Abuzul sexual, o istorie necunoscut─â jpeg

Abuzul sexual, o istorie necunoscut─â

├Än secolul al XX-lea, scadalurile sexuale care aveau ├«n prim plan abuzul minorilor au ├«ncercat s─â fie mu┼čamalizate. Presa din acea vreme era dezinteresat─â de subiect, iar ├«n majoritatea cazurilor publicate, victimele erau catalogate ca fiind instigatori.

Aneenee FitzGerald-Kenney, inspector irlandezal unei case de corec┼úie, a ├«naintat o pl├óngere ├«n anul 1929 c─âtreBritish National Vigilance Association (institu┼úie ├«nfiin┼úat─â ├«n anul 1885, cu scopul aplic─ârii ┼či ├«mbun─ât─â┼úireii legisla┼úiei pentru reprimarea viciilor de procedur─â penal─â ┼či a imoralit─â┼úii) ├«n care expunea cazul unei tinere de 16 ani ce a fost concediat─â de c─âtre familia pentru care lucra deoarece recunoscuse c─â ├«n trecut a fost abuzat─â sexual. Surprinz─âtor a fost c─â fapta a fost pedepsit─â imediat. Agresorul a fost urm─ârit penal, nefiindu-i dezv─âluit─â identitatea. Fata a trebuit s─â tr─âiasc─â cu reputa┼úia afectat─â ┼či cu trauma din urma agresiunii, iar cu toate c─â era ÔÇťt─âcut─â ┼či supus─âÔÇŁ, patroana ei nu a vrut s─â o mai angajeze. ├Än acele timpuri, declara┼úia unui copil nu reprezenta o dovad─â suficient─â pentru sanc┼úionare sau condamnare. ├Än 1932, o campanie ├«mpotriva abuzului sexual al minorilor a ajuns la concluzia c─â ├«n mai bine de 20 de ani nu a fost reportat poli┼úiei niciun caz de acest gen.

1930s photo pc group of kindergarten children jpg jpeg

Acest tip de ambivalen┼ú─â fa┼ú─â de copiii care au fost victime ale abuzurilor este subliniat de surse care au lucrat cu minorii ├«n secolul al XX-lea. Directorul unui c─âmin de ├«ngrijire din sudul Londrei, unde fetele abuzate erau trimise ├«nainte de a depunde m─ârturie ├«n instan┼ú─â, a declarat ├«n 1921 c─â victimele erau ÔÇť ignorante, f─âr─â s─â fie interesate de cur─â┼úenia locului unde st─âteau sau de igiena proprie. ├Än cele mai multe cazuri erau persoane cu obiceiuri ur├óte, care nu aveau nicio idee despre religie sau maniere.ÔÇŁ O m─âsur─â care a fost adoptat─â ├«n majoritatea centrelor a fost separarea victimelor. ├Än 1925, un judec─âtor din Devon ┼či-a manifestat regretul c─â mama unei fete abuzate a refuzat s─â ├«┼či mute copilul la o alt─â ┼čcoal─â sau s─â o trimit─â la o cas─â de copii:ÔÇťEste de ├«n┼úeles faptul c─â oamenii respectabili nu doresc ca odraslele lor s─â mearg─â la ┼čcoal─â cu o fat─â ca aceasta.ÔÇŁ

Cazuri de abuzuri sexuale ale minorilor din categorii sociale privilegiate nu au fost ├«nregistrate. ├Än acest context, se consider─â c─â aceasta era o infrac┼úiune care ap─ârea doar ├«n cercurile oamenilor s─âraci, care tr─âiau ├«n case foarte aglomerate. Un b─âiat ├«n v├órst─â de 18 ani a fost condamnat ├«n 1926 pentru incest. Judec─âtorul a considerat c─â are circumstan┼úe atenuante, motiv├ónd c─â b─âiatul locuia ├«ntr-o casa cu dou─â camere ├«mpreun─â cu p─ârin┼úii lui ┼či ├«nc─â 5 rude, ┼či a recomandat s─â fie trimis la o ┼čcoal─â de corec┼úie. ÔÇť Nu te condam a┼ča de mult pe c├ót o face societatea, care permite s─â existe astfel de condi┼úii ├«n care ai tr─âit ┼či care te-au for┼úat s─â faci astfel de lucruri. Cred c─â cel mai bun lucru pentru tine este s─â te duci undeva unde te po┼úi ridica ┼či deveni un b─ârbat adev─ârat.ÔÇŁ

