat îndeaproape de Ferdinand, dar chiar şi Carol al II-lea. Acesta din urmă, deși este un rege fără o legendă foarte bună, surprinde prin procentajul foarte ridicat:66, 3%, din români îl văd drept o personalitate importantă în istoria țării. Procentajul obținut de cei trei regi ai României se explică prin întețirea discuțiilor despre regalitate în ultimii ani, drept pentru care, iată, au intrat în preferinţele populaţiei. Este un câştig cert în planul adevărului istoric.

Mulţi români o leagă pe Ana Ipătescu de deceniile comuniste

Răspunsurile în prinvința importanței personalităţilor-femei în istoria României sunt și mai surprinzătoare. Pe primul loc este Regia Maria, iar această clasare este cu adevărat surprinzătoare și îmbucurătoare. Trebuie să coștientizăm că până acum 20 de ani, chiar mai puţin, Regina Maria nici nu apărea în manualele de istorie. Iat-o acum fiind văzută mai importantă decât Ecaterina Teodoroiu. Sincer, e un rezultat surprinzător. Mă aşteptam ca, totuşi, Ecaterina Teodoroiu să fie mai cunoscută decât Regina Maria. Totuși, Regina Maria, cu 71, 1%, este urmată în acest sondaj de Ecaterina Teodoroiu, cu 66, 7%. A scăzut mult Ana Ipătescu, la 47, 2%, iar explicația acestei decăderi este dată de faptul că mulţi români o leagă pe Ana Ipătescu de deceniile comuniste. Ana Ipătescu a fost, de fapt, o luptătoare din Revoluţia de la 1848, însă a fost promovată intens de comuniști. După 1990 a căzut în uitare, chiar şi bulevardul din Bucureşti care-i purta numele a redevenit Bulevardul Lascăr Catargiu. Nu ştiu dacă ne comportăm corect faţă de Ana Ipătescu, ea rămâne un simbol al unui eroism feminin adevărat. Regina Maria n-a fost neapărat un erou, dar, e adevărat, a fost o femeie importantă, care a modificat și influențat viața politică, a fost implicată în societate, a încurajat ţara într-un moment dramatic, în Primul Război Mondial, şi a fost un sprijin de nădejde pentru Regele Ferdinand.

Din sondaj rezultă clar că în ultimii 18 ani românii și-au schimbat categoric percepţia asupra regalităţii din România. Câţi dintre români ar fi vorbit despre Carol I acum 15 ani, care acum este privit de 77, 7% dintre români drept o personalitate istorică importantă? La fel este și cazul Reginei Maria:nu mai puțin de 71% dintre români o văd drept o personalitate importantă. E o schimbare clară a percepţiei despre familia monarhică în România.

Secolele de dominaţie otomană par a fi mai importante decât deceniile de subjugare sovietică

În privința răspunsului la întrebarea „Care credeţi că au fost evenimentele cu consecinţele cele mai importante?”, primul rezultat era de așteptat. Unirea din decembrie 1918 este văzută ca fiind evenimentul cu cele mai importante consecinţe. Urmează apoi răsturnarea regimului comunist, pentru că foarte mulţi dintre cei născuţi, dintre cei trăitori în România de astăzi au fost, practic, contemporani cu acest eveniment. Unirea dintre Ţara Românească şi Moldova sub Cuza din 1859 este pe locul trei, nimic suprinzător. Însă doar 10% văd aderarea României la Uniunea Europeană ca fiind un eveniment cu o consecinţă foarte importantă. Şi ce este cu adevărat surprinzător pentru mine este dat de doar cei 3, 5% dintre români care privesc instalarea regimului comunist în România, în decembrie 1947, ca fiind un eveniment important, în condiţiile în care al doilea eveniment important este răsturnarea regimului comunist. Aici putem discuta în ce măsură e logică această realitate scoasă la iveală de sondaj. Pentru că dacă regimul comunist nu s-ar fi instalat, nici răsturnarea lui, pe cale logică, n-ar fi existat vreodată. Dar iată că multă lume – sau, în orice caz, 17% – vede în răsturnarea regimului comunist un eveniment important, dar în instalarea regimului comunist, doar 3, 5%. Şi, în fine, a doua surpriză pentru mine:doar 10% dintre români numesc independenţa României de la 1877 ca fiind un eveniment important. Cred că independenţa ar merita, din punctul meu de vedere, să fie cel puţin la fel de importantă, dacă nu mai importantă, decât Unirea din 1859.

