America secolului XXI: complexul cet─â╚Ťii asediate jpeg

America secolului XXI: complexul cet─â╚Ťii asediate

­čôü Istorie recent─â
Autor: Andreea Lup┼čor

├Än perioada post 9/11, ├«n America ╚Öi nu numai au ap─ârut foarte multe lucr─âri despre problema identit─â╚Ťii, securit─â╚Ťii ╚Öi politicii americane. Mul╚Ťi politologi ╚Öi-au pus problema redefinirii politicii ╚Öi pozi╚Ťiei Americii ├«n aceast─â lume nou─â a terorismului interna╚Ťional, ├«n care americanii ╚Öi-au dat seama c─â nu mai sunt ├«n siguran╚Ť─â.

Una dintre c─âr╚Ťile foarte aplaudate ├«n America a fost Who Are We? The Challenges to America's National Identity, scris─â de faimosul politolog Samuel Huntington. Cunoscut ├«n ├«ntreaga lume datorit─â teoriei cu privire la ciocnirea civiliza╚Ťiilor, Huntington abordeaz─â ├«n acest volum problema identit─â╚Ťii na╚Ťionale americane ╚Öi provoc─ârile la adresa sa. Politologul urm─âre╚Öte schimb─ârile ├«n importan╚Ťa atribuit─â de americani identit─â╚Ťii lor na╚Ťionale, precum ╚Öi schimb─ârile de esen╚Ť─â ale acesteia (elementele componente ale identit─â╚Ťiii). Chestiunea principal─â este, a╚Öadar, identitatea na╚Ťional─â american─â. Ce face Huntington este s─â defineasc─â aceast─â identitate, s─â explice evolu╚Ťia ei (├«n func╚Ťie de elementele care au definit-o de-a lungul timpului) ╚Öi s─â prezinte provoc─ârile (de fapt, ele apar mai degrab─â drept amenin╚Ť─âri) la adresa acestei identit─â╚Ťi.

Viziunea lui Huntington a st├órnit multe controverse la momentul apari╚Ťiei c─âr╚Ťii, acesta fiind acuzat chiar de ╚Öovinism. De ce? Pe de o parte, el insist─â asupra importan╚Ťei ╚Öi superiorit─â╚Ťii culturii anglo-protestante ├«n formarea identit─â╚Ťii americane, iar pe de alt─â parte spune c─â principala provocare la adresa acesteia este valul de imigran╚Ťi hispanici, prin incapacitatea (sau lipsa dorin╚Ťei) acestora de asimilare, ╚Öi pericolul hispaniz─ârii Americii, care risc─â astfel s─â devin─â o Americ─â bifurcat─â, bicultural─â ╚Öi bilingv─â.

Viziunea lui Huntington nu este pe at├ót de obiectiv─â precum pare. Dimpotriv─â: ├«n acest caz, se observ─â clar c─â background-ul autorului a jucat un rol foarte important ├«n dezvoltarea tezelor sale. Cu siguran╚Ť─â c─â epoca ├«n care Huntington a crescut ╚Öi ├«n care s-a format a influen╚Ťat aceast─â viziune despre America contemporan─â. N─âscut ├«n 1927, Huntington s-a maturizat ├«n epoca de aur a patriotismului american: a tr─âit efervescen╚Ťa cauzat─â de r─âzboi ╚Öi coeziunea na╚Ťional─â din prima perioad─â a R─âzboiului Rece, epoc─â ├«n care identitatea na╚Ťional─â american─â era puternic resim╚Ťit─â ╚Öi valorificat─â. ├Än schimb, America de ast─âzi, ├«n care Huntington a scris aceast─â carte (publicat─â ├«n 2004), arat─â altfel dec├ót cea de acum cinci-╚Öase decenii, iar autorul pare c─â nu percepe dec├ót erodarea sentimentului identit─â╚Ťii na╚Ťionale ├«n favoarea multiculturalismului ╚Öi diversit─â╚Ťii, fenomen pe care ├«l consider─â a fi extrem de d─âun─âtor.

├Änc─â din prefa╚Ť─â, Huntington ÔÇô care subliniaz─â c─â el este ÔÇ×un bun patriotÔÇŁ (f─âr─â a-╚Öi face griji c─â acest lucru ar putea s─â-i afecteze obiectivitatea) ÔÇô m─ârturise╚Öte c─â este ├«ngrijorat de puterea ╚Öi unitatea na╚Ťiunii sale, ÔÇ×├«n╚Ťeleas─â ca o societate bazat─â pe libertate, egalitate, lege ╚Öi drepturi individualeÔÇŁ . Problema este c─â el nu explic─â deloc, pe parcursul argument─ârii, ├«n ce fel hispanizarea Americii sau o Americ─â multicultural─â (cele dou─â mari amenin╚Ť─âri) ar periclita aceste valori-cheie ale societ─â╚Ťii (dimpotriv─â: ele ar trebui s─â fie ╚Öi mai mult apreciate). Relu├ónd ideea unui critic de-ai lui Huntington, am spune c─â modul ├«n care acesta ├«n╚Ťelge cultura american─â ÔÇ×ar fi mai pu╚Ťin rigid dac─â ar acorda mai mult─â aten╚Ťie semnifica╚Ťiei reale a valorilor esen╚Ťiale [ale culturii americane]ÔÇŁ . Mai precis, se pare c─â lui Huntington ├«i scap─â esen╚Ťa valorilor americane pe care vrea s─â le apere.

