Amurgul zeilor: apocalipsa vikingilor jpeg

Amurgul zeilor: apocalipsa vikingilor

Potrivit marii ├«n╚Ťelepte a poemului V├Âlusp├í, apocalipsa nordicilor va fi prezis─â de sosirea unei ierni monstruoase, filmbulvetr, care va ╚Ťine de trei ori mai mult dec├ót o iarn─â normal. Va fi cumplit de frig ╚Öi va ninge f─âr─â oprire, iar soarele nu se va mai z─âri deloc.

Cumplita vreme va fi ├«nso╚Ťit─â ╚Öi de un mare haos pe plan moral, c─âci, potrivit lui Snorri care citeaz─â acela╚Öi poem, fra╚Ťii se vor ucide ├«ntre ei, lumea va uita de leg─âturi de s├ónge ╚Öi nimeni nu va mai avea pic de mil─â fa╚Ť─â de semeni. Spectacolul apocaliptic devine din ce in ce mai bizar:lupii ├«nghit soarele ╚Öi luna, stelele dispar din ceruri. Un mare cutremur ÔÇô poate o ultim─â zv├ócnire a lui Loki ÔÇô va zgudui at├ót de tare p─âm├óntul ├«nc├ót copacii vor fi smul╚Öi din r─âd─âcin─â ╚Öi mun╚Ťii se vor pr─âbu╚Öi. Toate leg─âturile, fie natural, sau morale, vor fi cu alte cuvinte ├«nlocuite de o confuzie general─â.

Nici divinitatea nu va fi scutit─â de haos. S─â amintim aici c─â ├«n vechile surse nordice zeii apar metaforiza╚Ťi prin expresii care fac referire la conexiuni:sunt zeii leg─âturilor, divinitatea este cea care tine lumea laolalt─â. Gigan╚Ťii ╚Öi mon╚Ötrii pe care zeii ├«ncercau s─â-I ╚Ťin─â sub control vor avea acum cale liber─â:lupul Fenrir se va slobozi ╚Öi va umbla prin cer ╚Öi pe p─âm├ónt cu fl─âc─âri zv├ócnindu-I prin n─âri ╚Öi ochi. ╚śarpele din Midgard se va plimba nestingherit, distrug├ónd ╚Öi otr─âvind totul ├«n cale. Gigantul Hrym c├órmuie╚Öte temuta corabie Naglfar. Cerurile se despic─â, l─âs├óndu-I s─â ├«nainteze pe uria╚Öii din Muspell, printre care ╚Öi Surtr cel ├«nfl─âc─ârat. Cu to╚Ťii traverseaz─â Bifr├Âst-ul, curcubeul care leag─â Asgard-ul de Midgard, dar acesta se crap─â sub greutatea lor. Pe c├ómpia numit─â Vigrid, inamicii zeilor se preg─âtesc pentru marea b─ât─âlie.

Potrivit V├Âluspei, ├«n Asgard Heimdall sun─â cornul, Odin se sf─âtuie╚Öte cu capul piticului Mimir, iar arborele Yggdrassil se clatin─â. Heimdall joac─â un rol foarte important ├«n apocalips─â, pentru c─â el cheam─â zeii la lupt─â, o lupt─â final─â descris─â ca o sum─â de mai multe b─ât─âlii individuale. Odin se r─âzboie╚Öte cu lupul Fenrir, Thor ├«l ├«nfrunt─â pe ╚Öarpe, iar Heimdall ├«╚Öi m─âsoar─â for╚Ťele cu Loki.

