A fost perioada interbelică adevărata Epocă de Aur a României? jpeg

A fost perioada interbelică adevărata Epocă de Aur a României?

­čôü Documente istorice
Autor: Redac╚Ťia

Nostalgia dup─â Rom├ónia interbelic─â e un sentiment ├«nt├ólnit ├«n r├óndul multora, exist├ónd tendin╚Ťa de a idealiza acea epoc─â, a Rom├óniei mare, considerat─â adev─ârata Epoc─â de Aur din istoria na╚Ťional─â.

Dintr-o anumit─â perspectiv─â, poate c─â a╚Öa a fost:efervescen╚Ťa cultural─â din acei ani, cu marii oameni de cultur─â care s-au afirmat ├«n vremea aceea, e cu siguran╚Ť─â un element de luat ├«n considerare. Din punct de vedere politic, Rom├ónia interbelic─â e idealizat─â deoarece e v─âzut─â ca o epoc─â a democra╚Ťiei. ├Äns─â trebuie s─â recunoa╚Ötem c─â democra╚Ťia interbelic─â a avut foarte multe lipsuri, ╚Öi ea poate fi privit─â cu nostalgie doar ├«n compara╚Ťie cu ceea ce a urmat dup─â r─âzboi. Din punct de vedere social, situa╚Ťia era cu totul deplorabil─â, iar economia a cunoscut grave probleme.

La momentul respectiv, criticile la adresa ╚Ť─ârii ├«n ansamblu, a guvernului, a oamenilor politici, a obiceiurilor rom├ónilor ├«n general sunt abundente. Chiar ╚Öi acele personalit─â╚Ťi care ne fac s─â ne g├óndim c─â, poate, ar fi fost mai bine s─â tr─âim pe vremea lor, aduc aspre critici societ─â╚Ťii rom├óne╚Öti. Citindu-le, ajungem s─â ne ├«ntreb─âm dac─â perioada interbelic─â a fost ├«ntr-adev─âr Epoca de Aur a Rom├óniei?

Mircea Eliade:ÔÇŁnici un om politic de la 1918 ├«ncoace n-a ┼čtiut ┼či nu ┼čtie ce ├«nseamn─â un statÔÇŁ

ÔÇŁImoralitatea clasei conduc─âtoare rom├óne┼čti care de┼úine puterea politic─â de la 1918 ├«ncoace nu este cea mai grav─â crim─â a ei. C─â s-a furat ca ├«n codru, c─â s-a distrus burghezia na┼úional─â ├«n folosul elementelor alogene, c─â s-a n─âp─âstuit ┼ú─âr─ânimea, c─â s-a introdus politicianismul ├«n administra┼úie ┼či ├«nv─â┼ú─âm├ónt, c─â s-au dezna┼úionalizat profesiunile libere-toate aceste crime ├«mpotriva siguran┼úei statului ┼či toate aceste atentate contra fiin┼úei neamului nostru, ar putea dup─â marea victorie final─â-s─â fie iertate. [...]

Mircea Eliade jpg jpeg

Dar pilo┼úii orbi stau sur├óz─âtori la c├órm─â, ca ┼či c├ónd nimic nu s-ar ├«nt├ómpla. ┼×i ace┼čti oameni, conduc─âtori ai unui popor glorios, sunt uneori cumsecade, sunt uneori oameni de bun─â credin┼ú─â ┼či cu bun─âvoin┼ú─â;numai c─â, a┼ča orbi cum sunt, lipsi┼úi de singurul instinct care conteaz─â ├«n ceasul de fa┼ú─â, instinctul statal, nu v─âd ┼čuvoaiele slave scurg├óndu-se din sat ├«n sat, cucerind pas cu pas tot mai mult p─âm├ónt rom├ónesc;nu aud vaietul claselor care se sting, burghezia ┼či meseriile care dispar, l─âs├ónd locul altor neamuri. [...]