Huntington crede c─â America se afl─â acum ├«ntr-o perioad─â de declin ╚Öi c─â solu╚Ťia este reafirmarea culturii anglo-protestante. A╚Öadar, ceea ce Huntington ├«n╚Ťelege prin declin este diluarea acestei culturi ╚Öi noua ├«nclina╚Ťie c─âtre multiculturalism ╚Öi diversitate a Americii. Ne e greu s─â ├«n╚Ťelegem de ce vorbe╚Öte Huntington despre declin ├«n condi╚Ťiile ├«n care valorile ce definesc aceast─â cultur─â anglo-protestant─â (a╚Öa cum chiar el le identific─â) nu s-au pierdut (excep╚Ťie f─âc├ónd, poate, limba englez─â care, potrivit autorului, se afl─â ├«n ÔÇ×pericolÔÇŁ de a pierde teren ├«n fa╚Ťa limbii spaniole). 

Problemele identit─â╚Ťii

ÔÇ×Identit─â╚Ťile sunt individualit─â╚Ťi imaginate: ele sunt ceea ce credem noi c─â suntem ╚Öi ceea ce vrem s─â fim.ÔÇŁ

Huntington prezint─â ceea ce el consider─â a fi problemele actuale ale identit─â╚Ťii americane. ├Än viziunea sa, aceast─â criz─â identitar─â se traduce prin importan╚Ťa redus─â pe care americanii o acordau (├«nainte de 9/11) identit─â╚Ťii lor na╚Ťionale, de disiparea sentimentului na╚Ťional ├«n r├óndul elitelor ╚Öi ÔÇ×amor╚ŤireaÔÇŁ con╚Ötiin╚Ťei americane. Toate acestea s-ar datora, consider─â autorul, multiculturalismului, cosmpolitismului, imigra╚Ťiei, subna╚Ťionalismului ╚Öi antina╚Ťionalismului. Practic, Huntington depl├ónge faptul c─â na╚Ťionalismul american nu mai e la fel de r─âsp├óndit ╚Öi americanii se concentreaz─â pe alte identit─â╚Ťi: identit─â╚Ťi subna╚Ťionale (etnice, rasiale, de gen), identit─â╚Ťi transna╚Ťionale, cosmpolite (├«n r├óndul elitelor) ╚Ö.a.

Census 2000 Data Top US Ancestries by County svg  png png

Potrivit lui Huntington, identitatea na╚Ťional─â american─â, ├«nc─â nedefinit─â clar, ar fi fost confruntat─â recent cu patru provoc─âri. ├Än primul r├ónd, dispari╚Ťia amenin╚Ť─ârii externe: dup─â sf├ór╚Öitul R─âzboiului Rece, America nu a mai avut (p├ón─â la ascensiunea terorismului islamist) un du╚Öman extern fa╚Ť─â de care s─â se autodefineasc─â. ├Än al doilea r├ónd, ceea ce politologul nume╚Öte ÔÇ×ideologia multiculturalismului ╚Öi diversit─â╚ŤiiÔÇŁ ar fi erodat ÔÇ×legitimitatea ultimelor elemente centrale ale identit─â╚Ťii: nucleul cultural ╚Öi Crezul americanÔÇŁ. Ultimele provoc─âri sunt reprezentate de valurile de imigran╚Ťi noneuropeni (cu valori diferite ╚Öi mai greu de asimilat) ╚Öi, mai ales, de valul uniform de imigran╚Ťi vorbitori de aceea╚Öi limb─â, care pune America ├«n fa╚Ťa unei situa╚Ťii nemai├«nt├ólnite p├ón─â atunci.

├Än fa╚Ťa acestor provoc─âri, Huntington consider─â c─â identitatea american─â are cel pu╚Ťin patru perspective, adic─â ea poate lua cel pu╚Ťin patru forme: o identitate definit─â ideologic, o identitate bifurcat─â, o identitate exclusivist─â sau una cultural─â.

├Än primul caz, dac─â America ╚Öi-ar pierde nucleul cultural ╚Öi ar deveni o Americ─â multicultural─â, ea ╚Öi-ar putea defini identitatea pe baze ideologice, pornind de la principiile Crezului. A doua variant─â ar fi o identitate bifurcat─â, a unei Americi biculturale anglo- hispanice. A treia variant─â urm─âre╚Öte revenirea la o form─â exclusivist─â a na╚Ťiunii, definite prin vechile concepte etnice ╚Öi rasiale. Nu ├«n ultimul r├ónd, identitatea cultural─â ar avea la baz─â reafirmarea caracterului religios al na╚Ťiunii americane, ╚Öi ar presupune adeziunea la valorile protestante ╚Öi la cele europene, domina╚Ťia limbii engleze ╚Öi fidelitatea fa╚Ť─â de principiile Crezului (variant─â preferat─â de autor, de╚Öi pare a fi cel pu╚Ťin la fel de exclusivist─â ca ╚Öi cea anterioar─â).

Identitatea american─â

ÔÇ×I believe in the United States of America, as a government of the people, by the people, for the people; whose just powers are derived from the consent of the governed; a democracy in a republic; a sovereign Nation of many sovereign States; a perfect union, one and inseparable; established upon those principles of freedom, equality, justice, and humanity for which American patriots sacrificed their lives and fortunes. 

I therefore believe it is my duty to my country to love it, to support its Constitution, to obey its laws, to respect its flag, and to defend it against all enemies.ÔÇŁ

Huntington ├«ncearc─â s─â defineasc─â identitatea american─â pornind de la demontarea unor mituri referitoare la originile acesteia: 1) America este o na╚Ťiune de imigran╚Ťi; 2) Identitatea na╚Ťional─â american─â e definit─â de un set de principii politice ├«ntruchipat de Crezul american. Aceste dou─â mituri (sau adev─âruri par╚Ťiale, cum le nume╚Öte el) reprezint─â, ├«ntr-adev─âr, dou─â elemente-cheie ale identit─â╚Ťii na╚Ťionale, dar nu elementele exclusive. Ele desemneaz─â, potrivit lui Huntington, doar identit─â╚Ťi par╚Ťiale ale americanilor.