abused sad child jpg jpeg

Din p─âcate, dovezi care pot face lumin─â ├«n cazul vie┼úii intime din cadrul familiilor s─ârace au r─âmas foarte pu┼úine, iar ├«n aceste condi┼úii cercet─âtorii cunosc foarte pu┼úine detalii ├«n privin┼úa abuzurilor, majoritatea fiind oricum nedeclarate autorit─â┼úilor. Un studiu demonstreaz─â c─â ├«n Anglia secolului al XX-lea, nu erau abuza┼úi sexual dec├ót copiii care tr─âiau ├«n condi┼úii mai precare din punct de vedere material, ┼či c─â acest─â infrac┼úiune devenise deja o problem─â social─â ┼či moral─â. Inegalitatea ├«n raportul rela┼úiilor de putere permitea abuzul copiilor. Pe de o parte existau tat─âl, tat─âl vitreg, fratele mai mare, sau orice alt─â rud─â de sex masculin care de┼úinea nu numai o putere fizic─â mai mare, dar care prin lege era autorizat s─â o aib─â. Pe de alt─â parte existau patronii, oamenii care luau copii s─â le fie ucenici ┼či care abuzau de ei. Exista ├«n acea vreme un cult exacerbat al disciplinei care le permitea agresorilor s─â profite de corpurile copiilor. B─ârba┼úii care erau profesori sau preo┼úi profitau de meseria lor ┼či abuzau de minori. Av├ónd un statut privilegiat ├«n comunitate, ├«n cazul ├«n care erau denun┼úati, ace┼čtia primeau o pedeaps─â mic─â, sau ├«n unele cazuri doar un avertisment. Un factor suplimentar care ducea la astfel de pedepse era acuzarea copiilor c─â au invitat sau provocat la acte sexuale. Chiar ┼či ├«n cazul copiilor foarte mici s-a pus problema c─â ar fi deprava┼úi sau imorali.

Pe de alt─â parte, agresorii puteau fi trata┼úi cu toleran┼ú─â, mai ales c─â ├«n secolul al XX-lea rezolvarea problemlor medicale devenise o prioritate ├«n fa┼úa celor morale. ├Än 1929, un comentator remarca:ÔÇť Cazul unui pervers moral este similar unui bolnav suferind de o boal─â infec┼úioas─â. Nu putem da vina pe el c─â sufer─â de variol─â sau de scarlatin─â, dar ├«l putem izola ┼či trata  pentru ca boala s─â nu se r─âsp├óndeasc─â.ÔÇŁ Discu┼úii ├«n privin┼úa tratamentului ┼či asisten┼úei psihologice a devenit una dintre principalele preocup─âri ale vocilor feminine ale timpului, at├ót celor care erau membre ale Parlamentului, c├ót ┼či ale activistelor. Cu toate c─â num─ârul de poli┼úiste care se ocupau doar cu luarea declara┼úiilor de la copii ┼či tineri ├«n privin┼úa abuzurilor crescuse sim┼úitor, practica judiciar─â se schimbase foarte pu┼úin. Membrele active ale Consiliului Na┼úional al Femeilor delcara ├«n 1932 c─â ÔÇť un num─âr mare de oameni f─âr─â probleme adev─ârate, de orice natur─â, au agresat sexual copii, iar judec─âtorii au fost de acord cu scuza c─â au avut un moment de lips─â de ra┼úiune, ┼či astfel nu erau pedepsi┼úi corespunz─âtor.ÔÇŁ