1 800px Odin und Fenriswolf Freyr und Surt jpg jpeg

Zeul Tyr are ╚Öi el un adversar de temut ├«n c├óinele monstrous Garmr, care fusese ├«nl─ân╚Ťuit la poarta lui Hel p├ón─â atunci. Zeul acesta nu apare foarte des ├«n miturile nordice, dar avea o semnifica╚Ťie major─â, ziua de mar╚Ťi primind numele s─âu, precum ╚Öi runa T, reg─âsit─â adesea inscrip╚Ťionat─â pe arme. Tyr ├«mp─ârt─â╚Öe╚Öte o lung─â poveste cu lupul Fenrir, pentru c─â dintre to╚Ťi zeii doar el are curajul de a-l hr─âni. De dou─â ori au ├«ncercat s─â ├«nl─ân╚Ťuie creatura, c─âci devenea din ce ├«n  ce mai mare ╚Öi mai terifiant─â, iar ├«n cele din urm─â le solicit─â dwarfilor  fabricarea unei opreli╚Öti magice alc─âtuite din cele mai de ne├«nchipuit lucruri cu putin╚Ť─â:sunetul unui pas de pisic─â, barba unei femei, r─âd─âcina unui munte, m─âruntaiele unui urs, respira╚Ťia unui pe╚Öte ╚Öi saliva unei p─âs─âri. La╚Ťul se dovede╚Öte a fi extrem de puternic, iar lupul este suspicios. Le spune zeilor c─â va accepta s─â-l lege doar dac─â unul dintre ei ├«ndr─âzne╚Öte s─â pun─â m├óna ├«ntre f─âlcile sale.

Pentru a pecetlui ├«ntelegerea, care simbolizeaz─â de fapt triumful ordinii asupra haosului, Tyr ├«╚Öi sacrific─â bra╚Ťul. Dar acum, la Ragnar├Âk, Fenrir, ca toate celelalte creaturi, se elibereaz─â ╚Öi arunc─â lumea ├«n haosul primordial. ├Än cruntele b─ât─âlii dintre zei ╚Öi mon╚Ötri toti vor pieri, iar finalul apoteotic ├«l decide Surtr, care arunc─â ├«n fl─âc─âri toat─â suflarea, ne poveste╚Öte aceea╚Öi V├Âluspa. Soarele se ├«nnegre╚Öte, p─âm├óntul se scufund─â, stelele dispar de pe cer, focurile sufoc─â v─âzduhul.

Se pare c─â ideea de Ragnar├Âk era una destul de r─âsp├óndit─â printre scandinavi, ╚Öi nu doar un motiv literar. Poetul Snorri men╚Ťioneaz─â nu doar o dat─â anumite credin╚Ťe populare care vorbesc despre o astfel de apocalips─â, care, de╚Öi plasat─â foarte departe ├«n timp, se apropie cu pa╚Öi repezi. De pild─â poveste╚Öte la un moment dat despre corabia Naglfar, cum c─â era construit─â din unghiile mor╚Ťilor, ╚Öi deci va dura foarte mult p├ón─â va fi terminat─â. Iar oamenii o pot am├óna t─âind unghiile mor╚Ťilor, pentru a mai reduce for╚Ťele ├«ntunericului. ├Än mod asem─ân─âtor, dup─â ce lupul Fenrir ├«l va devora pe Odin, fiul zeului, Vidar, ├«l va r─âpune la r├óndu-i pe monstru rup├óndu-i f─âlcile. Pentru a face asta, trebuie s─â se foloseasc─â de ├«nc─âl╚Ť─âri rezistente, ca s─â-╚Öi pun─â piciorul ├«n gura lui. Oamenii iar─âsi pot ajuta la confec╚Ťionarea ├«nc─âl╚Ť─ârilor, prin mici buc─â╚Ťi de piele r─âmase de la me╚Öte╚Öugari.

1 800px Thor und die Midgardsschlange jpg jpeg

Ragnar├Âk este a╚Öadar nu numai sf├ór╚Öitul omenirii, ci ╚Öi al zeilor ╚Öi eroilor, incluz├óndu-i pe einherjar. Un cataclism absolut. Dar scalzii nu se mul╚Ťumesc, ci se ├«ntreab─â ce ar putea urma. Snorri continu─â povestea descriin ni╚Öte t─âr├ómuri care parc─â amintesc ├«ntruc├ótva de infernul cre╚Ötin al lui Dante. Pe plaje cu cadavre se hr─ânesc ╚Öerpi vicio╚Öi, printre care oribilul Nidh├Âgg. Dar astfel de referin╚Ťe apar ╚Öi ├«n V├Âluspa, Snorri este doar cel care le plaseaz─â dup─â Ragnar├Âk, ca ╚Öi cum ar fi o viziune a vie╚Ťii de apoi.

