1931. Carol al II-lea și Nicolae Iorga la Timișoara

La sfârșitul lunii ianuarie 1931, rectorul Universității din București, Nicolae Iorga venea din Veneția unde a stat patru zile. Aflat „pe drumul dintre Kikinda și Timișoara, Iorga s-a întreținut cu ziariștii de la Dimineața, Vestul oferindu-le unele declarații despre poziția României în Conferința Alianței Balcanice de la Salonic și despre situația politică din România. Dl. Iorga, în continuarea declarațiunilor sale face un aspru reproș publicului care nu-i citește operile – italienii ce i-au tradus deja 4 cărți înțelegându-l mai bine decât românii, – precum și presei care nu a dat suficientă publicitate conferințelor sale din străinătate”.

Iorga: „Nu mă confundați cu oamenii politici” 

„Pomenește de asemenea despre situația tragică a unui student român ardelean, Hoarcă lăsat fără sprijin la Veneția și pe care d-sa l[-]a ajutat cu cât a putut și în favoarea căruia a intervenit la București. În gara din Timișoara, Iorga a fost întâmpinat de membrii ligei culturale în frunte cu d-nii prof. Mișu Popescu, dr. Numian, I. Antonescu, dr. Iosif Maiorescu – secretarul general al Directoratului VII și studenții Școlii Politehnice în frunte cu președintele acestora Davidescu; muzica militară a regimentului 5 vânători și un numeros public. Dl. Iorga apărând la fereastra vagonului a protestat împotriva manifestației de simpatie ce i s’a făcut spunând:

Vă rog să nu mă confundați cu oamenii politici. Să vă gândiți la mine și când citiți [...] și când vă exercitați drepturile acordate de Constituție. Eu sunt omul cel mai izolat și nedreptățit în țara mea. Nația nu mă înțelege. Așa încât manifestația de aici nu poate constitui pentru mine o suficientă manifestare. Studenților le spun că atunci când vor intra în viața publică, batjocorită de toți agenții politicianismului, să rămână liberi și să nu sprijine nici o acțiune politică egoistă. Generația de astăzi este generația desfrâului.

Țara are nevoie de oameni muncitori, cari să nu se lase numai în voia celui de sus. Drapelul studențimei, drapel de inimă bună să se transforme într’un steag al creației. Coborâți la sate, în mijlocul țărănimei și luminați-o. Nu o lăsați în întunericul de astăzi și la discreția acelora cari o trimit în Franța și în alte țări străine, pentru ca acolo să presteze munci rușinoase, pe care nici cel din urmă senegalez din coloniile franceze nu le-ar împlini. Luați exemple dela italieni, dela sârbi.

Acolo se muncește din răsputeri, în timp ce noi ne pierdem în intrigării și lupte sterile. La Timișoara, unde mă invitați, nu voiu veni decât atunci când voiu afla că v’ați înșiruit sub cutele steagului Ligei culturale, [că] a-ți produs ceva pe tărâm cultural și național românesc și v’ați făcut vrednici de sfaturile date. La orele cinci trenul Simplon s’a pus în mișcare. Întreaga asistență a izbucnit în urale, iar muzica militară a intonat un marș. Ulterior Iorga a negat aceste declarații în ziarul Neamul românesc, spunând că nu a oferit nici o declarație reprezentanților presei”¹.

Primul-ministru și suveranul la Timișoara

Într-o zi de sâmbătă, 2 mai 1931, era din nou prezent la Timișoara regele Carol al II-lea, alături de premierul Nicolae Iorga. Pe străzi aglomerație „de dimineață timpuriu”². „Clădirile sunt toate pavoazate cu steaguri tricolore, ghirlande de brad și flori”³. La ora 9.30 erau prezenți în gara Domnița Elena, membrii guvernului, sosiți cu acceleratul de București „în ușa vagonului apare figura înaltă a d-lui ministru Iorga. D-sa este întâmpinat de domnul dr. Iosif Maiorescu, secretarul general al Directoratului VII, și este salutat de către întreaga asistență. În general însă, la primirea domnului Iorga, pare a plana o ușoară răceală de oficialitate, nu am putea spune că a fost o izbucnire spontană și călduroasă de entuziasm”⁴.

Membri guvernului au fost întâmpinați de către coruri, fanfare și țărani în costume naționale. Printre guvernanți, ministrul Mocioni „maestru de vânătoare al Curții Regale și domnul ministru al agriculturii Ionescu-Sisești. La ora 10 și 2 minute intră în gară trenul regal” pe acordurile orchestrei militare ce intona Trăiască Regele „și în momentul când la un geam apare figura măreață a Suveranului, un Ura frumos isbucnește din toate piepturile. Majestatea Sa coboară din vagon însoțit de către dl. maior de aviație Stoicescu. Este salutat mai întâi de către domnul prim-ministru, Iorga, apoi de către dl. secretar general al Directoratului VII, dr. Iosif Maiorescu. Secretarul primarului dl. Grozăvescu, oferă Majestății Sale, pe o tavă de argint tradiționala pâine și sare, apoi dl. dr. Coriolan Balta îi urează Suveranului Bun venit în această străveche Cetate. Suveranul mulțumește d-lui primar printr-o călduroasă strângere de mână. A urmat raportul comandantului Mihăilescu. De la gară Majestatea Sa Regele se urcă în automobil și urmat de un fastuos și impunător cortegiu, pornește în oraș. Pretutindeni, pe tot parcursul drumului, Suveranul este aclamat cu un viu entuziasm, de mulțimea, care umple străzile. La ora 10.30 automobilul regal stopează în fața Catedralei ortodoxe din Fabric. Suveranul în aclamațiunile nesfârșite intră în sfântul lăcaș”.