A╚Öadar, una din tezele principale ale lui Huntington este c─â America nu a fost, la origini, o na╚Ťiune de imigran╚Ťi, ci o societate de coloni╚Öti. Diferen╚Ťa este esen╚Ťial─â, c─âci ace╚Öti coloni╚Öti, care au fondat America, au venit ├«n Lumea Nou─â cu un ÔÇ×nucleu culturalÔÇŁ care, ├«n opinia autorului, reprezint─â ╚Öi ast─âzi nucleul culturii americane. Prin ce se define╚Öte acest nucleu cultural?

ÔÇ×Elementele centrale ale acestei culturi pot fi definite ├«n multe feluri, dar includ religia cre╚Ötin─â, valorile ╚Öi morala protestante, o anume etic─â a muncii, limba englez─â, tradi╚Ťiile juridice ╚Öi ale limitelor puterii guvernamentale britanice, c├ót ╚Öi o mo╚Ötenire artistic─â, filozofic─â ╚Öi muzical─â european─â. Din aceast─â cultur─â, primii coloni╚Öti au extras Crezul american, cu principiile sale, ale libert─â╚Ťii, egalit─â╚Ťii, individualismului, drepturilor omului, guvern─ârii reprezentative ╚Öi propriet─â╚Ťii privateÔÇŁ.

Aceast─â cultur─â deja format─â a fost cea care i-a atras pe milioanele de imigran╚Ťi ce vin ├«n America ├«ncep├ónd cu a doua jum─âtate a secolului al XIX-lea. Huntington define╚Öte acest nucleu cultural anglo-protestant drept ÔÇ×componenta central─â ╚Öi durabil─â a identit─â╚Ťii americane timp de aproape patru secoleÔÇŁ.

├Äntr-o recenzie publicat─â ├«n The New Yorker, Louis Menand a criticat defini╚Ťia arbitrar─â folosit─â de Huntington, consider├ónd c─â pu╚Ťini americani din zilele noastre ar reu╚Öi s─â identifice exact aceste elemente ca fiind parte a identit─â╚Ťii americane. ├Än schimb, spune Menand, ceea ce americanii pre╚Ťuiesc de fapt ar fi stilul american de via╚Ť─â ╚Öi calitatea acesteia, f─âr─â ca acestea s─â fie condi╚Ťionate de grupul extrem de specific identificat de Huntington.

├Än continuare, Huntington insist─â asupra importan╚Ťei religiei ├«n formarea identit─â╚Ťii na╚Ťionale americane. ├Än viziunea sa, valorile protestante au jucat un rol esen╚Ťial ├«n modelarea acestei identit─â╚Ťi prin influen╚Ťarea moralit─â╚Ťii publice ╚Öi private, a activit─â╚Ťii economice ╚Öi a atitudinii fa╚Ť─â de guvern─âm├ónt. America ar fi, a╚Öadar, din acest punct de vedere, rodul Reformei. Influen╚Ťa religiei protestante se observ─â ╚Öi ├«n importan╚Ťa, ca elemente identitare, pe care o americanii o acord─â individualismului (credin╚Ťa absolut─â ├«n responsabilitatea individual─â) ╚Öi eticii muncii (munca = surs─â de status ╚Öi legitimitate).

A╚Öadar, Huntington acord─â o importan╚Ť─â semnificativ─â rolului religiei ├«n formarea Americii ╚Öi subliniaz─â faptul c─â americanii se num─âr─â ╚Öi ast─âzi printre cele mai religioase popoare din lume. Se explic─â astfel ╚Öi faptul c─â ├«n America exist─â ceea ce am putea numi o ÔÇ×religie civil─âÔÇŁ, o ├«mbinare a politicii laice cu preceptele religioase. Aceast─â religie civil─â are la baz─â patru elemente: ideea c─â sistemul de guvern─âm├ónt are un fundament religios; credin╚Ťa c─â americanii reprezint─â ÔÇ×poporul alesÔÇŁ; folosirea sugestiilor ╚Öi simbolurilor religioase ├«n ritualurile ╚Öi ceremoniile publice; nu ├«n ultimul r├ónd, aura ╚Öi func╚Ťia religioas─â a ceremoniilor na╚Ťionale, precum ╚Öi a activiti─â╚Ťilor cotidiene.

Dup─â cum am v─âzut, Huntington sus╚Ťine c─â nu doar principiile Crezului ├«i ╚Ťin pe americani uni╚Ťi ca na╚Ťiune. ├Än acela╚Öi timp, el este convins c─â acest Crez a jucat un rol fundamental ├«n formarea identit─â╚Ťii na╚Ťionale americane. Autorul identific─â trei caracteristici esen╚Ťiale ale principiilor Crezului: stabilitatea lor de-a lungul timpului (ele r─âm├ón neschimbate), faptul c─â au fost aprobate aproape necondi╚Ťionat de popor ╚Öi faptul c─â ele se trag in protestantismul disident, manifestat prin ata╚Öamentul fa╚Ť─â de individualism, egalitate, dreptul la libertate de opinie ╚Öi opozi╚Ťia fa╚Ť─â de ierarhie.