Întrebarea pe care o aşteptăm cel mai mult, dar de care ne şi temem uneori, este aceea referitoare la percepţia românilor asupra vecinilor. Iarăşi, deloc surprinzător, Serbia sau fosta Iugoslavie e văzută ca fiind cel mai bun vecin al nostru de 61% dintre români, urmată apoi de Bulgaria, la mică distanţă. Probabil, mai mulţi români îşi aduc aminte de conflictele pe care țara noastră le-a avut cu Bulgaria în Al Doilea Război Balcanic, în Primul și Al Doilea Război Mondial. Surprinzător, Rusia este pe locul 3:28% dintre români văd un vecin bun în Rusia sau Imperiul Țarist. Incredibilă este continuarea sondajului, pentru că aceia care urmează, Imperiul Habsburgic, Ungaria şi Turcia, sunt cu toţii văzuţi mai rău decât Rusia. E limpede că pentru români secolele de dominaţie otomană par a fi mai importante decât deceniile de subjugare sovietică.

76% dintre români văd un vecin mai rău în Turcia sau Imperiul Otoman şi numai 58% văd un vecin mai rău în Rusia sau în Imperiul Țarist sau chiar Uniunea Sovietică. Ungaria este pe penultimul loc:71% dintre români văd Ungaria sau fostul regat al Ungariei ca fiind un vecin mai puţin amical al României. Şi, în fine, nu ştiu de ce, Imperiul Habsburgic, apare pe locul 4 în acest clasament, 62% dintre români îl văd a fi un vecin inamical, mai periculos decât Rusia. Singura explicație este dată probabil de sonoritatea pronunțării numelui Imperiului Habsburgic și a necunoșterii istoriei. Probabil că românilor le sună ceva mai ciudat și mai ameninţător Imperiul Habsburgic...

Propaganda comunistă îşi pierde din importanţă

În concluzie, este clar că rezultatele sondajului sunt influențate de învăţământul din România comunistă. Cred că este mult prea devreme pentru a evalua învăţământul din era post-comunistă. De regulă, acest lucru se face după o generaţie şi o generaţie are 25 de ani. În mod normal, de-abia acum o să-ncepem să evaluăm în mod corect efectele sistemului de învățămâmt de după 1989. Încă suntem în plasa, sau, dacă vreţi, în coada de cometă a învăţământului de până în 1989 şi rezultatele arată acest lucru, cu o excepţie:imaginea familiei regale, care s-a îmbunătăţit. Şi aici nu este meritul neapărat al manualelor, este mai curând meritul discursului public din societate. Dar e adevărat că şi tinerii, fie prin manualele, fie prin tot felul de poveşti pe care le aud, sunt un puternic vector al îmbunătăţirii imaginii despre familia regală.

Percepția asupra istoriei a românilor a fost influenţată și de propaganda din filmele comuniste, dar această influenţă este în scădere în ultimii ani. Filmele comuniste şi-au avut rolul şi succesul lor în epocă și puțin după. Faptul că, bunăoară, Ecaterina Teodoroiu, despre care avem mai multe filme, este pe o poziţie inferioară în acest sondaj Reginei Maria este un semn că această scădere a influenţei este sesizabilă. De asemenea, Elena Lupescu apare în acest clasament:fosta amantă, ulterior soţie, a regelui Carol al II-lea. Totuşi, 31% dintre români o văd ca o personalitate feminină importantă. Nu-mi dau seama care e explicaţia, pentru că Elena Lupescu nu apare decât foarte puţin în manualele de istorie. Probabil legendele despre Carol al II-lea şi, implicit, despre ea sunt puternice. Propaganda comunistă îşi pierde din importanţă, în timp ce noile legende din societatea românească tind să se extindă.

În privinţa viitorului, e greu de anticipat cum vor evolua opțiunile românilor în privința istoriei. Pe de-o parte, observăm o creştere în importanţă a istoriei regalității în România. Pe de altă parte, observăm impactul scăzut al aderării României la Uniunea Europeană. De regulă, oamenii nu conştientizează în generaţia în care se produce un eveniment importanța lui şi nu se pot raporta la el analitic sau critic;cred însă că şi pe viitor, Marea Unire va rămâne în preferinţele românilor atunci când își vor analiza istoria şi trecutul.