ÔÇ×Aceasta va fi ultima noastr─â lupt─âÔÇŁ  Drumul c─âtre introducerea legii mar╚Ťiale ├«n Polonia jpeg

ÔÇ×Aceasta va fi ultima noastr─â lupt─âÔÇŁ. Drumul c─âtre introducerea legii mar╚Ťiale ├«n Polonia

­čôü Istorie Modern─â Universal─â
Autor: Michał Przeperski

Cu 40 de ani ├«n urm─â, pe 12 decembrie 1981, dup─â ora 15.00, s-a luat decizia final─â ╚Öi s-au stabilit detaliile privind introducerea legii mar╚Ťiale pe teritoriul Poloniei. Armata trebuia s─â preia controlul a mii de puncte strategice din toat─â ╚Ťara, iar mii de polonezi aveau s─â fie interna╚Ťi, ├«n vreme ce via╚Ťa politic─â ╚Öi social─â urma s─â fie imediat suspendat─â. Acest lucru avea s─â se ├«nt├ómple la miezul nop╚Ťii, ├«n noaptea de 12 spre 13 decembrie 1981. Decizia aceasta ╚Öi lunile de preg─âtire care au precedat-o au fost cel mai bine p─âzite secrete de stat. Informa╚Ťiile legate de ele nu au putut ajunge, ├«n primul r├ónd, la conducerea Sindicatului Independent Autonom ÔÇ×SolidaritateaÔÇŁ, care ├«n anii 1980-1981 a fost un puternic adversar politic al comuni╚Ötilor polonezi.

Tocmai apari╚Ťia ÔÇ×Solidarit─â╚ŤiiÔÇŁ, ca urmare a grevelor la nivel na╚Ťional din august 1980, a reprezentat ├«nceputul celei mai mari crize politice din istoria Republicii Populare Polone. Sindicatul, num─âr├ónd aproape zece milioane de membri, i-a provocat pe comuni╚Öti, cer├ónd reguli clare pentru exercitarea puterii, ├«ntre care participarea cet─â╚Ťenilor la luarea deciziilor politice ╚Öi l─ârgirea consistent─â a sferei libert─â╚Ťilor. Neputincioase, autorit─â╚Ťile trebuiau s─â fie de acord cu apari╚Ťia sindicatului, ceea ce nu ├«nsemna c─â inten╚Ťionau s─â-l ╚Öi tolereze pe termen lung.

Deja la sf├ór╚Öitul lui august 1980, Mieczys┼éaw Rakowski, la vremea aceea un influent jurnalist din Var╚Öovia, declara c─â pentru a controla situa╚Ťia din ╚Ťar─â, ÔÇ×Pacea de la BrestÔÇŁ era indispensabil─â. El se referea la pacea dintre Germania ╚Öi bol╚Öevici ├«ncheiat─â ├«n martie 1918, care a salvat revolu╚Ťia din Rusia. Era sinonimul unui acord tactic f─âcut doar pentru a-l rupe cu brutalitate la momentul oportun.

Au trebuit s─â treac─â ╚Öaisprezece luni p├ón─â c├ónd statul ╚Öi autorit─â╚Ťile militare s-au decis s─â foloseasc─â for╚Ťa armat─â pe scar─â larg─â. Pe de o parte, a fost nevoie de mult timp nu numai pentru a dep─â╚Öi rezisten╚Ťa intern─â din cadrul Partidului Comunist, ci ╚Öi pentru a se aduna suficiente for╚Ťe care s─â discrediteze ÔÇô cel pu╚Ťin par╚Ťial ÔÇô ÔÇ×SolidaritateaÔÇŁ ├«n ochii polonezilor.

├Än decembrie 1981, autorit─â╚Ťile Republicii Populare Polone s-au sim╚Ťit suficient de puternice. Pe de alt─â parte, totu╚Öi, comuni╚Ötii polonezi aveau sentimentul ├«nfr├óngerii. Wojciech Jaruzelski, care ├«n decembrie 1981 de╚Ťinea func╚Ťia de prim-secretar al Comitetului Central, prim-ministru ╚Öi ministru al Ap─âr─ârii Na╚Ťionale, a comentat acest fapt cu c├óteva zile ├«nainte de 13 decembrie: ÔÇ×Este o ru╚Öine monstruoas─â, macabr─â pentru partid, ca dup─â 36 de ani de exercitare a puterii s─â trebuiasc─â s─â fie ap─ârat de mili╚Ťie. Dar nu a mai r─âmas nimic ├«n fa╚Ťa noastr─â. Trebuie s─â fii preg─âtit s─â iei decizia care s─â salveze ceea ce este esen╚ŤialÔÇŁ.

Vara fierbinte a anului 1980

Vara lui 1980 a fost ploioas─â, dar temperatura a crescut de la o s─âpt─âm├ón─â la alta. Din fericire, la Jocurile Olimpice, desf─â╚Öurate la Moscova, de la sf├ór╚Öitul lunii iulie, W┼éadys┼éaw Kozakiewicz a c├ó╚Ötigat medalia olimpic─â de aur la proba de s─ârituri cu pr─âjina. ├Äntregul stadion din capitala URSS ├«l sus╚Ťinea pe favoritul gazdelor, Konstantin Volkov, dar Kozakiewicz a fost cel care a c├ó╚Ötigat r─âzboiul nervilor. Aterizat dup─â un salt-record, de 5,78 metri, el a ar─âtat publicului bra╚Ťul ├«ndoit din cot, prins cu cel─âlalt bra╚Ť, ├«ntr-un gest de victorie, care este destul de frecvent considerat un gest jignitor.

