Calendar 9 decembrie: 1966   A început Procesul doctorilor naziști, primul dintre cele 12 procese pentru crime de război de la la Nurnberg jpeg

Calendar 9 decembrie: 1966 - A început Procesul doctorilor naziști, primul dintre cele 12 procese pentru crime de război de la la Nurnberg

­čôü Calendar
Autor: Redac╚Ťia

1641 - A murit pictorul flamand Anthonis van Dyck (n. 1599).

1824 - B─ât─âlia de la Ayacucho (Peru), a pus cap─ât domina╚Ťiei coloniale spaniole ├«n America de Sud.

1846 - ├Än sala ÔÇ×Momolo" din Bucure╚Öti a avut loc primul concert din turneul rom├ónesc al lui Franz Liszt.

1894 - Pe străzile Bucureștiului a început să circule primul tramvai electric (purtând numărul 14), de la Cotroceni la Obor.

1905 - ÔÇ×SalomeÔÇŁ primul act al operei compozitorului german Richard Strauss, dup─â o poveste de Oscar Wilde, a avut prima reprezenta╚Ťie la Dresda, unde a fost condamnat─â pentru obscenitate.


1916 - S-a născut actorul american Kirk Douglas, faimos și pentru interpretarea personajului principal în filmul Spartacus (1960), în regia lui Stanley Kubrick (d. 2020).


spartacus jpg jpeg

1916 - B─ât─âlia de la Ca╚Öin: Avansul german spre Moldova a fost oprit pe linia strategic─â de fortifica╚Ťii Foc╚ÖaniÔÇôN─âmoloasa trec├ónd prin Valea Ca╚Öinului ╚Öi Valea Putnei.

1916 - ├Än Sala Teatrului Na╚Ťional din Ia╚Öi, a avut loc deschiderea lucr─ârilor Parlamentului. Regele Ferdinand I a citit mesajul tronului care con╚Ťinea hot─âr├órea de a lupta p├ón─â la cap─ât, nevoia solidarit─â╚Ťii na╚Ťionale dar ╚Öi promisiunea unor reforme esen╚Ťiale ├«n viitor.

1938 - Lega╚Ťia Rom├óniei de la Paris a fost ridicat─â la rangul de ambasad─â, ambasador fiind numit Gheorghe T─ât─ârescu.

1966 - A început Procesul doctorilor naziști, primul dintre cele 12 procese pentru crime de război de la la Nurnberg după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

├Än timp ce primul proces organizat la Nurnberg, cel intentat principalilor lideri nazi╚Öti, a fost judecat de un tribunal militar interna╚Ťional, a doua serie de procese (cunoscute ca ÔÇ×Procesele ulterioare din N├╝rnbergÔÇŁ) a fost ╚Ťinut─â ├«n fa╚Ťa cur╚Ťilor militare americane.

Procesul s-a desf─â╚Öurat ├«ntre 9 decembrie 1946 ╚Öi 20 august 1947. Din cei 23 de acuza╚Ťi, ╚Öapte au fost achita╚Ťi, iar ╚Öapte au primit pedeapsa cu moartea, restul fiind condamna╚Ťi la ├«nchisoare (cu pedepse pornind de la 10 ani de ├«nchisoare p├ón─â la ├«nchisoare pe via╚Ť─â).

20 din cei 23 de acuza╚Ťi erau doctori, ceilal╚Ťi trei fiind oficiali nazi╚Öti; to╚Ťi au fost acuza╚Ťi de a fi fost implica╚Ťi ├«n experimente medicale pe oameni ╚Öi crim─â ├«n mas─â prin eutanasiere. Cel mai cunoscut dintre doctorii nazi╚Öti, Josef Mengele, nu s-a num─ârat printre acuza╚Ťi deoarece nu fusese capturat ├«nc─â (el avea s─â moar─â ├«n libertate, ├«n Brazilia).

├Ämpreun─â, cei 23 de doctori au primit ├«n total 4.000 de acuza╚Ťii, inclusiv conspira╚Ťie pentru comiterea de crime de r─âzboi, crim─â ├«mpotriva umanit─â╚Ťii, crime de r─âzboi, printre care cea de efectuare a experimentelor medicale pe prizonieri ╚Öi popula╚Ťia civil─â din ╚Ť─ârile ocupate;omor├órea ├«n mas─â a prizonierilor de r─âzboi ╚Öi a popula╚Ťiei civile din ╚Ť─ârile ocupate pe motiv de b─âtr├óne╚Ťe, nebunie, boli incurabile, handicapuri fizice;participarea la programul de eutanasiere din aziluri. Programul ÔÇŁEuthanasiaÔÇŁ a fost g├óndit ╚Öi pus ├«n practic─â de un grup de doctori nazi╚Öti, evident, cu implicarea factorului politic, programul urm─ârind uciderea sistematic─â a celor considera╚Ťi ÔÇŁnedemni de a tr─âiÔÇŁ, adic─â cei bolnavi mintali sau persoanele cu diverse handicapuri fizice.

Condamna╚Ťii la moarte

Viktor Brack era colonel ├«n cadrul SS ╚Öi ofi╚Ťer ├«n cadrul Cancelariei F├╝hrer-ului;K arl Brand a fost doctorul personal al lui Hitler, locotenent-general ├«n Waffen SS ╚Öi Comisar al Reich-ului pentru S─ân─âtate. Rudolf Brandt a fost colonel ├«n SS, secretar al lui Himmler ╚Öi consilier ministerial. Karl Gebhardt, locotenent-general ├«n SS, a fost doctorul personal al lui Himmler, chirurg-╚Öef al Poli╚Ťiei ╚Öi SS-ului, pre╚Öedinte al Crucii Ro╚Öii Germane. Waldemar Hoven a ocupat pozi╚Ťia de c─âpitan ├«n cadrul Waffen SS, a fost doctorul-╚Öef al lag─ârului de concentrare de la Buchenwald. Joachim Mrugowsky, colonel ├«n SS, a fost igienist-╚Öef ├«n cadrul Poli╚Ťiei ╚Öi SS-ului, ╚Öeful Institutului de Igieni─â al Waffen SS. Wolfram Sievers, colonel ├«n SS, a fost directorul Institutului pentru Cercet─âri ╚śtiin╚Ťifice Militare.

Cei condamna╚Ťi la moarte au fost sp├ónzura╚Ťi pe 2 iunie 1948 la ├«nchisoarea bavaerz─â Landsberg. Pentru ceilal╚Ťi, diferen╚Ťa dintre pedeapsa cu ├«nchisoare ╚Öi condamnarea la moarte a f─âcut-o apartenen╚Ťa la SS, organiza╚Ťie declarat─â ca fiind criminal─â de c─âtre Tribunalul Militar Interna╚Ťional. Cu toate acestea, parte din personalul medical al SS-ului a sc─âpat de condamnarea la moartea.

1966 - A intrat ├«n func╚Ťiune Hidrocentrala Vidraru de pe r├óul Arge╚Ö.

1990 - Lech Walesa a devenit primul președinte al Poloniei care a fost ales de popor.

1991 - A fost adoptat ÔÇ×Acordul privind crearea unei Uniuni politice, economice ╚Öi monetareÔÇŁ, la reuniunea la nivel ├«nalt a CEE de la Maastricht. Tratatul de la Maastricht va intra ├«n vigoare de la 1 nov 1993 ╚Öi va fi ├«nlocuit de Tratatul de la Amsterdam (2 oct. 1997).

1992 - A fost anun╚Ťat─â desp─âr╚Ťirea dintre Prin╚Ťul de Wales, Charles, ╚Öi Diana.