America ╚Öi noua competi╚Ťie strategic─â: re├«ncepe b─ât─âlia pentru Europa Central─â ╚Öi de Est  jpeg

America ╚Öi noua competi╚Ťie strategic─â: re├«ncepe b─ât─âlia pentru Europa Central─â ╚Öi de Est

­čôü Istorie recent─â
Autor: Octavian Manea

La ├«nceputul lunii iunie Wess Mitchell, Asistentul Secretarului de Stat pentru Europa, lansa la Funda╚Ťia Heritage ├«n Washington D.C. strategia administra╚Ťiei americane pentru b─âtr├ónul continent. Pe parcursul s─âpt─âm├ónii trecute, el s-a aflat pe r├ónd la Bucure╚Öti, Praga ╚Öi Bruxelles pentru a vorbi despre urgen╚Ťa timpului nostru: ap─ârarea Vestului. Din perspectiva Departamentului de Stat, la Marea Neagr─â, ap─ârarea Vestului ╚Ťine prioritar de consolidarea ecosistemului institu╚Ťional care lupt─â ├«mpotriva corup╚Ťiei, de ├«nt─ârirea statului de drept, dar ╚Öi a proiectelor de infrastructur─â ╚Öi a gazoductelor care smulg Europa de sub influen╚Ťa deopotriv─â ideologic─â ╚Öi fizic─â a marilor puteri iliberale (Rusia ╚Öi China).   

Discursul de la Bucure╚Öti al lui Wess Mitchell, Asistentul Secretarului de Stat al SUA trebuie a╚Öezat ├«n contextul mai larg al demersului de definire a unei strategii pentru Europa. Se remarc─â ancorarea acestuia ├«n memoria institu╚Ťional─â profund─â a administra╚Ťiei americane, ├«n etosul bipartizan, ├«n vocea establishmentului.

DSC 9613 jpg jpeg

Wess Mitchell, Asistentul Secretarului de Stat pentru Europa

Reflect─â spiritul ╚Öi litera documentelor strategice recente ale Pentagonului ╚Öi Casei Albe. Acest din urm─â aspect nu este deloc unul ├«nt├ómplator, mare parte din diagnoza dezvoltat─â ├«n cartea scrisa al─âturi de Jakub Grygiel ÔÇô The Unquiet Frontier. Rising Rivals, Vulnerable Allies and the Crisis of American Power (tradus─â recent ╚Öi ├«n limba rom├ón─â) ÔÇô fiind absorbit─â la nivelul Strategiei de Securitate Na╚Ťional─â (NSS). ├Än martie 2016, cel care avea s─â devin─â ulterior autorul principal al NSS, generalul H.R. McMaster scria o recenzie simbolic─â ├«n The Wall Street Journal ├«n care ├«mbr─â╚Ťi╚Öa multe dintre ideile lui Wess Mitchell ╚Öi Jakub Grygiel observ├ónd faptul c─â ÔÇťfoarte probabil istoricii vor considera invazia Ucrainei de c─âtre Rusia ├«n 2014 drept finalul epocii postÔÇÖR─âzboi Rece. Iar modul ├«n care America ╚Öi alia╚Ťii s─âi vor r─âspunde amenin╚Ť─ârilor va determina dac─â ordinea global─â care a prevenit conflictul ├«ntre marile puteri timp de ╚Öapte decenii va supravie╚Ťui sau pr─âbu╚Öi.ÔÇŁ Sunt r├ónduri care rezum─â punctul de plecare al priorit─â╚Ťilor opera╚Ťionale pe care Wess Mitchell le vede pentru rela╚Ťia Americii cu Vechea ╚Öi Noua Europa ├«ntr-un mediu de securitate redefinit de ╚Öocul anex─ârii Crimeei. Programatic, misiunea sa continu─â etapele fundamentale de coagulare a comunit─â╚Ťii atlantice: ÔÇŁdup─â 1945, sarcina a fost una de crea╚Ťie. Dup─â 1989 a fost una a l─ârgirii, de extindere a libert─â╚Ťii c─âtre fostele na╚Ťiuni captive ale Estului Europei. Sarcina timpului nostru este una a prezerv─ârii ÔÇô de mobilizare si conservare a Vestului,ÔÇŁ spunea Wess Mitchell ├«n noiembrie anul trecut ├«n momentul prelu─ârii mandatului de Asistent al Secretarului de Stat pentru afaceri europene si euroasiatice.