La ├«nceputul lunii iulie, muncitorii din regiunea Lublin le-au ar─âtat acela╚Öi gest autorit─â╚Ťilor poloneze. Acolo a izbucnit primul val de greve, cauzat de lipsa tot mai mare de alimente ╚Öi de bunuri de larg consum, dar ╚Öi de dezam─âgirea general─â fa╚Ť─â de politica f─âcut─â de echipa lui Edward Gierek. Marele proiect al unui salt ├«n modernizare ╚Öi al cre╚Öterii consumului a sf├ór╚Öit prin a st├órni pofte pe care comuni╚Ötii nu le-au mai putut satisface.

Dac─â regiunea Lublin a fost temporar pacificat─â cu cre╚Öteri de salarii, ├«n nord, pe ╚Ť─ârmul Balticii, solu╚Ťia nu a func╚Ťionat, ╚śantierul Naval Gda┼äsk intr├ónd ├«n grev─â, acestuia al─âtur├óndu-i-se ╚Öi fabrici mai mici. Unul pentru to╚Ťi ╚Öi to╚Ťi pentru unul, au strigat, ╚Öi astfel a fost proclamat─â o grev─â de solidaritate.

Muncitorii ┼či locuitorii din Gda┼äsk s-au adunat la apelul Sindicatului ÔÇ×SolidaritateaÔÇŁ ├«n fa┼úa Por┼úii nr. 2 a ┼čantierului naval din Gda┼äsk, august 1980

gdansk jpg jpeg

Autorit─â╚Ťile se aflau ├«ntr-o pozi╚Ťie foarte dificil─â. Cu fiecare zi care trecea, grevele se ├«nmul╚Ťeau ├«n ╚Ťar─â. La 24 august 1980, la o ╚Öedin╚Ť─â a Biroului Politic, s-a luat ├«n considerare posibilitatea utiliz─ârii for╚Ťei pentru ├«n─âbu╚Öirea lor. Chiar ╚Öi a╚Öa, existau obstacole; ├«n sistemul juridic polonez nu era posibil─â introducerea st─ârii de urgen╚Ť─â. Institu╚Ťia constitu╚Ťional─â a legii mar╚Ťiale se impunea doar ├«n cazul unei amenin╚Ť─âri la adresa securit─â╚Ťii statului. Dar era posibil s─â ne imagin─âm folosirea for╚Ťei ├«mpotriva celor aproape 250.000 de grevi╚Öti din toat─â ╚Ťara? Nu.

Mai mult, pe m─âsura trecerii timpului, aceast─â solu╚Ťie devenea din ce ├«n ce mai greu de pus ├«n practic─â. La 30 august, 700.000 de oameni au intrat ├«n grev─â. ├Än plus, Gierek ├«nsu╚Öi nu dorea s─â foloseasc─â for╚Ťa ├«mpotriva muncitorilor. ├Änc─â ├«╚Öi amintea c─â el c├ó╚Ötigase puterea dup─â tragedia din decembrie 1970, care provocase 40 de mor╚Ťi.

Moscova ╚Öi-a pierdut r─âbdarea cu vasalul nesupus. Discu╚Ťiile politice conduse de viceprim-ministrul Mieczys┼éaw Jagielski cu Comitetul de grev─â al ├«ntreprinderilor din Gda┼äsk au avansat timid, dar, ├«n cele din urm─â, la 31 august, a fost semnat un acord cu grevi╚Ötii. Autorit─â╚Ťile erau de acord cu cele 21 de revendic─âri formulate de grevi╚Öti, ├«ntre care cele mai importante erau dreptul de a ├«nfiin╚Ťa sindicate independente ╚Öi dreptul la grev─â. C├óteva zile mai t├órziu, Gierek a fost ├«nlocuit de Stanis┼éaw Kania.

Na╚Öterea ÔÇ×Solidarit─â╚ŤiiÔÇŁ

La ├«nceputul lunii septembrie, nimeni nu ╚Ötia ce va urma. Nici liderii sindicali, nici reprezentan╚Ťii autorit─â╚Ťilor comuniste ╚Öi nici conduc─âtorii Kremlinului, ace╚Ötia din urm─â primind cu mare nemul╚Ťumire vestea compromisului care se f─âcuse ├«n Polonia.

Cur├ónd dup─â aceea, reprezentan╚Ťii sindicatelor nou formate ├«n toat─â ╚Ťara s-au adunat la o ├«nt├ólnire a delega╚Ťilor sindicatelor independente la Gda┼äsk. ├Äntrebarea principal─â era: s─â existe un singur sindicat sau o serie de mai multe ╚Öi mai mici, independente unele de altele? Liderii charismatici ai grevei din ╚śantierul Naval Gda┼äsk, ├«n frunte cu Lech Wa┼é─Ösa, nu erau deloc dispu╚Öi s─â creeze o structur─â unic─â, la nivel na╚Ťional. Se temeau de sl─âbirea propriului mediu, din care se formaser─â ÔÇ×Sindicatele Libere de pe ╚Ü─ârmÔÇŁ, ├«n a doua jum─âtate a anilor '70.

Totu╚Öi, pozi╚Ťia f─âr─â echivoc de la Gda┼äsk a prevalat. ├Än ciuda faptului c─â activi╚Ötii sindicali din toat─â ╚Ťara nu se cuno╚Öteau ├«ntre ei, iar Serviciul de Securitate a ├«ncercat s─â contracareze fuziunea ini╚Ťiativelor sindicale independente, a fost ├«nfiin╚Ťat un singur sindicat la nivel na╚Ťional. A╚Öa s-a n─âscut Sindicatul Independent Autonom ÔÇ×SolidaritateaÔÇŁ. Era 17 septembrie 1980.