├Än cele din urm─â, asisten┼úii sociali care se ocupau ├«n principal de agresiunile sexuale ┼či-au schimbat aria de activitatea, focus├óndu-se mai mult pe sus┼úinerea mamelor tinere sau singure. Accentul se punea mai mult pe sarcin─â ┼či copil, nu pe instruirea mamelor cum ar putea s─â ├«┼či protejeze copiii, sau s─â previn─â ca o feti┼ú─â de 12 ani s─â r─âm├ón─â gravid─â. ├Än 1957, ├«n revista ÔÇťMoral WelfareÔÇŁ, un medic legist, dar ┼či psiholog vorbea despre ÔÇťnevoia ┼či impulsul agresorilor de a ridica fusti┼úele fetelor mici.ÔÇŁ ├Än rapoartele guvernamentale, problema protec┼úiei copilului s-a transformat mai mult ├«n problema s─ân─ât─â┼úii copilului. Comentariile ├«n privin┼úa abuzului sexual al minorilor au fost din ce ├«n ce mai pu┼úine ├«n presa postbelic─â sau ├«n Parlament.

riischildren jpg jpeg

├Än privin┼úa abuzurilor autorit─â┼úilor nu se mai men┼úiona nimic, iar ├«n cazul profesorilor ace┼čtia erau reangaja┼úi ├«n alte ┼čcoli. Ziarele au continuat s─â publice cazuri de abuzuri ├«ntr-o manier─â neutr─â, dar din 1970 a devenit o problem─â urgent─â, prezentat─â ca atare. Presa tindea s─â se axeze mai mult pe cazurile senza┼úionale, ÔÇťbestii sexualeÔÇŁ. Nu se mai cuno┼čteau cazuri de agresiuni ├«n familie sau la ┼čcoal─â, ┼či nici nu exista ├«nc─â un apetit pentru scandaluri sexuale care s─â implice politicieni sau vedete. S-a pus problema c─â locul care ar fi trebuit s─â fie un refugiu pentru copiii agresa┼úi a devenit, la r├óndul s─âu, un loc al abuzurilor. ├Än 1946, raportul Curtis concluziona c─â aranjamentele de adop┼úie sau ├«ngrijire a copiilor de asisten┼úi au fost f─âcute superficial, f─âr─â ca oamenii ┼či mediu ├«n care erau trimi┼či copiii s─â fie verifica┼úi. Au exista dovezi c─â ├«n r├óndul asisten┼úilor sociali existau pedofili. ├Än 1975, the British Journal of Social Work  contest num─ârul de pl├óngeri f─âcut la adresa celor care ar fi trebuit s─â aib─â grij─â de copii, ┼či ├«i provoca pe acuzatori s─â se ├«ntrebe ÔÇť Ce r─âu real a fost f─âcut? Ce este de c├ó┼čtigat dac─â identific─âm o victim─â ┼či un agresor?ÔÇŁ

O confuzie ├«n privin┼úa abuzurilor sexuale asupra copiilor a rezultat din campania de sus┼úinere a pedofililor, care a ├«ncercat s─â se lege de cauza legaliz─ârii homosexualit─â┼úii ├«n anii ÔÇÖ70.├Än jurul anilor 1975 a fost lansat─â o campanie de c─âtre gruparea Paedophile Information Exchange (PIE) prin care era promovat─â ideea c─â pedofelia trebuie considerat─â de c─âtre societate ca fiind o minoritate sexual─â, asemenea comunit─â┼úii gay. Pre┼čedintele grup─ârii, Keith Hose, declara c─â ÔÇ× pedofilii doresc cu ardoare s─â arate c─â sunt de fapt oameni bl├ónzi, ┼či c─â rela┼úiile pe care le au sunt rela┼úii ├«ntre dou─â persoane, nu rela┼úii care exploateaz─â anumite lucruri.ÔÇŁ Succesul campaniilor pro pedofelie a fost neuniform ┼či de scurt─â durat─â. Mul┼úi dintre membri PIE au fost condamna┼úi pentru diferite ac┼úiuni.

Sursa:Historytoday.com