ÔÇ×Crezul american este crea╚Ťia unic─â a unei culturi protestante disidente. Amploarea, fervoarea ╚Öi continuitatea cu care americanii au ├«mbr─â╚Ťi╚Öat Crezul stau m─ârturie pentru locul s─âu ca parte indispensabil─â a caracterului lor na╚Ťional ╚Öi a identit─â╚Ťii lor na╚Ťionale.ÔÇŁ

Cand se na╚Öte identitatea american─â? Potrivit lui Huntington, acesta este un proces ├«n dou─â etape. Prima etap─â este cea a deceniilor anterioare r─âzboiului de independen╚Ť─â, ├«n care coloni╚Ötii dezvolt─â o identitate proprie, american─â, diferit─â de cea britanic─â. A╚Öadar, ei devin americani. Nu devin ├«ns─â, subliniaz─â Huntington, o na╚Ťiune. Identitatea na╚Ťional─â va fi produsul r─âzboiului civil din 1860-1865 ╚Öi al dezvolt─ârii economice ulterioare. Urmeaz─â apoi ceea ce autorul nume╚Öte secolul na╚Ťionalismului american: perioada 1860-1960.

Prefigur├ónd discu╚Ťia din partea a treia a c─âr╚Ťii, Huntington prezint─â principalele idei ale dezbaterii despre asimilare din secolul XX, la baza c─âreia st─â de fapt problema definirii identit─â╚Ťii na╚Ťionale americane. Huntington prezint─â cele mai importante ╚Öi influente trei concepte elaborate ├«n cadrul acestei dezbateri, concepte ce explic─â modalitatea ├«n care America putea aborda problema asimil─ârii. Este vorba de conceptul creuzetului, al supei de ro╚Öii ╚Öi al salatei. Conceptul creuzetului se refer─â la o societate american─â cu o cultur─â nou─â rezultat─â din amalgamul de indivizi de culturi diferite. Al doilea concept, supa de ro╚Öii, reprezint─â ÔÇ×modelul anglo-conformit─â╚ŤiiÔÇŁ, al asimil─ârii culturale: cultura imigran╚Ťilor este asimilat─â, dar ea nu modific─â esen╚Ťa culturii de baz─â, de esen╚Ť─â anglo-protestant─â. Nu ├«n ultimul r├ónd, salata ar reprezenta America multicultural─â.

De╚Öi nu o spune explicit, este clar c─â Huntington ├«nclin─â c─âtre modelul supei de ro╚Öii, ca form─â de asimiliare a imigran╚Ťilor care nu modific─â nucleul cultural central.
 

Provoc─ârile la adresa identit─â╚Ťii americane

[dac─â imigra╚Ťia mexican─â ar ├«nceta] ÔÇ×Posibilitatea unei desp─âr╚Ťiri de facto a Americii predominant spaniole de America vorbitoare de englez─â ar disp─ârea, elimin├ónd, ├«n acela╚Öi timp, o amenin╚Ťare major─â la adresa integrit─â╚Ťii culturale ╚Öi, posibil, politice a Statelor Unite.ÔÇŁ

Problemele identit─â╚Ťii americane ├«ncep, potrivit lui Huntington, odat─â cu declinul patriotismului ╚Öi erodarea identit─â╚Ťii na╚Ťionale ├«ncep├ónd cu anii '60. Acest proces se manifest─â ├«n patru direc╚Ťii:dezvoltarea doctrinelor multiculturalismului ╚Öi diversit─â╚Ťii;sl─âbiciunea/lipsa factorilor care, ├«n trecut, facilitaser─â asimilarea imigran╚Ťilor ╚Öi tendin╚Ťa acestora de a nu renun╚Ťa la vechea identitate ├«n favoarea celei americane;predominan╚Ťa unei singure limbe ├«n r├óndurile noilor imigran╚Ťi;dezna╚Ťionalizarea unor segmente importante ale elitei cosmopolite ╚Öi ruptura acesteia fa╚Ť─â de popula╚Ťia ce ├«nc─â valoreaz─â na╚Ťionalismul.

Pornind de la aceste idei, Huntington analizeaz─â provoc─ârile contemporane la adresa identit─â╚Ťii americane. Vom vedea c─â ele vin at├ót din exterior (prin caracteristicile noii imigra╚Ťii), c├ót ╚Öi din interior (elita cosmopolit─â). Aceasta este cea mai controversat─â parte a lucr─ârii lui Huntington.

United States Capitol   west front jpg jpeg

Huntington ├«ncepe cu prezentarea provoc─ârilor cauzate de factorii interni, adic─â de elitele grupate ├«ntr-o a╚Öa-zis─â mi╚Öcare ÔÇ×deconstructivist─âÔÇŁ ce ╚Öi-ar fi propus, ├«ncep├ónd cu anii '60, promovarea subculturilor ╚Öi a subidentit─â╚Ťilor ├«n defavoarea identit─â╚Ťii na╚Ťionale. Ar fi vorba, a╚Öadar, de o denun╚Ťare a americaniz─ârii (ca fenomen ne-american) ╚Öi promovarea multiculturalismului ╚Öi a diversit─â╚Ťii. Aceast─â mi╚Öcare, condamnabil─â ├«n viziunea lui Huntington pentru c─â duce la erodarea identit─â╚Ťii na╚Ťionale, este o ini╚Ťiativ─â venit─â din partea elitelor ╚Öi sprijinit─â de Guvern (prin programele implementate), denun╚Ťat─â ├«ns─â de majoritatea popula╚Ťiei.

Huntington argumenteaz─â c─â aceast─â mi╚Öcare a dus la contestarea unora din elementele centrale ale identit─â╚Ťii americane:Crezul, limba englez─â ╚Öi cultura central─â. Primul ar fi fost contestat prin ignorarea principiului discrimin─ârii rasiale prin implementarea de c─âtre guvern a m─âsurilor de discriminare pozitiv─â, iar a doua prin ini╚Ťierea programelor de educa╚Ťie bilingv─â. Nu ├«n ultimul r├ónd, contestarea culturii centrale s-ar fi f─âcut prin promovarea multiculturalismului, curent pe care Huntington ├«l define╚Öte ca fiind, ├«n esen╚Ť─â, antieuropean, din cauza faptului c─â el ar fi o form─â de opozi╚Ťie fa╚Ť─â de hegemonia cultural─â eurocentric─â.