A╚Öa s-a n─âscut o situa╚Ťie foarte periculoas─â pentru comuni╚Öti. Nu numai c─â au fost for╚Ťa╚Ťi s─â accepte existen╚Ťa unei organiza╚Ťii civice autonome ╚Öi independente, dar se confruntau ╚Öi cu un adversar cu caracter na╚Ťional. Nu e de mirare c─â au decis imediat s─â testeze rezisten╚Ťa noii organiza╚Ťii. Acesta a fost scopul a╚Öa-zisei crize a ├«nscrierii. La 24 octombrie 1980, Judec─âtoria Voievodal─â din Var╚Öovia a ├«nregistrat sindicatul ÔÇ×SolidaritateaÔÇŁ, dar a f─âcut-o arbitrar, f─âr─â a-i consulta reprezentan╚Ťii, ╚Öi modific├óndu-i statutul. Reprezentan╚Ťii instan╚Ťei au completat documentul cu prevederea recunoa╚Öterii de c─âtre sindicat a rolului conduc─âtor al Partidului Muncitoresc Unit Polonez (├«n polon─â, Polska Zjednoczona Partia Robotnicza, PZPR). Nu a fost o decizie judec─âtoreasc─â independent─â, ci o mi╚Öcare politic─â planificat─â de conducerea Republicii Populare Polone.

Stindard de lupt─â al Sindicatului ÔÇ×SolidaritateaÔÇŁ

stindard de lupta jpg jpeg

ÔÇ×SolidaritateaÔÇŁ a perceput acest gest ca pe un atac la adresa independen╚Ťei ei ╚Öi a anun╚Ťat o grev─â la nivel na╚Ťional ├«n ap─ârarea statutului, prev─âzut─â pentru 12 noiembrie, f─âc├ónd totodat─â apel la Curtea Suprem─â. Pe 10 noiembrie, ├«ns─â, s-a ajuns la un acord: Curtea Suprem─â a ├«nregistrat ÔÇ×SolidaritateaÔÇŁ cu statutul ini╚Ťial, iar anexa acestuia era preambulul acordurilor din august, document al c─ârui con╚Ťinut fusese stabilit de acord cu autorit─â╚Ťile comuniste.

PZPR, prins între focuri încrucișate

 ├Än toamna anului 1980, Kazimierz Barcikowski, membru ├«n conducerea superioar─â a partidului, spunea: ÔÇ×Am recomandat membrilor de partid s─â se al─âture unor noi sindicate. Dar se pune ├«ntrebarea dac─â avem membri de partid ├«n ┬źSolidaritatea┬╗, sau [poate mai degrab─â] ┬źSolidaritatea┬╗ [are oamenii s─âi] ├«n partidÔÇŁ. Astfel, pe de o parte, PZPR dorea s─â aplice tactica controlului organiza╚Ťiei din interior. Opozi╚Ťia legal─â anticomunist─â fusese tratat─â ├«n mod similar imediat dup─â Al Doilea R─âzboi Mondial. Pe de alt─â parte, comuni╚Ötii nu puteau fi deloc siguri de propriii membri.

Polonezii p─âr─âseau ├«n mas─â partidul. Deja, la sf├ór╚Öitul anului 1980, aproape ╚Öapte milioane de polonezi erau deja ├«nscri╚Öi ├«n sindicatul ÔÇ×SolidaritateaÔÇŁ, iar numele liderului s─âu ÔÇô Lech Wa┼é─Ösa ÔÇô era pe buzele tuturor. Au ap─ârut, astfel, doi poli de putere, comuni╚Ötii fiind nevoi╚Ťi s─â se consulte cu sindicatul pentru majoritatea deciziilor referitoare la politica intern─â. Nu se punea problema folosirii efective a for╚Ťei pentru a suprima revolu╚Ťia Solidarit─â╚Ťii.

├Än aceste condi╚Ťii, la Kremlin s-au auzit murmure de furie. La ├«nceputul lunii octombrie 1980, ╚Öeful KGB, Iuri Andropov, ├«ntr-o discu╚Ťie cu ╚Öeful Ministerului polon al Afacerilor Interne, Miros┼éaw Milewski, a spus c─â nu exist─â nicio alternativ─â la impunerea legii mar╚Ťiale. De╚Öi era prea devreme pentru asta, ma╚Öin─âria fusese deja pus─â ├«n mi╚Öcare. Au fost ├«ntocmite primele liste de persoane destinate intern─ârii, iar planificatorii militari, sub atenta supraveghere a ╚Öefului Ministerului Ap─âr─ârii Na╚Ťionale, Wojciech Jaruzelski, ╚Öi a Serviciului de Securitate (├«n polonez─â, S┼éu┼╝ba Bezpiecze┼ästwa, SB) preg─âteau deja linii directoare actualizate pentru introducerea legii mar╚Ťiale.

Perioadele de relaxare ├«n rela╚Ťiile dintre autorit─â╚Ťi ╚Öi ÔÇ×SolidaritateaÔÇŁ s-au ├«mpletit cu perioade de ascu╚Ťire a rela╚Ťiilor reciproce. Vestea exerci╚Ťiilor militare ÔÇ×Sojuz 80ÔÇŁ, planificate pentru luna decembrie, a provocat o mare tensiune ├«n r├óndul conducerii Republicii Populare Polone. Forma deloc ceremonioas─â a comunicatului sovietic pe aceast─â tem─â l─âsa loc b─ânuielii c─â ├«n spatele manevrelor s-ar putea afla o interven╚Ťie militar─â sovietic─â. Punctul culminant al acestei crize a fost ├«nt├ólnirea reprezentan╚Ťilor statelor membre ale Pactului de la Var╚Öovia, organizat─â la Moscova la 5 decembrie 1980.

