„Preţuirea“ unei valori naţionale: Singurul fotograf al Unirii de la 1918 a murit de foame într-o casă dărăpănată

Imaginea evenimentelor de la Alba Iulia, de acum 96 de ani, este comprimată în trei instantanee cu mulţimile venite la Alba Iulia la Marea Adunare Naţională şi două cu tribunele oficiale. Toate poartă amprenta lui Samoilă Mârza, care şi-a câştigat pe bună dreptate renumele de „fotograful Unirii“, dar care şi-a trait viaţa pe panta sărăciei.

Samoilă Mârza din satul Galtiu, aflat la 11 kilometri de Alba Iulia, şi-a făcut ucenicia de fotograf la Sibiu. N-a apucat să profeseze prea mult, întrucât a început Primul Război Mondial. Tânărul a fost mobilizat şi trimis pe front, ca militar în armata austro-ungară. Mai bine de trei ani, a fost în serviciul topografic şi fotografic al armatei. Sfârşitul primei conflagraţii mondiale îl găseşte pe frontul din Italia. De aici ajunge la Viena. Aici face trei clişee fotografice care surprind sfinţirea într-o cazarmă militară a primului steag tricolor al Consiliului Naţional Român Militar.

Aparatul cu burduf, cărat cu bicicleta la Alba Iulia

A ajuns în satul natal, Galtiu, înainte cu patru zile de Marea Adunare de la Alba Iulia. În dimineaţa zilei de 1 Decembrie 1918, şi-a pus pe bicicletă aparatul cu burduf, trepiedul şi clişeele de sticlă şi s-a alăturat delegaţiei din satul său. Înainte de a pleca spre Alba Iulia, i-a imortalizat pe tinerii din satul natal, îmbrăcaţi în straie populare. A ajuns în oraşul în care s-a consfinţit Unirea în jurul orei 11.00, pe o vreme mohorâtă. Tânărul de 32 de ani nu a reuşit să intre În Sala Unirii, întrucât nu deţinea un „credenţional“, un permis de acces. Autorităţile vremii angajaseră un fotograf german, Bach, care însă nu s-a prezentat. Ca urmare, nu există nicio imagine din Sala Unirii, unde au avut loc dezbaterile delegaţilor.

Fotografiile lui Mârza, dovada democratică a actului Unirii

Imaginea evenimentelor de acum 96 de ani este comprimată în „trei instantanee cu mulţimile venite la Marea Adunare Naţională şi două imagini cu tribunele oficiale. „Importanţa fotografiilor este covârşitoare. Sunt singurele realizate atunci, din păcate că n-au fost mai multe, din fericire că le avem şi pe acestea, dată fiind importanţa evenimentului. Imaginile de masă ne permit să vedem numărul mare de oameni. Ulterior, au fost folosite şi pentru a demonstra cât de democratic a fost actul Unirii. În poze se zăresc şi pancarte, ceea ce ne ajută să ne dăm seama de unde au venit participanţii, din ce sate proveneau“, a explicat Tudor Roşu, istoric la Muzeul Naţional al Unirii.

Clişee vândute din cauza sărăciei

Chiar dacă fotografiile sale au ajuns celebre şi dincolo de graniţele ţării, Samoilă Mârza a trăit aproape de panta sărăciei. O dovadă:timp de aproape 60 de ani a folosit acelaşi aparat foto pe care-l avusese şi la 1 Decembrie 1918. Din cauza neajunsurilor, şi-a vândut multe clişee pe care imortalizase evenimente istorice importante. Nu au ajuns la colecţionari sau fotografi, ci au fost distruse, iar sticla a fost folosită la fabricarea unor oglinzi, la modă în epocă. Ultimul său album „Marea Adunare de la Alba Iulia în chipuri" l-a dăruit fostului dictator Nicolae Ceauşescu, în 1966, când a vizitat Alba Iulia.

Mărturii despre mizeria îndurată de cel care şi-a câştigat pe bună dreptate renumele de „fotograful Unirii“ apar în cartea „Brazii se frâng dar nu se îndoiesc“, scrisă de Ion Gavrilă Ogoranu. „Din când în când auzeam de departe, hodorogind pe uliţă, o bicicletă bătrână şi-n curând apărea la noi fotograful Samoilă Mârza, fotograful Unirii de la 1 Decembrie 1918, (...). Ajunsese rău din punct de vedere material, odată cu decăderea meseriei de fotograf. Din „furnizor al curţii regale”, după ce înainte a avut aceeaşi calitate ca fotograf al curţii imperiale din Viena, a ajuns să-şi caute el clienţii pentru fotografiat. Cât a mai fost în putere se ducea să mai fotografieze nunţile, botezurile şi înmormântările din satele cele mai îndepărtate ale judeţului. Când n-a mai putut, s-a resemnat în sărăcia lui, se împăcase cu soarta, era blând, trăind în apropierea lui Dumnezeu. Din ce-i mai rămăsese alcătuise albume de fotografii ale Unirii, pe care le-a dăruit multor oameni politici, ultimul lui Nicolae Ceauşescu atunci când a fost la Alba-Iulia. Se pare că unii i-au mulţumit, ultimul nu a schiţat un gest de acest fel, dar la faptul că acest om are sau nu ce mânca nu s-a gândit niciunul“, scrie Ion Gavrilă Ogoranu în lucrarea citată.

Găsit mort într-o casă dărăpănată

„După un timp, n-a mai venit pe la noi. Soţia a întrebat de el, dar nu ştia nimeni ce-a făcut;apoi am aflat că a fost găsit într-o burdă rece (casă dărăpănată), mort cine ştie de când. După moartea lui, şi după ce «geniul Carpaţilor» ne-a «redat istoria», fotografiile lui Samoilă Mârza au început să aibă trecere, intrând şi în manualele şcolare. Careva a scos chiar o broşură despre viaţa şi activitatea lui. Dar n-a ştiut sau i-a fost ruşine să scrie că cel care a imortalizat pe vecie Marea Unire de la Alba-Iulia a răbdat mizerie şi a murit de foame“, se mai spune în cartea „Brazii se frâng dar nu se îndoiesc“.