Multiculturalismul devine astfel o ideologie antioccidental─â. A╚Öadar, orice curent de g├óndire sau orice ini╚Ťiativ─â care nu presupune valorizarea culturii occidentale (╚Öi, implicit,  americane) urm─âre╚Öte de fapt subminarea acesteia?! Huntington nu face altceva dec├ót s─â prezinte acest curent de g├óndire dintr-o singur─â perspectiv─â, ╚Öi aceea foarte limitat─â, ignor├ónd celelalte elemente esen╚Ťiale ale multiculturalismului, anume toleran╚Ťa ╚Öi respectul fa╚Ť─â de culturi diferite ╚Öi promovarea coexisten╚Ťei lor armonioase ├«n societate.

Potrivit lui Huntington, pentru adep╚Ťii multiculturalismului, America corespunde conceptului salatei, prezentat mai sus;America este, a╚Öadar, un mozaic, ├«n care nucleul cultural anglo-protestant, pe care politologul ├«l idealizeaz─â, se pierde. ├Äns─â dup─â cum subliniaz─â sociologul Amitai Etzioni, ├«ntr-o critic─â la adresa lucr─âii lui Huntington, frumuse╚Ťea mozaicului st─â ├«n elementele unice, de culori ╚Öi forme diferite, din care e format, elemente integrate ├«ntr-un singur cadru. P─âstr├ónd aceast─â metafor─â, o societate de tip mozaic ar fi o societate format─â din comunit─â╚Ťi variate care ├«╚Öi p─âstreaz─â particularit─â╚Ťile culturale, admi╚Ť├ónd ├«n acela╚Öi timp c─â sunt parte dintr-un ├Äntreg .

├Än recenzia din The New Yorker, Louis Menand observa caracterul contradictoriu al viziunii lui Huntington referitoare la multiculturalism. Lu├ónd ├«n considerare ╚Öi ideile din faimoasa lucrare The clash of civilizations, Menand observ─â c─â politologul american este monoculturalist ├«n plan domestic ╚Öi multiculturalist ├«n plan global, opun├óndu-se ├«n schimb multiculturalismului domestic ╚Öi monoculturalismului global. A╚Öadar, dac─â multiculturalismul ├«n plan global este benefic, reduc├ónd riscul conflictelor dintre civiliza╚Ťii, ├«n plan domestic acesta este periculos, amenin╚Ť├ónd caracterul unitar al culturii americane.

├Än continuare, Huntington abordeaz─â problema imigra╚Ťiei, ├«ntr-un mod ÔÇ×inten╚Ťionat alarmistÔÇŁ. Practic, ├«ntreaga discu╚Ťie despre problemele ╚Öi provoc─ârile imigra╚Ťiei porne╚Öte de la un alt fenomen:asimilarea. Huntington, de╚Öi nu o spune exact, consider─â c─â nu imigra╚Ťia propriu-zis─â pune ├«n pericol identitatea american─â, ci lipsa asimil─ârii, adic─â e╚Öecul de americanizare a noilor veni╚Ťi. Huntington afirm─â c─â cel mai mare pericol la adresa securit─â╚Ťii sociale (adic─â la adresa capacit─â╚Ťii indivizilor de a-╚Öi p─âstra cultura, institu╚Ťiile ╚Öi modul de trai) este imigra╚Ťia, dar el se refer─â de fapt doar la acei imigran╚Ťi neasimila╚Ťi din punct de vedere cultural.

Potrivit lui Huntington, acest fenomen nu a reprezentat o amenin╚Ťare ├«n trecut datorit─â unui ansamblu de factori care a favorizat asimilarea imigran╚Ťilor:faptul c─â imigran╚Ťii proveneau, ├«n general, din societ─â╚Ťi europene av├ónd culturi similare/compatibile cu cea american─â;caracterul ├«nsu╚Öi al imigran╚Ťilor ÔÇô cei care veneau ├«n America erai cei dispu╚Öi ╚Öi dornici s─â dep─â╚Öeasc─â greut─â╚Ťile imigra╚Ťiei pentru a deveni americani;imigran╚Ťii proveneau din mai multe ╚Ť─âri, deci nu exista un grup predominant;imigra╚Ťia a fost discontinu─â, cu pauze ╚Öi perioade de declin;╚Öi, nu ├«n ultimul r├ónd, guvernul a promovat americanizarea noilor veni╚Ťi.

Ast─âzi, ├«n schimb, ace╚Öti factori fie au disp─ârut complet, fie ╚Öi-au pierdut importan╚Ťa. Aici, Huntington vine cu una din cele mai controversate ipoteze:cultura imigran╚Ťilor de azi (adic─â cea hispanic─â, dar ╚Öi cea musulman─â) nu ar fi compatibil─â cu cea american─â. Hispanicii nu ar fi a╚Öadar capabili de a asimila valorile ╚Öi principiile americane. Huntington nu o spune ├«n aceast─â lucrare, dar ├«n Ciocnirea civiliza╚Ťiilorel include Mexicul ├«n categoria civiliza╚Ťiei latino-americane, ╚Öi explic─â de ce diferen╚Ťele dintre civiliza╚Ťii sunt at├ót de importante:

ÔÇ×Diferen╚Ťele dintre civiliza╚Ťii nu sunt doar reale;ele sunt fundamentale. Civiliza╚Ťiile difer─â ├«ntre ele prin istorie, limb─â, cultur─â, tradi╚Ťie ╚Öi, cel mai important, prin religie. Oamenii din civiliza╚Ťii diferite au viziuni diferite privind rela╚Ťiile dintre Dumnezeu ╚Öi om, dintre individ ╚Öi grup, dintre cet─â╚Ťean ╚Öi stat, p─ârin╚Ťi ╚Öi copii, so╚Ť ╚Öi so╚Ťie, precum ╚Öi viziuni diferite privind importan╚Ťa drepturilor ╚Öi responsabilit─â╚Ťilor, a libert─â╚Ťii ╚Öi autorit─â╚Ťii, a egalit─â╚Ťii ╚Öi ierarhie.ÔÇŁ