Delega╚Ťia polonez─â a reu╚Öit s─â conving─â conducerea sovietic─â de faptul c─â polonezii vor face fa╚Ť─â crizei singuri, iar manevrele au fost anulate ├«n ultimul moment. Oare armata sovietic─â chiar dorea s─â intre ├«n Polonia sau era vorba doar de a pune presiune asupra conducerii poloneze? Certitudinea cu privire la acest subiect nu poate fi afirmat─â p├ón─â ├«n prezent.

Marea majoritate a liderilor Republicii Populare Polone, inclusiv Kania ╚Öi Jaruzelski, ╚Öi-au dat seama c─â intrarea trupelor sovietice nu va fi doar o ├«nfr├óngere pentru Polonia, ci ╚Öi sf├ór╚Öitul carierei lor politice. ├Än propor╚Ťii diferite, ace╚Öti doi factori au determinat opozi╚Ťia lor fa╚Ť─â de intrarea armatei sovietice ├«n Polonia. ├Än conducerea Partidului Comunist au existat ├«ns─â ╚Öi oameni care erau ├«nclina╚Ťi s─â sus╚Ťin─â invazia, v─âz├ónd-o ca urm─ârirea propriilor interese.

Acest grup l-a inclus ├«n principal pe ╚Öeful organiza╚Ťiei de partid din Katowice, Andrzej ┼╗abi┼äski, ╚Öi pe ╚Öeful organiza╚Ťiei de partid din Var╚Öovia, Stanis┼éaw Kocio┼éek. Despre cel dint├ói s-a spus chiar c─â toasteaz─â deschis pentru cea mai rapid─â sosire a ÔÇ×prietenilor sovieticiÔÇŁ. Lupta intestin─â dintre presupu╚Öii sus╚Ťin─âtori ai interven╚Ťiei ╚Öi sus╚Ťin─âtorii altor mijloace de combatere a ÔÇ×Solidarit─â╚ŤiiÔÇŁ a continuat p├ón─â ├«n toamna anului 1981.

Un acord încheiat în ultima clipă

├Än februarie 1981, Wojciech Jaruzelski a devenit prim-ministru al Republicii Populare Polone. Toat─â lumea din Polonia a╚Ötepta aceast─â schimbare; un militar de carier─â, cu o carte de vizit─â exemplar─â, energic ╚Öi hot─âr├ót ÔÇô cineva ca Jaruzelski p─ârea a fi solu╚Ťia perfect─â pentru problemele Poloniei anului 1981. Propaganda oficial─â sublinia originea nobil─â a generalului ╚Öi f─âcea aluzii f─âr─â echivoc la ╚Öederea sa ├«n ad├óncurile URSS ├«n anii 1939-1943. Dar, mai ales, Jaruzelski era un militar experimentat, av├ónd un punct de sprijin puternic nu numai la Moscova, ci ╚Öi ├«n ╚Ťar─â, ├«n structurile militare.

     ├Änt├ólnire ├«ntre ┼čeful KGB, Iuri Andropov, ┼či liderul comunist polonez, Wojciech Jaruzelski                                                                                              

acord incheiat jpg jpeg

├Än situa╚Ťia ├«n care ╚Ťara era sf├ó╚Öiat─â de greve ╚Öi de dispute constante ├«ntre autorit─â╚Ťi ╚Öi ÔÇ×SolidaritateaÔÇŁ, armata r─âm─âsese una dintre pu╚Ťinele institu╚Ťii ale statului care au func╚Ťionat normal ╚Öi f─âr─â perturb─âri. Acest lucru a dat speran╚Ťa c─â administra╚Ťia public─â sub conducerea generalului prim-ministru va ├«ncepe s─â func╚Ťioneze ├«ntr-o manier─â la fel de corect─â ╚Öi de eficient─â.

├Änceputul anului 1981 nu a fost calm ├«n Polonia. Nu e de mirare c─â Jaruzelski a cerut ├«n discursul s─âu ÔÇ×90 de zile de paceÔÇŁ. Apelul, ├«ns─â, nu a rezistat probei timpului. La 19 martie 1981, la o ╚Öedin╚Ť─â a Consiliului Na╚Ťional Voievodal de la Bydgoszcz, Jan Rulewski, Mariusz ┼üabentowicz ╚Öi Micha┼é Bartoszcz, trei activi╚Öti ai ÔÇ×Solidarit─â╚ŤiiÔÇŁ, au fost b─âtu╚Ťi de mili╚Ťieni. Ace╚Ötia au ocupat sala de conferin╚Ťe ├«n semn de protest fa╚Ť─â de dezacordul autorit─â╚Ťilor cu privire la ├«nregistrarea sindicatului ÔÇ×Solidaritatea ╚Ť─âranilorÔÇŁ.

Incidentul a fost aparent nesemnificativ, dar a f─âcut ca situa╚Ťia s─â escaladeze rapid. ÔÇ×SolidaritateaÔÇŁ a cerut imediat pedepsirea responsabililor cu b─âtaia celor trei. Autorit─â╚Ťile erau con╚Ötiente c─â nu pot da ├«napoi: pedepsirea unor mili╚Ťieni ├«i putea determina pe ceilal╚Ťi mili╚Ťieni s─â nu mai asculte de reprezentan╚Ťii armatei. Situa╚Ťia era ├«n impas.

Tensiunea din ╚Ťar─â a atins punctul maxim. Ani mai t├órziu, istoricii nu sunt ├«nc─â capabili s─â r─âspund─â clar la ├«ntrebarea cu privire la ce s-a ├«nt├ómplat ├«n Bydgoszcz. Cu toate acestea, merit─â s─â ne uit─âm la semnifica╚Ťia faptelor: ├«n martie 1981 au fost organizate ample manevre militare sovietice, cunoscute sub numele ÔÇ×Sojuz 81ÔÇŁ. At├ót ÔÇ×SolidaritateaÔÇŁ, c├ót ╚Öi autorit─â╚Ťile erau con╚Ötiente c─â manevrele se puteau transforma cu u╚Öurin╚Ť─â ├«ntr-o interven╚Ťie militar─â. Combinat cu alte conflicte nerezolvate, acest lucru reprezenta o bomb─â cu ceas, iar evenimentele de la Bydgoszcz ar fi putut juca rolul fitilului aprins care o detoneaz─â.