Dar acesta este ╚Öi mesajul de fond care a rezonat s─âpt─âm├ón─â trecut─â la Bucure╚Öti, la Praga sau Bruxelles - acela al ÔÇťap─ârarii c├ó╚Ötigurilor pe care le-a f─âcut Vestul, al ap─âr─ârii a tot ceea ce este reprezentativ pentru noi ca na╚Ťiuni, alian╚Ťe sau civiliza╚Ťie politic─âÔÇŁ. Prioritatea cade pe consolidarea ╚Öi ├«nt─ârirea frontierei geopolitice, a Flancului Estic, ├«ntr-un moment ├«n care Europa redevine un spatiu al competitiei pentru ├«nfluen╚Ť─â geopolitic─â ├«ntre marile puteri. ├Än general, preg─âtirea Vestului pentru aceast─â b─ât─âlie este perceput─â drept ÔÇťmisiunea central─â a politicii externe a SUA de ast─âziÔÇŁ.

Avertismente din istorie

Sunt c├óteva lec╚Ťii desprinse din istoria Europei Centrale care ghideaz─â nara╚Ťiunea strategic─â a Departamentului de Stat ├«n interac╚Ťiunea cu Europa extins─â. De exemplu, consecin╚Ťele izola╚Ťionismului SUA din perioada interbelic─â, precum ╚Öi ideea c─â slabiciunea este ├«n sine provocatoare ╚Öi invit─â la agresiune: ÔÇťdup─â ce a contribuit la formarea Cehoslovaciei, America ╚Öi alia╚Ťii s─âi occidentali s-au reorientat spre interior, adopt├ónd politici de izolare ╚Öi pacifism. Aceasta s-a dovedit a fi o gre╚Öeal─â catastrofal─â. Sl─âbiciunea noastr─â a fost provocatoare. Statele mici din Europa Central─â erau imposibil de ap─ârat militar f─âr─â alian╚Ťe. Observatorii germani din anii ÔÇś30 aveau un cuv├ónt pentru aceste state mici - Saisonstaats - state sezoniere. C├ónd anotimpul geopolitic s-a schimbat, Germania ╚Öi Rusia devenind pr─âd─âtoare, toate statele mici au disp─ârut,ÔÇŁ a spus Wess Mitchell in discursul sau de la Praga.

O alt─â lec╚Ťie extras─â din experien╚Ťa interbelic─â este convingerea c─â ├«ntr-o competi╚Ťie strategic─â ini╚Ťiativa nu poate fi l─âsat─â adversarilor, altfel riscul este acela de a pierde teren ├«n fa╚Ťa ÔÇťrivalilor hot─âr├ó╚Ťi. ├Än interbelic, ne-am spus c─â b─ât─âlia strategic─â pentru Europa Central─â s-a terminat. Dar ├«n timp ce Occidentul dormea, adversarii au continuat s─â lucreze, ├«nt─ârindu-╚Öi ideologiile, consolid├óndu-╚Öi arsenalele ╚Öi purt├ónd campanii din interior pentru subminarea regimurilor Europei CentraleÔÇŁ.

Sensibilit─â╚Ťi istorice profunde coloreaz─â ╚Öi percep╚Ťia fa╚Ť─â de Rom├ónia v─âzut─â ca ÔÇťun simbol puternic al libert─â╚Ťii occidentale pe frontiera estic─âÔÇŁ, de ÔÇťpoart─â istoric─â spre Europa Centrala ╚Öi BalcaniÔÇŁ, ├«ntr-un spa╚Ťiu aflat la r─âsp├óntia unor imperii care ╚Öi-au disputat controlul asupra gurilor Dun─ârii sau asupra str├ómtorilor turce╚Öti.