Huntington rezerv─â un ├«ntreg capitol problemei imigra╚Ťiei mexicane ╚Öi ÔÇ×hispaniz─âriiÔÇŁ Americii, fenomene care ar putea duce, spune el, la transformarea Americii ├«ntr-o societate ÔÇ×anglo-hispanic─â, bifurcat─â din punct de vedere cultural, cu dou─â limbi na╚ŤionaleÔÇŁ. Potrivit lui Huntington, fenomenul poate fi descris drept o reconquista din punct de vedere demografic a zonelor pierdute ├«n r─âzboiul mexicano-american din secolul XIX ╚Öi o estompare progresiv─â a grani╚Ťei dintre cele dou─â state. Aceste ipoteze par a fi o exagerare al c─ârui singur scop este transformarea imigra╚Ťiei mexicane ├«ntr-un pericol real, politic, ╚Öi nu doar socio-cultural, la adresa Statelor Unite.

800px US border notice jpg jpeg

Huntington explic─â de ce imigra╚Ťia mexican─â este diferit─â de valurile anterioare de imigran╚Ťi. Factorii ar fi urm─âtorii:vecin─âtatea celor dou─â ╚Ť─âri (cazul unic al unei ╚Ť─âri dezvoltate ce are grani╚Ť─â comun─â cu o ╚Ťar─â din lumea a treia);dinamica demografic─â a Mexicului, cu o natalitate ridicat─â;caracterul predominant ilegal al imigra╚Ťiei;concentrarea regional─â a imigran╚Ťilor ├«n zona de Sud-Vest;caracterul constant al valului de imigran╚Ťi. ├Än continuare, Huntington prezint─â ╚Öi factorii care indic─â rata asimil─ârii, factori care ├«n cazul mexicanilor nu urmeaz─â tiparul imigra╚Ťiei anterioare, deci ├«nt├órzie asimilarea:limba (cu o rat─â de cunoa╚Ötere a limbii engleze la a doua ╚Öi a treia genera╚Ťie mai sc─âzut─â), educa╚Ťia (rat─â mai sc─âzut─â a absolvirii liceului), ocupa╚Ťia ╚Öi venitul (imigran╚Ťii mexicani sunt mai expu╚Öi s─âr─âciei;aici, Huntington adopt─â ideile controversatei teorii deterministe a ÔÇ×culturii s─âr─âcieiÔÇŁ), rata naturaliz─ârii, num─ârul c─âs─âtoriilor mixte (mai sc─âzut), m─âsura ├«n care imigran╚Ťii se identific─â cu Statele Unite.

Pentru a-╚Öi argumenta teoriile referitoare la imigra╚Ťia hispanic─â, Samuel Huntington se folose╚Öte din plin de date statistice. Criticii sus╚Ťin ├«ns─â c─â politologul folose╚Öte selectiv sau chiar denatureaz─â aceste informa╚Ťii statistice pentru a-╚Öi sus╚Ťine teoriile.

Re├«nnoirea identit─â╚Ťii americane

ÔÇ×America nu poate deveni lumea ╚Öi r─âm├óne, ├«n acela╚Öi timp, America. America este diferit─â, iar aceast─â diferen╚Ť─â este conferit─â, ├«n mare parte, de cultura sa anglo-protestant─â ╚Öi de religiozitatea sa. Sentimentul religios distinge America de majoritatea celorlalte societ─â╚Ťi occidentale.ÔÇŁ

Ultima parte a c─âr╚Ťii este dedicat─â provoc─ârilor interne la adresa identit─â╚Ťii americane. Este vorba, dup─â cum am v─âzut, de dezna╚Ťionalizarea elitelor ╚Öi de dezvoltarea unui curent transna╚Ťionalist. Acesta din urm─â ar avea trei direc╚Ťii:universalist─â (potrivit c─âruia distinc╚Ťia dintre America, devenit─â na╚Ťiunea universal─â, ╚Öi restul lumii dispare);economic─â (cu accent pe globalizare ca for╚Ť─â transcendent─â) ╚Öi moralist─â (din perspectiva c─âruia na╚Ťionalismul ╚Öi patriotismul apar ca factori negativi, iar dreptul interna╚Ťional reprezint─â factorul moral superior ╚Öi absolut).

Acest curent transna╚Ťionalist, consider─â Huntington, este caracteristic elitelor cosmpolite ce nu mai au sentimentul apartenen╚Ťei la o singur─â comunitate. Astfel, elitele americane abandoneaz─â loialitatea fa╚Ť─â de na╚Ťiune ╚Öi sus╚Ťin superioritatea moral─â a identific─ârii cu umanitatea ├«n general. Huntington adopt─â o atitudine critic─â fa╚Ť─â de aceste elite dezna╚Ťionalizate care ╚Öi-au pierdut respectul ╚Öi loialitatea fa╚Ť─â de na╚Ťiune. De observat ├«ns─â c─â el ├«nsu╚Öi, ca profesor la cea mai prestigioas─â universitate american─â, consilier al Departamentului de Stat ╚Öi al Casei Albe de-a lungul carierei sale, face parte din grupul elitist pe care ├«l condamn─â. La polul opus se afl─â publicul patriot, cu care Huntington se identific─â de fapt. Potrivit statisticilor utilizate de Huntington, americanii sunt printre cei mai patrio╚Ťi cet─â╚Ťeni din lume. Ca atare, ei acord─â o mare importan╚Ť─â identit─â╚Ťii na╚Ťionale ╚Öi na╚Ťionalismului. Apare astfel o ruptur─â fa╚Ť─â de elite ╚Öi o deviere de la idealul democra╚Ťiei reprezentative, din moment ce ale╚Öii implementeaz─â programe ce contravin opiniilor celor care i-au votat.