Ultimele zile ale lunii martie 1981 s-au dovedit a fi apogeul ÔÇ×carnavaluluiÔÇŁ ÔÇ×Solidarit─â╚ŤiiÔÇŁ. Greva de avertisment anun╚Ťat─â pe 27 martie ├«ntre orele 8.00 ╚Öi 12.00 s-a dovedit a fi un succes f─âr─â precedent pentru sindicat. Toat─â ╚Ťara s-a oprit. La Var╚Öovia au avut loc discu╚Ťii ├«ntre delega╚Ťia Comisiei Na╚Ťionale de Coordonare condus─â de Wa┼é─Ösa ╚Öi delega╚Ťia guvernamental─â condus─â de viceprim-ministrul Mieczys┼éaw Rakowski. Un acord p─ârea de neatins. Pentru a ├«nr─âut─â╚Ťi lucrurile ╚Öi mai mult, ├«n aceea╚Öi zi (27 martie), un grup de activi╚Öti sovietici ├«n frunte cu adjunctul ╚Öefului KGB, Vladimir Kriucikov, a ap─ârut la Var╚Öovia.

Sosirea lor p─ârea s─â sugereze c─â ei vor coordona invazia. Tot atunci, vorbind la telefon cu Stanis┼éaw Kania, Leonid Brejnev a subliniat c─â situa╚Ťia ÔÇ×a intrat ├«ntr-o faz─â critic─âÔÇŁ. Prin urmare, nu este o coinciden╚Ť─â c─â primele decizii ╚Öi documente majore privind introducerea legii mar╚Ťiale poart─â data de 27 martie. Totul indic─â faptul c─â, deja de atunci, comuni╚Ötii polonezi erau gata s-o introduc─â.

├Än ultimul moment ├«ns─â, lucrurile au luat o alt─â ├«ntors─âtur─â. Pe 30 martie, Ministerul de Interne a apreciat c─â impunerea legii mar╚Ťiale ├«n caz de grev─â general─â ar fi extrem de dificil─â sau chiar imposibil─â. ├Än cele din urm─â, s-a ajuns la un acord ├«n discu╚Ťiile Rakowski-Wa┼é─Ösa, de╚Öi ├«n diminea╚Ťa zilei de 30 martie, Rakowski amenin╚Ťa c─â o grev─â general─â va deschide calea ÔÇ×aplic─ârii unor m─âsuri extraordinareÔÇŁ.

Greva general─â a fost ├«n final suspendat─â printr-un anun╚Ť transmis ├«n jurnalul principal de ╚Ötiri al Televiziunii Poloneze. Andrzej Gwiazda, unul dintre liderii-cheie ai sindicatului, a f─âcut anun╚Ťul ├«n direct, ├«mpreun─â cu Rakowski. ├Äntreaga ╚Ťar─â a r─âsuflat u╚Öurat─â, iar amenin┼úarea unei invazii sovietice a disp─ârut. Neobservate de nimeni, manevrele ÔÇ×Sojuz 81ÔÇŁ s-au ├«ncheiat la ├«nceputul lui aprilie 1981.

Partidul își strânge rândurile

Nimeni nu a fost pe deplin mul╚Ťumit de acordul ├«ncheiat la 30 martie 1981. Membrii mai conservatori (adic─â pro-sovietici) din conducerea partidului erau de p─ârere c─â s-a ajuns la ÔÇ×├«n╚Ťelegerea de la Var╚ÖoviaÔÇŁ ╚Öi, prin urmare, era o nou─â capitulare din partea PZPR. Guvernul s-a angajat, ├«n schimb, s─â ia m─âsuri ├«mpotriva mili╚Ťienilor care au intervenit la Bydgoszcz ├«n martie 1981.

├Än realitate, aceast─â parte a acordului nu a fost niciodat─â implementat─â. O oarecare nelini╚Öte ├«n interiorul Mili╚Ťiei a persistat. ├Än prim─âvara anului 1981 au existat ├«ncerc─âri de a stabili structuri sindicale independente ├«n r├óndul mili╚Ťienilor. Acestea fiind ÔÇô ├«n cele din urm─â ÔÇô ├«n─âbu╚Öite, premierul Jaruzelski primea indirect o informa╚Ťie clar─â: armata este ÔÇ×singura institu╚Ťie ├«n uniform─âÔÇŁ pe care se poate baza f─âr─â niciun dubiu. Cur├ónd se va dovedi de ce acest fapt era extrem de important.

La a 6-a Plenar─â a Comitetului Central al PZPR (11-12 iunie 1981), cu sprijinul camarazilor sovietici, cehoslovaci ╚Öi est-germani, Tadeusz Grabski, membru marcant al partidului, a lansat un atac la adresa conducerii. Acesta a fost cu at├ót mai important cu c├ót deja la 5 iunie 1981, autorit─â╚Ťile poloneze primiser─â scrisoarea-ultimatum de la Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (PCUS). Aceasta purta semnele distinctive ale amestecului brutal ╚Öi nemilos ├«n treburile interne ale Republicii Populare Polone. Moscova a cerut s─â se ia m─âsuri energice ├«mpotriva ÔÇ×Solidarit─â╚ŤiiÔÇŁ (acest eufemism ├«nsemna introducerea legii mar╚Ťiale). De asemenea, sovieticii sugerau c─â ├«ncrederea lor ├«n Kania ╚Öi Jaruzelski s-a ├«ncheiat, ceea ce ├«nsemna ╚Öi ├«ndep─ârtarea lor din posturile ocupate. La aceea╚Öi plenar─â, generalii W┼éodzimierz Sawczuk ╚Öi Eugeniusz Molczyk s-au pozi╚Ťionat ╚Öi ei ├«mpotriva celor doi.