Democra┼úia de la r─âzboi ├«ncoace a izbutit s─â z─âd─ârniceasc─â orice ├«ncercare de rede┼čteptare na┼úional─â. Prin pilo┼úii orbi de la c├órma ┼ú─ârii, democra┼úia ne-a adus ast─âzi acolo unde suntem. Democra┼úia a zdrobit definitiv instinctul statal al c├órmuitorilor no┼čtri. C─â s-au f─âcut sau nu unelte ├«n m├óna str─âinilor, pu┼úin intereseaz─â deocamdat─â. Singurul lucru care intereseaz─â este faptul c─â nici un om politic de la 1918 ├«ncoace n-a ┼čtiut ┼či nu ┼čtie ce ├«nseamn─â un stat.

┼×i asta e destul ca s─â ├«ncepi s─â pl├óngi...ÔÇŁ

Vremea, din 19 septembrie 1937

ÔÇ×Toamna trecut─â, ├«ntr-un vagon ├«n trecere prin Polonia, se vorbea despre Rom├ónia ca:┼óara lui bac┼či┼č ÔÇô bac┼či┼č. Expresia, c├ót ar fi fost ea de umilitoare, nu mi s-a p─ârut prea aspr─â.ÔÇŁ

V─âzut─â de departe, politica noastr─â cultural─â ┼či propaganda noastr─â ├«n str─âin─âtate se dovede┼čte o crea┼úie de incon┼čtien┼úi sau de demen┼úi. Nici nu vom ┼čti pe cine s─â tragem la r─âspundere. Se fac gre┼čeli at├ót de grave ┼či ├«ntreaga noastr─â  propagand─â este at├ót de ridicol─â ├«nc├ót genera┼úiile viitoare ne vor taxa, pe to┼úi, drept incon┼čtien┼úi, t├ólhari sau demen┼úi. ├Äncerca┼úi ┼či v─â imagina┼úi ce ar fi ┼úara rom├óneasc─â dup─â ce Liviu Rebreanu ┼či Papadat-Bengescu ar fi tradu┼či ┼či lansa┼úi ├«n toat─â lumea;dup─â ce universit─â┼úile noastre ar fi ├«nc─âpute ├«n m├óini tinere;dup─â ce ata┼ča┼úii de pres─â din str─âin─âtate ar fi ├«nlocui┼úi cu oameni harnici ┼či pricepu┼úi, imagina┼úi-v─â toate acestea ┼či ve┼úi ├«n┼úelege ce vor crede genera┼úiile urm─âtoare despre noi. Ar fi at├ót de simplu ca roumain, rumenian, rumane ┼či rumenos─â nu se mai lege ├«n memoria europenilor numai de Skoda, de ÔÇŁbac┼či┼č ÔÇô bac┼či┼čÔÇŁ, de incapacitate politic─â ┼či de con┼čtiin┼ú─â ieftin de cump─ârat, ci ┼či de opera unui Rebreanu, Blaga, Br├óncu┼či sau Enescu. Ar fi at├ót de simplu... Un ministru inteligent ar ├«n┼úelege c─â, ├«n starea de lucruri de ast─âzi, singura ofensiv─â ieftin─â ┼či eficace ├«mpotriva insultelor legate automat de numele neamului nostru ar fi ofensiva valorilor maxime ┼či specifice. Dar nimeni nu ├«n┼úelege. ┼×i pe fiecare zi noroiul ne strope┼čte mai direct ┼či numele de rom├ón e mai compromis.ÔÇŁ

Mircea Eliade, Profetism românesc. Vol. II. România în eternitate

Grigore Gafencu

ÔÇŁLipsesc oamenii cumin┼úi, firile cump─âtate ┼či care s─â opuie noilor doctrine credin┼úa lor ├«n prefaceri mai pu┼úin radicale, dar cu at├ót mai s─ân─âtoase, ┼či grija lor fa┼ú─â de adev─âratele lipsuri ale a┼čez─âm├óntului nostru de stat-ner├ónduiala finan┼úelor, nepreg─âtirea armatei, lipsa unei munci st─âruitoare ├«n toate domeniile produc┼úiei, necinstea care se ├«ntinde ├«n administra┼úie;lipsuri pe care curentele revolu┼úionare ┼či f─âuritoare de o nou─â organiza┼úie de stat, departe de a le ├«ndrepta, nu pot dec├ót s─â le agraveze ┼či mai mult. 