Oracolul din poem ├«ncepe ╚Öi ea s─â descrie la un moment dat ni╚Öte peisaje idilice, care iar─â╚Öi fac trimitere la noul cer ╚Öi p─âm├ónt de sorginte cre╚Ötin─â. P─âm├óntul r─âsare din ape ├«nverzit, iar asenii vor reap─ârea ╚Öi vor citi ├«n rune. Suferinta va trece ╚Öi Baldr, zeul luminii, se va ├«ntoarce ╚Öi el. Un manuscris de mai t├órziu include o strof─â care con╚Ťine un element oarecum nepotrivit ├«n toat─â nara╚Ťiunea. Se anunt─â sosirea cuiva foarte puternic la momentul marii judec─â╚Ťi, un ├«n╚Ťelept foarte puternic st─âp├ón peste toate. Este o referire cert─â la apocalipsa cre╚Ötin─â, de altfel literatura nordic─â sufer─â ├«n ansamblul s─âu de aceast─â infuzie de p─âg├ónism ╚Öi cre╚Ötinism, astfel c─â nu putem cunoa╚Öte sigur cum ├«╚Öi ├«nchipuiau Ragnar├Âkul vikingii din secolele VIII-IX. Putem doar specula, pe baza poeziei scaldice ╚Öi a Eddelor, c─â ar fi avut o viziune mult mai sumbr─â asupra desf─â╚Öur─ârii sale, lipsit─â oarecum de speran╚Ťele cre╚Ötine ale ├«nvierii care ├«╚Öi vor face loc mai t├órziu ├«n mentalul colectiv. Il putem suspecta ╚Öi pe Baldr de o fuziune cu Iisus...

V├Âluspa, Prezicerile vizionarei, ne prezint─â cam ce idei circulau prin lumea nordic─â ├«n secolele XI-XII, dar desigur, unele dintre acestea erau mult mai vechi. ├Än linii foarte mari, apocalipsa Ragnar├Âk este o consecin╚Ť─â a unui eveniment primordial, de o ├«nsemn─âtate crucial─â ├«n cosmogonie. Vizionara ne poveste╚Öte c─â la ├«nceputuri a fost o epoc─â de aur, de fericire pur─â, din toate punctele de vedere, o fericire absolut─â care a fost ├«ntrerupt─â de venirea celor trei fete uria╚Öe, nornir, divinit─â╚Ťile care st─âp├ónesc destinul. Odata cu ele intervine un eveniment capital, pe care diversele versiuni ni-l echivaleaz─â cu un gest fatidic si tragic.

Este vorba despre un sperjur de care s-au f─âcut vinova╚Ťi zeii, o nerespectare a cuv├óntului dat, no╚Ťiune fundamental─â ├«n acest univers mental. Pe scurt, Odin a ordonat uciderea unui personaj feminin, pe nume Gullveig, ceea ce a provocat prima mare b─ât─âlie din lume, dintre aseni ╚Öi vani, responsabil─â pentru c─âderea din eternitate ├«n timp. ├Ä╚Öi face loc ├«n lume destinul, ├«mping├ónd istoria spre sf├ór╚Öitul s─âu ├«ngrozitor, ├«nf─âptuit prin Ragnar├Âk, finalul destinului puterilor supreme.

Dar Ragnar├Âk joac─â ╚Öi rolul unei purific─âri universale, un catharsis. Dincolo de posibilele influen╚Ťe cre╚Ötine, func╚Ťioneaz─â totu╚Öi, ca ├«n orice cosmogonie, un principiu de simetrie care presupune rena╚Öterea lumii din cenu╚Ö─â, regenerarea. Oamenii vor rena╚Öte ╚Öi ei datorit─â cuplului Lif (via╚Ť─â) ╚Öi Lifthrasir (dornic de via╚Ť─â), care au supravie╚Ťuit la ad─âpostul marelui frasin Yggdrassil.