Pentru o scurt─â perioad─â a p─ârut c─â Jaruzelski nu are ├«ntregul sprijin al armatei. Cel care a f─âcut s─â se ├«ncline balan╚Ťa a fost generalul J├│zef Urbanowicz, cunoscut drept ÔÇ×omul sovieticÔÇŁ. L-a sus╚Ťinut pe Jaruzelski, ceea ce a determinat ├«nfr├óngerea puci╚Ötilor. Episodul acesta a reprezentat urm─âtorul pas ├«n str├óngerea r├óndurilor Partidului Comunist.

├Än iulie 1981, consolidarea partidului a mers mai departe. Dup─â cel de-al 9-lea Congres extraordinar al PZPR, aproape to╚Ťi cei care s-au opus guvern─ârii lui Kania ╚Öi Jaruzelski au fost ├«ndep─ârta╚Ťi din cele mai ├«nalte func╚Ťii. Treptat, Jaruzelski ├«ncepe s─â c├ó╚Ötige avantaj ├«n tandemul conduc─âtor. Kania a sus╚Ťinut detensionarea conflictului, dar nu a reu╚Öit s─â g─âseasc─â o solu╚Ťie pentru ie╚Öirea din criz─â. Mai mult, nemaisuport├ónd stresul, a dat ├«n ÔÇ×darulÔÇŁ be╚Ťiei. Prin urmare, ├«n august ╚Öi septembrie, c├ónd disputa dintre autorit─â╚Ťi ╚Öi ÔÇ×SolidaritateaÔÇŁ s-a intensificat, Jaruzelski era deja principalul juc─âtor.

Ultima ezitare a lui Kania

 O alt─â cauz─â care a dus la cre╚Öterea tensiunii din ╚Ťar─â au fost mar╚Öurile foamei de la sf├ór╚Öitul lunii iulie, cauzate de lipsa acut─â a alimentelor din magazine, ╚Öi apoi de discu╚Ťiile dintre Mieczys┼éaw Rakowski ╚Öi Comisia Na╚Ťional─â de Coordonare de la ├«nceputul lunii august. Falia dintre comuni╚Öti ╚Öi sindicali╚Öti s-a ad├óncit ╚Öi mai mult. Cur├ónd dup─â aceea, ├«n primele zile ale lunii septembrie 1981, ├«n sala Olivia din Gda┼äsk a avut loc Primul Congres Na╚Ťional al Delega╚Ťilor ÔÇ×Solidarit─â╚ŤiiÔÇŁ. ├Än cadrul ╚Öedin╚Ťei a fost anun╚Ťat ÔÇ×Mesajul Primului Congres al Delega╚Ťilor ┬źSolidarit─â╚Ťii┬╗ c─âtre muncitorii Europei de EstÔÇŁ, care cerea o lupt─â comun─â pentru suveranitatea na╚Ťiunilor ╚Öi dreptul cet─â╚Ťenilor de a participa la luarea deciziilor. ÔÇ×Acesta este un document periculos ╚Öi provocatorÔÇŁ, spunea furios Brejnev la Kremlin.

├Än septembrie 1981 erau planificate manevrele militare ÔÇ×Zapad 81ÔÇŁ, unele dintre cele mai mari organizate vreodat─â ├«n aceast─â parte a Europei. Coinciden╚Ť─â? Se pare c─â da, pentru c─â desf─â╚Öurarea lor fusese stabilit─â cu mult ├«nainte. Chiar ╚Öi a╚Öa, acest lucru nu schimb─â ├«n niciun fel caracterul periculos al situa╚Ťiei. Moscova ╚Öi prezen╚Ťa puternicelor trupe sovietice la grani╚Ťa polonez─â cer din ce ├«n ce mai insistent introducerea legii mar╚Ťiale. Cu toate acestea, Kania este neclintit. ├Än timpul ╚Öedin╚Ťei Biroului Politic din 15 septembrie 1981, el subliniaz─â f─âr─â echivoc c─â nu se pune problema introducerii legii mar╚Ťiale. Comuni╚Ötii au ezitat ultima oar─â.

Vehicul blindat folosit de for┼úele de represiune comuniste poloneze pentru a ├«nfr├ónge rezisten┼úa ÔÇ×Solidarit─â┼úiiÔÇŁ

vehicul blindat jpg jpeg

├Än cele din urm─â, o lun─â mai t├órziu, la a 4-a Plenar─â a Comitetului Central al PZPR de la jum─âtatea lunii octombrie, Stanis┼éaw Kania ╚Öi-a anun╚Ťat demisia din func╚Ťia de prim-secretar al partidului, ├«n locul lui fiind ales Jaruzelski. El ajunge astfel s─â de╚Ťin─â o putere enorm─â. Jaruzelski este, ├«n acela╚Öi timp, prim-secretar al Comitetului Central al PZPR, prim-ministru, ministru al Ap─âr─ârii Na╚Ťionale ╚Öi ╚Öeful Comitetului Na╚Ťional de Ap─ârare.