Grigore Gafencu, Însemnări politice. 1929-1939

Emil Cioran

ÔÇ×Doamne, ce vom fi f─âcut o mie de ani?! Toat─â via┼úa noastr─â de un secol ├«ncoace nu este dec├ót procesul prin care am ajuns s─â ne d─âm seama c─â n-am f─âcut nimic... Compara┼úia cu ce s-a ├«ndeplinit ├«n alte p─âr┼úi ne-a relevat neantul trecutului propriu ┼či inexisten┼úa culturii noastre.ÔÇŁ

emil cioran centenar jpg jpeg

O mie de ani s-a f─âcut istoria peste noi:o mie de ani de subistorie. C├ónd s-a n─âscut ├«n noi con┼čtiin┼úa, n-am ├«nregistrat prin ea un proces incon┼čtient de crea┼úie, ci sterilitatea spiritual─â multisecular─â. Pe c├ónd culturile mari pun omul ├«n fa┼úa crea┼úiei din nimic, culturile mici ├«n fa┼úa nimiculuiculturii. Din punct de vedere istoric, am pierdut o mie de ani, iar din punct de vedere biologic, n-am c├ó┼čtigat nimic. At├óta vreme de vegetare dac─â n-a consumat efectiv substan┼úa vital─â a neamului, n-a ├«nt─ârit-o ┼či n-a dinamizat-o ├«n nici un fel. Trecutul Rom├óniei nu m─â flateaz─â deloc ┼či nici nu sunt prea m├óndru de str─âmo┼čii mei lipsi┼úi de orgoliu, c─â au putut dormi at├óta timp, ├«n a┼čteptarea libert─â┼úii. Rom├ónia are un sens ├«ntruc├ót o ├«ncepem. Trebuie s-o cre─âm l─âuntric, pentru a putea rena┼čte├«n ea. Pl─âsmuirea acestei ┼ú─âri s─â ne fie singura obsesie.

Orice om care vrea sau este chemat s─â joace un rol profetic ├«n via┼úa Rom├óniei trebuie s─â se conving─â c─â ├«n ┼ú─âra aceasta orice gest, orice ac┼úiune, orice atitudine este un ├«nceput absolut, c─â nu exist─â continu─âri, relu─âri, linii ┼či directive. Pentru ceea ce trebuie f─âcut nimeni nu ne precede, nimeni nu ne ├«ndeamn─â, nimeni nu ne ajut─â.

[...] Fiecare din noi este ├«n situa┼úia lui Adam. Sau poate condi┼úia noastr─â este ┼či mai nenorocit─â, fiindc─â nu avem nimic ├«napoi, pentru a avea regrete. Totul trebuie ├«nceput, absolut totul. Noi n-avem de lucrat dec├ót cu viitorul. Adamismul ├«n cultur─â nu ├«nseamn─â altceva dec├ót c─â fiecare problem─â de via┼ú─â spiritual─â, istoric─â ┼či politic─â se pune pentru ├«nt├óia oar─â, c─â tot ceea ce tr─âim se determin─â ├«ntr-o lume de valori nou─â, ├«ntr-o ordine ┼či un stil incomparabil. Cultura rom├óneasc─â este o cultur─â adamic─â, fiindc─â tot ce se na┼čte ├«n ea n-are precedent.

Misiunea Rom├óniei trebuie s─â ne fie mai scump─â dec├ót toat─â istoria universal─â, de┼či noi ┼čtim c─â trecutul Rom├óniei este untimp f─âr─â istorie.ÔÇŁ

                          Emil Cioran, Schimbarea la fa┼ú─â a Rom├óniei

Mihail Manoilescu

ÔÇŁ├Än vremea noastr─â, n─âzuin┼úa spre via┼ú─â larg─â ┼či spre trecerea zilei de azi ├«naintea zilei de m├óine a fost favorizat─â poate ┼či de experien┼úele repetate ┼či at├ót de rele pe care le-au f─âcut cei care au agonisit, ├«n raport cu cei care au cheltuit. Infla┼úia excesiv─â de la r─âzboiu ├«ncoace, diferitele feluri de conversiune ca ┼či ├«mpro-priet─ârirea ├«ns─â┼či care a ├«nsemnat o lovitur─â mare dat─â spiritului de acumulare au creat un anumit scepticism fa┼ú─â de garan┼úiile pe care le poate oferi averea.