Problema se reflect─â ╚Öi ├«n chesiunea politicii externe, din cauza rela╚Ťiei str├ónse dintre percep╚Ťia identit─â╚Ťii ╚Öi direc╚Ťia politicii externe, care depinde de interpretarea rolului Americii ├«n lume. Astfel, popula╚Ťia s-ar concentra pe securitatea na╚Ťional─â, pe protejarea economiei ╚Öi a suveranit─â╚Ťii statului, ├«n timp ce elitele acord─â o mai mare importan╚Ť─â securit─â╚Ťii interna╚Ťionale, a p─âcii ╚Öi globaliz─ârii, precum ╚Öi a dezvolt─ârii altori state.

Huntington conchide c─â identitatea na╚Ťional─â american─â va fi marcat─â ╚Öi influen╚Ťat─â pe viitor de patru tendin╚Ťe:dispari╚Ťia etniei ca element identitar al albilor americani;estomparea distinc╚Ťiilor rasiale;cre╚Öterea num─ârului ╚Öi influen╚Ťei comunit─â╚Ťii hispanice;ruptura dintre elitele dezna╚Ťionalizate ╚Öi publicul patriot ├«n privin╚Ťa importan╚Ťei identit─â╚Ťii na╚Ťionale.

Pornind de la aceste tendin╚Ťe, Huntington propune c├óteva teorii cu privire la viitorul identit─â╚Ťii americane. Av├ónd ├«n vedere sc─âderea importan╚Ťei etniei ╚Öi rasei, s-ar putea ajunge la afirmarea culturii ca element identitar central ╚Öi la dezvoltarea multiculturalismului. Pe de alt─â parte, ├«n s├ónul comunit─â╚Ťii albe, care ar putea resim╚Ťi o pierdere de influen╚Ť─â ╚Öi statut, ar fi posibil─â dezvoltarea unei mi╚Öc─âri exclusiviste ÔÇô un nativism alb-care s─â ia forme antihispanice/anti-negri/anti-imigra╚Ťie (ce ar putea s─â preia f─âr─â nicio problem─â discursul lui Huntington). Apoi, dezvoltarea comunit─â╚Ťii hispanice ar putea duce la bifurcarea Americii. ├Än aceast─â privin╚Ť─â, Huntington sus╚Ťine, f─âr─â argumente pertinente, c─â comunitatea hispanic─â ar avea 2 obiective amenin╚Ť─âtoare:evitarea asimil─ârii ╚Öi crearea unei comunit─â╚Ťi autonome de limb─â ╚Öi cultur─â spaniol─â ╚Öi transformarea Americii ├«ntr-o societate bicultural─â.

Referindu-se la aceste supozi╚Ťii ale lui Huntington, cu privire la posibilele evolu╚Ťii din societatea american─â, Amitai Etzioni consider─â c─â politologul american nu face altceva dec├ót s─â promoveze anumite idei/ac╚Ťiuni ├«n mod indirect (pentru a p─âstra aparen╚Ťa obiectivit─â╚Ťii) prezent├óndu-le drept ÔÇ×posibile evolu╚ŤiiÔÇŁ. Astfel, Huntington ar face asta atunci c├ónd vorbe╚Öte despre posibila dezvoltare a nativismului alb, ca reac╚Ťie a comunit─â╚Ťii albe confruntate cu posibila pierdere a statutului, sau despre posibila amenin╚Ťare a hispaniz─ârii Americii.

Mai mul╚Ťi critici au observat c─â ceea ce ap─âr─â Huntington de fapt nu este identitatea na╚Ťional─â american─â, ci valorile ╚Öi statutul comunit─â╚Ťii anglo-protestante, descendente din coloni╚Ötii originari, din care el ├«nsu╚Öi face parte. A╚Öadar, politologul se ├«nscrie ├«n mi╚Öcarea nativist─â alb─â despre care vorbe╚Öte ├«n carte, ╚Öi a c─ârei apari╚Ťie o explic─â prin sentimentul pierderii de putere, statut ╚Öi popula╚Ťie pe care aceast─â comunitate ├«l are.

Ultimul capitol, intitulat America secolului XXI, ├«ncheie lucrarea printr-o medita╚Ťie asupra Americii de ast─âzi. Huntington aduce pentru ultima oar─â ├«n discu╚Ťie problema Crezului, ÔÇ×singurul supravie╚Ťuitor necontestat din cele 4 elemente majore ale identit─â╚ŤiiÔÇŁ, subliniind faptul c─â un crez nu face o na╚Ťiune16. America are nevoie, a╚Öadar, s─â-╚Öi reafirme identitatea ├«n jurul altor elemente. Iar elementul central, consider─â el, ar trebui s─â fie religia. Fenomenul ├«ntoarcerii la religie, specific nu doar Americii, poate contribui la reafirmarea ╚Öi ├«nt├órirea identit─â╚Ťii na╚Ťionale americane ├«n jurul valorilor originare.