Vizite, spectacole și… critici

„P. S. Sa episcopul Grigorie Comșa al Aradului, salută cu câteva cuvinte de bun sosit pe Majestatea Sa. Suveranul sărută crucea întinsă de Episcop, apoi ocupă loc în fața altarului”⁵. A urmat serviciul divin și cuvântarea episcopului Grigorie. După ceremonie Carol s-a întors la gară pentru a-și schimba costumul în vagonul regal „apoi merge la Câmpul Târgului unde urmează să înceapă concursurile hipice”. Acolo a fost „primit cu nesfârșite urale”⁶.

Concurenții îl salută în cor pe Carol: Să trăiți Majestate! Regele a urmărit probele de steeple chaise (trecerea peste obstacole în șase minute pe o distanță de 3000 m), fond, 21 km, pe traseul Pădurea Verde – Giarmata. În jurul prânzului „la orele 12.15 părăsește Câmpul de exerciții îndreptându- se spre gară unde se odihnește în vagonul regal”⁷. După-masa a urmat o vizită oficială împreună cu N. Iorga la „câteva instituțiuni din oraș”.

Printre instituțiile vizitate s-au numărat Politehnica unde înalții oaspeți au fost întâmpinați de către inginerul Victor Blașian – rectorul școlii. Carol a vizitat laboratoarele. Acolo profesorii de specialitate i-au prezentat aparatura. A urmat o vizită la cantina studențească a Politehnicii:

„Mergând spre cantină, dl. Iorga, în dreptul clădirei Căminului studențesc se oprește o clipă și întreabă ce clădire este aceea. Li se răspunde că este Căminul studențesc [foto]. D-l Iorga clatină din cap: – Ce cămin, acesta este un palat. E o nebunie luxul acesta. Ajung la cantină, o sală mare luminoasă, bogat ornamentată, d-l Iorga nu-și mai poate reține nemulțumirea și exclamă: - E o nebunie acest lux. Am vizitat toate universitățile din America, însă așa ceva nu mai am văzut. Tot ciocoismul nostru cultural este întruchipat în aceste clădiri.

De la Politehnică Suveranul a mers la A. C. R. R. (Automobil Club Român Regal) fiind întâmpinat de ministrul Mocioni în calitate de președinte asistat de către dr. Liviu Gabor [primarul orașului], dr. Aurel Lecuția, dr. Liviu Gabor, dr. Coriolan Băran, prof. ing. Victor Vlad, Ludovic Hilt. A servit un ceai după care a mers la arena sportivă Banatul, unde înalții oaspeți au fost întâmpinați de colonelul Sâmboteanu, dr. Corneliu Lazăr, dr. O. Kovacs, dr. Iuliu Belu.

În timp ce muzica intonează Imnul Regal, Suveranul este condus și ia loc în loja regală admirabil împodobită. Imediat încep defilările în grupuri la pas militar a societăților sportive, cercetașilor bicicliști, motocicliști etc., defilare care durează trei sferturi de oră. După defilare câteva grupări execută demonstrațiuni de gimnastică, apoi echipa Chinezul joacă un meci școală în compania echipei Banatul. Ultima manifestare sportivă a fost ștafeta de viteză 400 m executată de echipă TAC [Timișoara Atletic Club].

Societatea Amicii Muzicii a organizat un frumos concert în onoarea oaspeților. La ora 21.45 intră în sală dl. prim-ministru N. Iorga, [care] ocupă un loc în dreapta lojei regale. La ora 22 și 1 minut orchestra intonează Imnul statului în fața unei audiențe în picioare. Din program Infigenia de Gluck, Din lumea nouă de Dvorak, Preludiul lui Liszt. Orchestra dirijată de către Gilda Neubauer a executat admirabil întreg programul. După spectacol Carol s-a întors în vagonul său unde s-a odihnit toată noaptea”⁸.

Așa s-au petrecut două vizite importante pe anul 1931 ale regelui Carol al II-lea și prim-ministrului în exercițiu Nicolae Iorga.

NOTE

1. Vestul, Timișoara, nr. 232, 1931, p. 1
2. Vestul, Timișoara, nr. 304, 1931, p. 1
3. Vestul, Timișoara, nr. 305, 1931, p. 1
4. Vestul, Timișoara, nr. 305, 1931, p. 1
5. Ibidem, p. 1
6. Ibidem, p. 1
7. Ibidem, p. 1
8. Ibidem, p. 4