Din tot ce s-a petrecut de la r─âzboiul mondial ┼či p├ón─â  acum ├«n Rom├ónia, ├«n┼úeleptul a putut trage concluzia c─â renteaz─â mai bine s─â fii risipitor dec├ót econom┼či c─â debitorului i se rezerv─â bucurii ┼či surprize pl─âcute, care nu-l a┼čteapt─â niciodat─â pe creditor. Cei din urm─â dou─âzeci de ani au fost desigur la noi mai mult era greirilor dec├ót a furnicilor.

Mihail Manoilescu mediu png png

F─âr─â a voi s─â facem elogiul risipei, putem s─â relev─âm ┼či unele aspecte simpatice, ├«n u┼čurin┼úa cu care se cheltuiesc banii ├«n Rom├ónia.

Rom├ónul vorbe┼čte cu o admira┼úie neeconomisit─â de omul care ┼čtie s─â tr─âiasc─â, iar b─âiatul de viea┼ú─â tip specific rom├ónesc este desigur mai simpatic, mai uman ┼či mai nevinovat ├«n toat─â fiin┼úa lui, dec├ót tipul pe care francezul ├«l nume┼čte bon vivant, iar germanul Lebemann.

Concep┼úia estetic─â a vie┼úii, pe plan vulgar, ├«nseamn─â a ├«n┼úelege traiul ca o petrecere. C├ót de caracteristic─â ┼či c├ót de rom├óneasc─â este no┼úiunea intraductibil─â de chef, care nu poate fi transpus─â exact, nici prin cuv├óntul francez la noce, nici prin cel german Bummel! Cheful este o manifestare, ├«n acela┼či timp egoist─â ┼či generoas─â;el ├«nseamn─â ignorarea pentru o clip─â a grijilor ┼či r─âspunderilor;el exprim─â ├«n chip culminant ┼či simbolic psihologia lui Petronius ├«n edi┼úie popular─â rom├óneasc─â. Rom├ónul adev─ârat nu este niciodat─â meschin ┼či ├«┼či r├óde de aceea dintre compatrio┼úii lui cum sunt unii ardeleni care arat─â deprinderi ra┼úionale ┼či cumin┼úi ├«n administrarea cheltuielilor lor. Ideea rom├ónului despre avere ┼či venit este epicurian─â;scopul acestora este consumul cu toate bucuriile lui.

N─âzuin┼úa spre lux ┼či confort este irezistibil─â, nu numai ├«n burghezie, ci chiar ┼či ├«n clasa mijlocie ┼či ├«n ┼ú─âr─ânime. De c├óte ori poate, rom├ónul se arunc─âspre ├«mbr─âc─âminte de m─âtase, spre case frumos mobilate ┼či mai ales spre automobile.

Dar o burghezie care imit─â boierimea de alt─âdat─â ┼či tr─âie┼čte o viea┼ú─â de stil supra-burghez┼či supra-dimensionat fa┼ú─â de mijloacele sale creiaz─â o mare nestabilitate social─â ┼či prezint─â un mare procent de c─âderi individuale.

Iat─â de ce burghezia rom├óneasc─â nu este burghezie ├«n una din tr─âs─âturile cele mai esen┼úiale;pe c├ónd Occidentul pune pre┼ú pe agonisire, pesiguran┼ú─â ┼čipeviitor, burghezia noastr─â pune pre┼ú pe cheltuial─â, pe satisfac┼úii┼či pe prezent.Pe c├ónd burghezii din Apus lucreaz─â pentru copiii lor, burghezii rom├óni lucreaz─â prea adeseori numai pentru ei ├«n┼či┼či.ÔÇŁ

   Mihail Manoilescu, Rostul ┼či destinul burgheziei rom├óne┼čti