Mul╚Ťi militari sunt numi╚Ťi ├«n func╚Ťii ├«nalte ├«n ierarhia superioar─â a partidului sau din aparatul de stat. Sus╚Ťinut de camarazii s─âi ├«n uniform─â, Jaruzelski este transformat ├«ntr-un om puternic ├«n partid. Printre cei mai apropia╚Ťi asocia╚Ťi ai lui Jaruzelski se num─âr─â generalii Micha┼é Janiszewski, Czes┼éaw Kiszczak ╚Öi Florian Siwicki. To╚Ťi sunt sus╚Ťin─âtorii represiunii violente ├«ndreptate ├«mpotriva ÔÇ×Solidarit─â╚ŤiiÔÇŁ. Moscova, aparatul de partid ╚Öi armata au f─âcut presiuni pentru o solu╚Ťie de for╚Ť─â, iar Jaruzelski a fost de acord cu opinia lor.

Introducerea legii mar╚Ťiale

├Än toamna anului 1981, Jaruzelski a devenit singurul politician din ╚Ťar─â care putea decide decretarea legii mar╚Ťiale. Preg─âtirile pentru introducerea acesteia se desf─â╚Öurau deja de mai multe luni. Activit─â╚Ťile ╚Öi lucr─ârile ├«ntreprinse ├«n acest sens de c─âtre personalul Ministerului de Interne ╚Öi al Ministerului Ap─âr─ârii Na╚Ťionale erau aproape finalizate. Situa╚Ťia din ╚Ťar─â s-a schimbat semnificativ. Important─â nu era doar restabilirea capacit─â╚Ťii efective de func╚Ťionare a aparatului de partid ╚Öi a conducerii superioare a acestuia, ci ╚Öi faptul c─â polonezii erau ├«n mod clar obosi╚Ťi de criza politic─â f─âr─â sf├ór╚Öit.

Din august 1980 nu trecuse nici m─âcar o lun─â f─âr─â vreo problem─â politic─â, fiecare ├«nso╚Ťit─â la r├óndul ei de o enorm─â confuzie, ceea ce a deranjat ritmul normal al vie╚Ťii ╚Öi activitatea unui mare num─âr de polonezi. Cu toate acestea, poate ╚Öi mai important chiar, a fost faptul c─â, ├«n timpul celor c├óteva luni de func╚Ťionare legal─â a ÔÇ×Solidarit─â╚ŤiiÔÇŁ, condi╚Ťiile de via╚Ť─â din Polonia s-au deteriorat dramatic. Rafturile magazinelor erau goale, infla╚Ťia cre╚Ötea, iar grevele ulterioare nu au rezolvat problemele de baz─â ale vie╚Ťii de zi cu zi. A fost ├«n primul r├ónd o consecin╚Ť─â a politicii economice dezastruoase din anii '70 ÔÇô dar asta nu mai era treaba a milioane de polonezi. A fost ├«ns─â combinat─â cu propaganda abil condus─â de autorit─â╚Ťile guvernamentale.

Ea d─âdea vina pe ÔÇ×SolidaritateaÔÇŁ pentru situa╚Ťia economic─â foarte dificil─â. ╚śi era accentuat─â ideea c─â, ├«n principal, pauzele de munc─â datorate grevelor au cauzat pierderi grave economiei na╚Ťionale. ├Än acela╚Öi timp, liderii ÔÇ×Solidarit─â╚ŤiiÔÇŁ au fost prezenta╚Ťi ca ni╚Öte aventurieri iresponsabili, care nu erau cu adev─ârat interesa╚Ťi de soarta Poloniei, ci doar de propriile interese.

Soarta Consiliului de Acord Na╚Ťional (├«n polon─â: Rada Porozumienia Narodowego, RPN) este emblematic─â ├«n acest sens. Comuni╚Ötii au venit cu ini╚Ťiativa ├«nfiin╚Ť─ârii lui ├«n toamna anului 1981. Scopul s─âu era stabilizarea situa╚Ťiei din ╚Ťar─â, dar numai ├«n condi╚Ťiile dictate de autorit─â╚Ťi. RPN putea deveni locul ├«n care dialogul pentru binele social s─â fie condus de reprezentan╚Ťi ai diferitelor for╚Ťe din societate. Pe de o parte, erau membri ai autorit─â╚Ťilor comuniste, pe de alt─â parte, reprezentan╚Ťi ai Bisericii Catolice, lor al─âtur├óndu-li-se cei ai diferitelor organiza╚Ťii sociale. ÔÇ×SolidaritateaÔÇŁ ar fi fost plasat─â ├«n ultimul grup, redus─â la rolul uneia dintre multele for╚Ťe sociale ÔÇô contrar faptelor ╚Öi conform dorin╚Ťelor comuni╚Ötilor.

├Än concluzie, RPN a reprezentat o tentativ─â de sl─âbire a ÔÇ×Solidarit─â╚ŤiiÔÇŁ ╚Öi, concomitent, o ├«ncercare de a ÔÇ×orbiÔÇŁ societatea. Autorit─â╚Ťile au vrut s─â-i conving─â pe polonezi c─â doresc un acord. ├Än esen╚Ť─â, era vorba doar de rec─âp─âtarea controlului asupra situa╚Ťiei cu orice pre╚Ť.

Un alt aspect este acela, c─â ambele p─âr╚Ťi ale conflictului, conducerea ÔÇ×Solidarit─â╚ŤiiÔÇŁ ╚Öi Partidul Comunist, se g─âseau ├«ntr-o situa╚Ťie f─âr─â ie╚Öire. ├Än toamn─â, popularitatea sindicatului era ├«n mod clar ├«n sc─âdere, iar perspectivele pentru perioada urm─âtoare erau proaste. Acest lucru i-a determinat pe liderii sindicali s─â-╚Öi ├«nt─âreasc─â nu numai propriile pozi╚Ťii, ci ╚Öi credibilitatea ├«n fa╚Ťa membrilor obi╚Önui╚Ťi ai ÔÇ×Solidarit─â╚ŤiiÔÇŁ. Iar autorit─â╚Ťile?