Ulterior ├«n discursul de la Bruxelles, Wess Mitchell avea s─â reaminteasc─â despre reconstructia ╚Öi securizarea Europei postbelice - o lec╚Ťie fundamental─â ├«n stabilizarea unui continent ale c─ârui dileme geopolitice generaser─â dou─â r─âzboaie mondiale: ÔÇťprin reconstruc╚Ťia Europei, America a vrut s─â se asigure c─â nu va trebui s─â mai intervin─â ├«ntr-un alt r─âzboi european. Obiectivul nostru a fost ├«nt─ârirea Vestului, economic ╚Öi militar, pentru descurajarea unui conflict ├«nainte ca el sa ├«nceap─â. Am ├«n╚Ťeles ├«n 1948 ceea ce am e╚Öuat s─â vedem ├«n 1918: competi╚Ťia strategica va continua, chiar daca armele ├«ncetaser─â s─â mai trag─â. ╚śi mai mult, am ├«n╚Ťeles c─â trebuia s─â r─âm├ónem angaja╚Ťi pe termen lung pentru a c├ó╚Ötiga aceast─â competi╚Ťie. A╚Öadar este mai bine s─â fim ├«n Europa ╚Öi s─â descuraj─âm amenin╚Ťarile dec├ót s─â a╚Öteptam ca ele s─â intre ├«n metastaz─â ╚Öi s─â trebuiasc─â s─â intervenim ├«n condi╚Ťii defavorabile.ÔÇŁ

Nu ├«n ultimul r├ónd, invocarea experien╚Ťei colective a Vestului in sensul modern al termenului, al coagul─ârii unei comunit─â╚Ťi strategice are rolul de a preg─âti terenul pentru misiunea timpurilor noastre ÔÇô rezisten╚Ťa ├«n fa╚Ťa revizionismului contemporan: ÔÇť├«ntrebarea pentru genera╚Ťia de ast─âzi nu difer─â de cea cu care americanii ╚Öi europenii se confruntau ├«n 1948. Competi╚Ťia strategic─â se apropie de punctul de fierbere. ╚śi o s─â fie cu noi pe termen lung. Avem voin╚Ťa ╚Öi resursele de a ne implica ├«n aceasta ╚Öi de a c├ó╚Ötiga competi╚Ťia pe termen lung? ÔÇŁ Este ├«ntrebarea fundamental─â nu doar pentru Vechea ╚Öi Noua Europ─â, dar ╚Öi pentru mindset-ul care tinde s─â domine tot mai mult anumite col╚Ťuri ale administra╚Ťiei Trump ÔÇô platforma America first.