Celelalte op╚Ťiuni pe care America le-ar avea, ├«n privin╚Ťa rela╚Ťiei sale viitoare cu lumea, ar fi una de esen╚Ť─â cosmopolit─â (deschiderea c─âtre alte culturi ÔÇô deci o Americ─â multietnic─â, multirasial─â ╚Öi multicultural─â) sau una imperialist─â (credin╚Ťa ├«n suprema╚Ťia Americii ╚Öi ├«n responsabilitatea sa fa╚Ť─â de lume;o reluare a ideii de manifest destiny la nivel global). Calea preferat─â de Huntington, ce implic─â ╚Öi ├«ntoarcerea la religie ╚Öi revalorificarea acesteia, este cea na╚Ťional─â, care implic─â recuno╚Öterea elementelor specifice ale Americii (nimic altceva dec├ót ├«ntoarcerea la nucleul cultural american) ÔÇô aceast─â cale nu poate duce dec├ót la men╚Ťinerea ╚Öi ├«nt├órirea identit─â╚Ťii americane.

Concluzii:despre Teoria Fricii

├Än concluzie, aceasta nu e o carte despre cine sunt americanii, ci mai degrab─â despre amenin╚Ť─ârile la adresa lor. Samuel Huntington vorbe╚Öte mai pu╚Ťin despre identitate propriu-zis ╚Öi mai mult despre ceea ce pune ├«n pericol aceast─â identitate, reafirm├ónd una din ideile prezentate la ├«nceputul c─âr╚Ťii ╚Öi reluate pe parcurs, anume c─â o ╚Ťar─â are nevoie de un inamic fa╚Ť─â de care s─â se defineasc─â deoarece atacurile (reale sau imaginare) genereaz─â coeren╚Ť─â na╚Ťional─â. La finalul c─âr╚Ťii, c├ónd aduce ├«n discu╚Ťie noua amenin╚Ťare islamist─â, Huntington chiar spune c─â noi atacuri teroriste ├«mpotriva Statelor Unite ar putea ÔÇ×s─â men╚Ťin─â vizibilitatea identit─â╚Ťii na╚Ťionale ╚Öi niveluri rezonabile de unitate na╚Ťional─â.ÔÇŁ Nu e ├«ns─â un pre╚Ť prea mare?

Amitai Etzioni ├«nscrie aceast─â lucrare ├«ntr-un trend specific concep╚Ťiilor lui Huntington care, consider─â el, este adeptul ÔÇ×teoriei friciiÔÇŁ. El se refer─â la tendin╚Ťa de identificare a unui du╚Öman ca modalitate de stimulare a coeziunii na╚Ťionale (aici, inamicul este intern:comunitatea hispanic─â;├«n Ciocnirea civiliza╚Ťiilor, inamicul era extern:alte civiliza╚Ťii). Teoria ├«n sine nu e lipsit─â de validitate (├«ntr-adev─âr, existen╚Ťa unui inamic poate genera coeziune na╚Ťional─â), problema este c─â se pot c─âuta ╚Öi identifica dinadins asemenea inamici. Huntington face exact lucrul acesta, prin exacerbarea unei situa╚Ťii (legate de imigra╚Ťia hispanic─â) ╚Öi transformarea ei ├«ntr-un pericol la adresa societ─â╚Ťii americane. ├Än primele pagini ale c─âr╚Ťii, Huntington se ├«ntreab─â retoric dac─â americanii ÔÇ×au nevoie de Osama bin Laden pentru a realiza c─â sunt americaniÔÇŁ sau dac─â, ├«n lipsa unor atacuri, americanii ÔÇ×se vor ├«ntoarce la fragmentarea ╚Öi eroziunea spiritului americanÔÇŁ. R─âspunsul ideal ar fi nu;de aceea, el propune g─âsirea ÔÇ×unei identit─â╚Ťi na╚Ťionale re├«nnoite, care s─â nu fie dependent─â de amenin╚Ť─ârile din exteriorÔÇŁ. Nu spune ├«ns─â nimic despre amenin╚Ť─ârile din interior, pe care el ├«nsu╚Öi le exagereaz─â c─âut├ónd s─â suscite na╚Ťionalismul american.

Nu degeaba aceast─â carte a st├órnit foarte multe controverse. E drept c─â Huntington ar fi considerat probabil c─â toate criticile la adresa sa au venit tocmai din partea elitelor dezna╚Ťionalizate lipsite de patriotism. Lucrul acesta conteaz─â mai pu╚Ťin. Chiar ╚Öi din perspectiva unui patriot, care ar p─âstra la mare cinste valorile pe care Huntington le consider─â esen╚Ťiale pentru identitatea na╚Ťional─â american─â, viziunea lui Huntington ar trebui s─â par─â de neacceptat. Mai ├«nt├ói, pentru este o viziune intolerant─â. Apoi, pentru c─â e o viziune care limiteaz─â esen╚Ťa american─â la o serie de elemente ce exclud o mare parte a societ─â╚Ťii, idealiz├ónd ├«n schimb un grup restr├óns (comunitatea WASP).

BIBLIOGRAFIE

  • Samuel Huntington, Cine suntem. Provoc─ârile la adresa identit─â╚Ťii na╚Ťionale americane, Bucure╚Öti, Editura Antet, 2004
  • Samuel Huntington, The clash of civilizations?, ├«n ÔÇ×Foreign AffairsÔÇŁ, vol. 79, nr. 3 (1993), pp. 22-49
  • Britta Waldschmidt-Nelson, Who Are We? Fears and Facts in Samuel HuntingtonÔÇÖs Attack on Latino Immigration to the United States, ├«n ÔÇ×International Politics and SocietyÔÇŁ, Nr. 3/2004, pp. 145ÔÇô163
  • Louis Menand, Patriot games. The new nativism of Samuel P. Huntington, ├«n ÔÇ×The New YorkerÔÇŁ, 17.05.2004
  • Amitai Etzioni, The real threat:An essay on Samuel Huntington, ├«n ÔÇ×Contemporary SociologyÔÇŁ, Vol. 34, Nr. 5, (Sept., 2005), pp. 477-485