Palatului postelnicului Constantin Cantacuzino, vizitat de patriarhul Macarie al Antiohiei

Constantin Cantacuzino (1598-1663) a fost al treilea fiu al bancherului și omului de afaceri grec Andronic Cantacuzino, ce l-a susținut pe Mihai Viteazul în a deveni domn al Valahiei în 1593. Constantin și frații săi mai mari, Toma și Iordache, se vor așeza în Țările Române, devenind boieri împământeniți. 

În 1624 devine mare paharnic la curtea lui Miron Barnovschi în Moldova, iar peste patru ani o va lua în căsătorie pe Elina Șerban, fiica fostului domn Radu Șerban. Tinerii căsătoriți se vor muta în Țara Românească, la Mărgineni (jud. Prahova), veche proprietate de familie a mamei Elinei. În această comună s-au născut și au crescut primii lor copii, dintre care trei băieți (Drăghici, Șerban și Constantin) și trei fete (Maria, Stanca și Ilinca), notează muzeograful Petre Vlad, pe pagina de Facebook a Muzeului „Conacul Pană Filipescu” din Filipeștii de Târg. 

Ca să mulțumească cerului pentru aceste nașteri binevenite, Constantin și Eliza construiesc la Mărgineni o splendidă biserică. În 1632, Matei Basarab devine domn al Țării Românești, instaurând o perioadă de pace și stabilitate în țară. Constantin devine mare postelnic la curtea noului domn, funcție ce o va deține până la sfârșitul domniei lui Matei, în anul 1654. Pe o gravură realizată la Veneția, după moartea boierului Cantacuzin, este menționat în latină următorul titlu: 

,,Constantin Cantacuzino, cel mai mare de la Curte și sfetnic de taină a lui Matei Basarab, prințul Valahiei Transalpine.”

Bucurându-se de situația calmă și prosperă în care se afla țara în anul 1635, Constantin a decis să-și construiască propria reședință, frumoasă și modernă, la Filipeștii de Târg, pe Valea Prahovei, la numai 3 kilometri de Mărgineni. Ridicată între 1635 și 1641, această clădire va fi vizitată, în 1654, de patriarhul Macarie al III-lea al Antiohiei și de Diaconul Paul de Alep, aceștia în cuvintele lor, minunându-se de „palatul postelnicului... cu locuințele aferente princiare care te impresionează, căci sunt cu mult mai frumoase decât cele din Capitală [Târgoviște, la 40 km]...și cu băile cu apă caldă în marmură albă, în care apa este adusă pe roți în zori”.

În cadrul patrimoniului Muzeului ,,Conacul Pană Filipescu" din Filipeștii de Târg se află o machetă a palatului postelnicului și face parte din expoziția sa permanentă.

Bibliografie:

Ion Mihai Cantacuzino, O mie de ani în Balcani, edit. Albatros, București, 1996.
Mihai Dim. Sturdza, Familiile boierești din Moldova și Țara Românească, Enciclopedia istorică, genealogică și biografică volumul III: Familia Cantacuzino, edit. SIMETRIA, București, 2014.