Ciocnirea civilizatiilor politice

Mesajul pe care Departamentul de Stat l-a proiectat la Bucuresti si Praga trimite la o confruntare ├«ntre civiliza╚Ťii politice. Pe de o parte Occidentul ├«nteles ca ÔÇťspa╚Ťiu al libert─â╚Ťii ordonate, ap─ârat de state puternice reunite ├«n ligi ╚Öi alian╚Ťe. Vestul ├«nseamn─â separa╚Ťia puterilor pentru a proteja libertatea indivizilor ╚Öi a comunit─â╚Ťilor, dar ╚Öi alian╚Ťe care s─â protejeze na╚Ťiunile care p─âstreaz─â aceste libert─â╚Ťi.ÔÇŁ De cealalt─â parte se afl─â adversarii Vestului, marile puteri iliberale, promotori ai unui model politic a╚Öezat pe coordonate opuse democra╚Ťiei liberale - autoritarism, for╚Ť─â brut─â, subordonarea individului ├«n fa╚Ťa autorit─â╚Ťii centrului, cleptocra╚Ťie. De aceea presiunea este mai intens─â ca niciodat─â la frontier─â, ├«n m─ârginimile Vestului unde spa╚Ťiul de manevr─â, oportunit─â╚Ťile ╚Öi bre╚Öele puterilor iliberale pentru diluarea tu╚Öelor occidentale sunt ├«n cre╚Ötere. ÔÇťNe confrunt─âm cu concuren╚Ťi foarte reali pentru influen╚Ť─â ├«n Europa Central─â. Exist─â, bine├«n╚Ťeles, Rusia, care folose╚Öte monopolul energetic, banii negri, amenin╚Ť─ârile militare ╚Öi hibride pentru a-╚Öi forta vecinii ├«ntr-un tip de vasalitate. (ÔÇŽ) China este ╚Öi ea aici ├«n Europa Central─â - pu╚Ťin mai mult ├«n fiecare an. Aceasta folose╚Öte o diploma╚Ťie a datoriilor pentru a crea dependen╚Ťe care vor deveni parghii de influen╚Ť─â foarte reale asupra guvernelor ╚Öi societ─â╚Ťilor din Europa Central─â, ÔÇŁ spunea Asistentului Secretarului de Stat pentru afaceri eurasiatice la Praga. Pe acest fond imaginea consolid─ârii unor bastioane care s─â contrabalanseze cocktailul toxic al influen╚Ťei ruse ╚Öi chineze, inclusiv ├«n bazinul M─ârii Negre. De exemplu, China lucreaz─â preponderent prin proiecte de infrastructur─â economic─â, dar decontul r─âm├óne unul profund geopolitic: ÔÇťA╚Öa-numitele ini╚Ťiative 16+1 ╚Öi One Belt One Road ale Chinei sunt proiecte geopolitice menite s─â cultive influen╚Ť─â ╚Öi s─â sl─âbeasc─â solidaritatea occidental─â. Trebuie s─â oferim alternative viabile statelor vulnerabile pentru a le ╚Ťine ancorate ├«n Occident, altfel risc─âm s─â le pierdem ÔÇŁ, spunea Wess Mitchell ├«n discursul de la Fundatia Heritage, in Washington D.C., la inceputul lui iunie c├ónd prefa╚Ťa strategia administra╚Ťiei fa╚Ť─â de Europa.

Competi╚Ťia dep─â╚Öe╚Öte grani╚Ťele spa╚Ťiului militar, rev─ârs├óndu-se tot mai mult spre ni╚Öe tradi╚Ťional civile, mix├ónd politicul cu economicul ╚Öi socialul. Energia, corup╚Ťia, proiectele de infrastructur─â sunt ÔÇťarmeleÔÇŁ predilecte ale unui r─âzboi care se poart─â altfel. Decisiv─â r─âm├óne componenta de ÔÇťinimi ╚Öi min╚ŤiÔÇŁ, b─ât─âlia vizibil─â ╚Öi invizibil─â, r─âzboiul surd din fiecare zi care se poart─â pentru influen╚Ťarea opiniei publice, pentru orientarea societ─â╚Ťilor ╚Öi ancorarea lor ├«ntr-o anumit─â civiliza╚Ťie politic─â.