Wojciech Jaruzelski a fost perceput ca fiind opusul lui Stanis┼éaw Kania. Generalul urma s─â fac─â ceea ce, ├«n opinia aparatului de partid, fostul prim-secretar nu avusese destul curaj s─â duc─â la ├«ndeplinire. ├Äntr-adev─âr, Jaruzelski s-a decis s─â fac─â un pas dramatic: a introdus legea mar╚Ťial─â. ╚śi a f─âcut-o pentru c─â nu vedea alt─â solu╚Ťie. ├Än memoriile sale publicate ani mai t├órziu, el a explicat c─â singura alternativ─â ar fi fost o rezisten╚Ť─â disperat─â, o continuare dezn─âd─âjduit─â a situa╚Ťiei existente. Acest lucru ar fi sl─âbit nu numai Polonia, ci ╚Öi Partidul Comunist ╚Öi pe Jaruzelski ├«nsu╚Öi. Este adev─ârat c─â Polonia a trecut cu mari dificult─â╚Ťi peste iarna grea dintre anii 1981 ╚Öi 1982, combustibilii ╚Öi alimentele fiind foarte greu de procurat, dar Jaruzelski ar fi putut s─â nu-i supravie╚Ťuiasc─â, dac─â nu ar fi introdus legea mar╚Ťial─â. Creditul de care se bucura la Moscova, precum ╚Öi ├«n r├óndul membrilor aparatului intern de partid, s-ar fi putut epuiza rapid.

Responsabilitatea

Cum este evaluat─â decizia introducerii legii mar╚Ťiale? Polonezii se contrazic pe acest subiect p├ón─â ast─âzi. Apar diverse documente, precum ├«nregistr─ârile incomplete ale ╚Öedin╚Ťelor Biroului Politic al PCUS, desecretizate de Rusia ├«n timpul lui El╚Ť├«n, sau notele generalului Viktor Ano╚Ökin, adjunctul mare╚Öalului Viktor Kulikov, comandantul-╚Öef al trupelor Pactului de la Var╚Öovia. Ele par s─â indice c─â amenin╚Ťarea invaziei sovietice a fost o inven╚Ťie, o fantom─â pe care politicienii comuni╚Öti ru╚Öi au fluturat-o pentru a-i speria pe polonezi. Trebuie ├«ns─â s─â fim corec╚Ťi ╚Öi s─â admitem c─â o astfel de povar─â nu era u╚Öor de suportat de niciun politician.

Muzeu memorial deschis ├«n ┼čantierul naval din Gda┼äsk, dedicat luptei Sindicatului ÔÇ×SolidaritateaÔÇŁ

muzeul comemorativ jpg jpeg

Ce s-ar fi ├«nt├ómplat totu╚Öi, dac─â odat─â pus ├«n mi╚Öcare, mecanismul legii mar╚Ťiale ar fi e╚Öuat? Urmarea ar fi fost un r─âzboi civil foarte s├óngeros. Moscova ar fi fost for╚Ťat─â s─â intervin─â, indiferent de costul politic. Pentru Polonia, acesta era de departe cel mai r─âu scenariu. Scenariul pus ├«n practic─â a fost o idee mai ÔÇ×bun─âÔÇŁ: revolta libert─â╚Ťii ini╚Ťiat─â de ÔÇ×SolidaritateaÔÇŁ a fost ├«n─âbu╚Öit─â cu succes de m├óini poloneze.

Prin urmare, generalul Jaruzelski a mers pe ideea ÔÇ×r─âului mai micÔÇŁ. Dar tot r─âu a fost. Familiile minerilor de la mina ÔÇ×WujekÔÇŁ ╚Ötiu asta: 9 dintre ei au fost uci╚Öi ├«n timpul ├«n─âbu╚Öirii revoltei din 17 decembrie 1981 de c─âtre mili╚Ťia care a deschis focul asupra muncitorilor. Familiile altor c├óteva zeci de victime ale legii mar╚Ťiale, torturate la sec╚Ťiile de mili╚Ťie, ucise cu s├ónge rece de c─âtre SB sau ├«nchise ani ├«ntregi, sunt con╚Ötiente de acest lucru. ├Än cele din urm─â, cei ale c─âror familii au fugit din Polonia ├«n anii '80 ╚Ötiu ╚Öi ei asta: au fugit de s─âr─âcie ╚Öi de dezn─âdejde, pentru a nu se mai ├«ntoarce niciodat─â. S─â-i mai amintim ╚Öi pe cei care au fost concedia╚Ťi, ale c─âror cariere au fost ├«ntrerupte ╚Öi pe cei care au fost lipsi╚Ťi de speran╚Ťa ├«ntr-o via╚Ť─â mai bun─â ╚Öi mai demn─â.

Probabil c─â dac─â Wojciech Jaruzelski nu s-ar fi hot─âr├ót s─â decreteze legea mar╚Ťial─â, s-ar fi g─âsit al╚Ťi tovar─â╚Öi care i-ar fi luat locul ╚Öi ar fi f─âcut-o ei ├«n locul lui. Dar Jaruzelski a luat decizia, prin urmare el ╚Öi asocia╚Ťii lui sunt responsabili.

Traducere din limba polon─â: Adriana Panaite. FOTO: SHUTTERSTOCK, WIKIPEDIA.ORG

Articolul a fost publicat ├«n num─ârul 239 al revistei Historia, disponibil la toate punctele de distribu╚Ťie a presei, ├«n perioada 15 decembrie - 14 ianuarie, ╚Öi ├«n format digital pe paydemic.com.

Cump─âr─â AcumCump─âr─â Acum

coperta historia 239 jpg jpeg