Un semnal de alarm─â profund─â a fost cel privind pericolul dezoccidentaliz─ârii Europei Centrale ╚Öi de Est. Virusul ╚Öi tenta╚Ťiile iliberale p─âtrund tot mai ad├ónc ├«n regiune. Asistentul Secretarului American pentru Europa a avertizat c─â ne afl─âm ├«ntr-un moment ├«n care ÔÇťpierdem influen╚Ťa strategic─â ├«n Europa Centrala ╚Öi de EstÔÇŁ concomitent cu ÔÇťo cre╚Ötere m─âsurabil─â a influen╚Ťei ruse ╚Öi chineze.ÔÇŁ ÔÇťIdeile Estului autocratic nu trebuie s─â prind─â r─âd─âcini native ├«n Europa Central─âÔÇŁ reamintindu-le cehilor, slovacilor, polonezilor, ungurilor, rom├ónilor, bulgarilor, croa╚Ťilor ╚Öi slovenilor c─â au optat pentru patrimoniul occidental ├«nscris ├«n Tratatul de la Washington, actul fondator al NATO care oblig─â statele membre ÔÇťs─â apere libertatea, mo╚Ötenirea comun─â ╚Öi civiliza╚Ťia popoarelor lor fondate pe principiile democra╚Ťiei, libertatea individului ╚Öi statul de dreptÔÇŁ. Rom├ónia este ╚Öi ea v─âzut─â prin aceast─â lentil─â mai larg─â a ap─âr─ârii Vestului. ÔÇťFor╚Ťa insidioas─â a corup╚ŤieiÔÇŁ ╚Öubreze╚Öte din interior capacitatea defensiv─â a unui stat, amplific├óndu-i vulnerabilit─â╚Ťile ╚Öi expun├óndu-l la interferen╚Ť─â extern─â. Pe acest fond, lupta ├«mpotriva corup╚Ťiei capat─â o miz─â strategic─â ├«n b─ât─âlia extins─â dintre Vest ╚Öi revizionismul iliberal practicat de Rusia ╚Öi China ╚Öi este v─âzut─â ca un mijloc de neutralizare a ÔÇťvulnerabilit─â╚Ťilor pe care puteri ostile le-ar folosi pentru a va submina statul din interiorÔÇŁ. Institu╚Ťiile anti-coruptie, statul de drept fac parte din zestrea genetic─â a democra╚Ťiei liberale ╚Öi se afl─â ├«n prima linie de ap─ârare a ceea ce ├«nseamn─â s─â fii occidental: ÔÇť├«nfiin┼úarea de c─âtre Rom├ónia a institu┼úiilor anti-corup┼úie atest─â faptul c─â rom├ónii sunt curajo┼či ├«n ap─ârarea libert─â┼úilor c├ó┼čtigate ├«n 1989. Oamenii cinsti╚Ťi ╚Öi curajo╚Öi din aceste institu┼úii ┼či din sistemul judiciar trebuie s─â apere primatul legii asupra politicii. (ÔÇŽ) Nimeni nu este mai presus de lege. Aceasta este esen┼úa a ceea ce ├«nseamn─â s─â fii occidental.ÔÇŁ Este un avertisment clar ├«mpotriva subordon─ârii justi╚Ťiei de c─âtre politic, o tendin╚Ť─â tot mai vizibil─â ├«n aceste zile, mai ales pe malurile D├ómbovi╚Ťei.

Instrumentele de ap─ârare a frontierei occidentale sunt deja tradi╚Ťionale. ├Än sfera militar─â avem ├«nt─ârirea prezen╚Ťei americane ├«n Est (prin desf─â╚Öurarea in regim rotational al 4.800 de militari americani pe Flancul Estic ╚Öi investi╚Ťii de aproximativ 11 miliarde de dolari in Ini╚Ťiativa European─â de Descurajare), consolidarea pluralismului energetic al Europei (prin diversificarea surselor, denun╚Ťarea proiectelor care pun ├«n pericol securitatea colectiv─â prin ├«nt─ârirea monopolului rusesc, ├«n special Nord Stream 2 sau Turk Stream), dar ╚Öi ├«nt─ârirea formatelor de cooperare regional─â. Din aceast─â ultim─â perspectiv─â, un rol central ├«l are Ini╚Ťiativa celor Trei M─âri, ├«mbr─â╚Ťi╚Öat─â de Statele Unite anul trecut la Var╚Öovia prin prezen╚Ťa pre╚Öedintelui Donald Trump, un format pe care Rom├ónia ├«l va g─âzdui ├«n toamn─â la Bucure╚Öti. De re╚Ťinut este faptul c─â ├«n optica administra╚Ťiei americane, Ini╚Ťiativa celor Trei M─âri nu este perceput─â ├«ntr-un registru de sum─â zero cu Vechea Europ─â, ├«n competi╚Ťie cu Uniunea European─â. Dimpotriv─â, miza unui astfel de proiect este tocmai acela de a stimula mai mult─â participare din partea UE, ╚Öi ├«n general a Occidentului, ├«n sus╚Ťinerea unor proiecte de infrastructur─â care s─â conecteze mai bine Nordul cu Sudul ╚Öi Vechea Europ─â cu Noua Europ─â. ├Än b─ât─âlia pentru ÔÇťinfluen╚Ť─â pozitiv─âÔÇŁ ├«n Europa Central─â ╚Öi de Est, Ini╚Ťiativa celor Trei M─âri devine un proiect alternativ proiec╚Ťiilor Beijingului.

Obstacolele din interiorul Vestului

R─âm├óne de v─âzut cum toat─â aceast─â viziune generoas─â, strategic─â, de mobilizare a Vestului rezist─â la contactul cu impredictibilitatea comportamental─â, cu inclina╚Ťiile disruptive ale unui pre╚Öedinte Donald Trump care nu de pu╚Ťine ori a ac╚Ťionat el ├«nsu╚Öi ├«n sensul fragment─ârii blocului occidental. Ciocnirile de la G7, retragerea din acordul cu Iranul ╚Öi poten╚Ťialele sanc╚Ťiuni asupra firmelor europene, r─âzboaiele tarifare cu alia╚Ťii, nenum─âratele pozi╚Ťion─âri contondente ale lui Donald Trump ├«n raport cu alia╚Ťii amenin╚Ť─â s─â deraieze proiectul mobiliz─ârii Vestului. De multe ori ai impresia unei administra╚Ťii ├«n conflict cu sine ├«ns─â╚Öi, str─âb─âtut─â de predispozi╚Ťii profund contradictorii, ating├ónd uneori accente bipolare ÔÇô una este vocea establismentului ╚Öi cu totul alta vocea pre╚Öedintelui. David Howell, o emblem─â a conservatorilor britanici, remarca ├«ntr-un articol publicat ├«n Japan Times (intitulat sugestiv Washington: a tale of two governments), faptul c─â ÔÇťlec╚Ťia erei Trump ar putea fi aceea c─â guvernul care vobeste pe o singura voce ╚Öi care transmite un mesaj coerent ╚Öi unic - cel pu╚Ťin ├«n democra╚Ťii ÔÇô devine o realitate din trecut. Exist─â prea multe miliarde de conversa╚Ťii in interiorul re╚Ťelelor guvernamentale, disputand si contestand permanent totul.ÔÇŁ

O provocare la fel de consistent─â este dat─â ╚Öi de percep╚Ťia care se dezvolt─â ├«n capitalele Vechii Europe fa╚Ť─â de pozi╚Ťiile asumate de Statele Unite sub Donald Trump. ├Äntr-un discurs important despre rolul Berlinului ├«n arhitectura europeana, Heiko Maas, ministrul de externe al Germaniei vedea retragerea Americii din acordul de la Paris, denun╚Ťarea acordului cu Iranul, dar ╚Öi protec╚Ťionismul economic de tip ÔÇťAmerica firstÔÇŁ drept m─âsuri care ÔÇťzdruncin─â certitudinea c─â noi ╚Öi Statele Unite suntem alia╚Ťi ├«n lupta pentru multilateralism ╚Öi pentru o lume bazat─â pe reguli. ╚śi nu ar trebui s─â ne am─âgim aici ÔÇô aceast─â certitudine a fost deja atat de r─âu zdruncinat─â ├«nc├ót efectele se vor resim╚Ťi dincolo de pre╚Öedintia TrumpÔÇŁ. ├Än consecin╚Ť─â, el vorbe╚Öte despre reajustarea ╚Öi echilibrarea ÔÇťparteneriatului transatlanticÔÇŁ ╚Öi chiar de formalizarea unei ÔÇťcontraponderi europene asertive ├«n momentul ├«n care SUA dep─â╚Öesc o linie ro╚ÖieÔÇŁ. ├Än particular se v─âd r─ânile l─âsate de summitul G7, distan╚Ťa dintre Washington ╚Öi o parte a Europei fiind ├«n cre╚Ötere: ÔÇťAtlanticul a devenit ╚Öi mai mare sub pre╚Öedintele Trump. (ÔÇŽ) Ordinea global─â pe care o ╚Ötiam, cu care ne-am obi╚Önuit ╚Öi uneori ne-am sim╚Ťit confortabili ÔÇô aceast─â ordine nu mai exist─â. Piloni tradi╚Ťionali ai predictibilit─â╚Ťii se pr─âbu╚Öesc sub greutatea unor noi crize ╚Öi alian╚Ťe cu r─âd─âcini care merg decenii ├«n urm─â sunt contestate cu viteza unui tweet ÔÇŁ.