Calendar 9 aprilie: 1865   Sfârșitul Războiului Civil American: Generalul Robert E  Lee a predat armata Virginiei de Nord generalului Ulysses S  Grant jpeg

Calendar 9 aprilie: 1865 - Sfârșitul Războiului Civil American: Generalul Robert E. Lee a predat armata Virginiei de Nord generalului Ulysses S. Grant

­čôü Calendar
Autor: Redac╚Ťia

193 - Septimius Severus a fost proclamat împărat roman de către armată.

1241 - B─ât─âlia de la Liegnitz: Mongolii au ├«nvins armata coali╚Ťiei germano-polono-cehe, ├«ns─â nu au avansat mai departe ├«n Europa.

1492 - A murit Lorenzo de Medici, conduc─âtorul de facto al Floren┼úei, a fost supranumit Magnificul datorit─â calit─â┼úilor sale ├«n diploma┼úie ┼či pentru ├«nsu┼čirile sale deosebite de protector al culturii (n. 1449).

1626 - A murit filosoful englez Francis Bacon (n. 1561).

1821 - A murit poetul francez Charles Baudelaire, autorul volumului ÔÇ×Florile r─âuluiÔÇŁ (d. 1867).

1850 - La Teatrul Na╚Ťional din Ia╚Öi a avut loc premiera comediei ÔÇ×Coana Chiri╚ŤaÔÇŁ, de Vasile Alecsandri.

1865 - Sfârșitul Războiului Civil American: Generalul Robert E. Lee a predat armata Virginiei de Nord generalului Ulysses S. Grant la Appomattox Courthouse, în Virginia.

Din multe puncte de vedere, R─âzboiul Civil American (1861-1865) a reprezentat un precursor al Primului R─âzboi Mondial. Conflictul a fost unul dintre primele r─âzboaie industriale, c─âile ferate, telegraful ┼či armele produse ├«n serie fiind folosite pe scar─â larg─â. De┼či Nordul a beneficiat de la ├«nceput de o cov├ór┼čitoare superioritate economic─â ┼či industrial─â, victoria a fost ob┼úinut─â dup─â patru ani de lupte s├óngeroase.

ÔÇ×Proclama┼úia de emancipareÔÇŁ, care a intrat ├«n vigoare ├«n ianuarie 1863, elibera to┼úi sclavii din teritoriile care s-au r─âzvr─âtit ├«mpotriva SUA, practic din statele ├«n care Guvernul american nu avea nicio autoritate. ├Än statele de la grani┼ú─â, care nu au p─âr─âsit niciodat─â Uniunea, precum ┼či ├«n teritoriile din Sud ocupate de armata Nordului, sclavii nu au fost elibera┼úi. Prin ÔÇ×Proclama┼úia de emancipareÔÇŁ, Lincoln urm─ârea subminarea economiei Sudului, precum ┼či ├«ncurajarea sclavilor fugari, care se al─âturau trupelor Uniunii. Pe parcursul r─âzboiului, aproximativ 180.000 de negri liberi sau fo┼čti sclavi fugari au luptat ├«n armata Nordului.

De asemenea, prin transformarea conflictului dintr-un r─âzboi pentru p─âstrarea unit─â┼úii americane ├«ntr-unul ├«mpotriva sclaviei Lincoln c─âuta s─â ├«mpiedice recunoa┼čterea interna┼úional─â a Confedera┼úiei. Un aliat extern puternic, precum Marea Britanie, a c─ârei industrie textil─â era dependent─â de bumbacul american, ar fi putut asigura victoria Sudului. ├Äns─â Marea Britanie, care eliberase to┼úi sclavii din colonii ├«nc─â din 1839 ┼či era dominat─â de un puternic curent de opinie aboli┼úionist, a preferat s─â nu recunoasc─â Confedera┼úia ┼či s─â caute alte surse de bumbac, ├«n Egipt ┼či India. Cu toate c─â sclavii nu au fost elibera┼úi de facto ├«n timpul r─âzboiului civil, Lincoln merit─â s─â fie considerat eliberatorul sclavilor din SUA. ├Än primul r├ónd, pentru c─â refuzat s─â recunoasc─â secesiunea ┼či nu a acceptat ├«ncheierea p─âcii f─âr─â desfiin┼úarea sclaviei ┼či refacerea Uniunii. De asemenea, Lincoln a ├«ncurajat adoptarea celui de-al 13-lea amendament al Constitu┼úiei americane, care eliberat to┼úi sclavii din Statele Unite, eveniment care s-a produs ├«n decembrie 1865, dup─â ce pre┼čedintele a fost asasinat.

Abraham Lincoln a fost ├«mpu┼čcat de John Wilkes Booth, pe 14 aprilie 1865, ├«n timp ce asista la o pies─â ├«n teatrul ÔÇ×FordÔÇŁ, din Washington D.C. Un cunoscut actor din Maryland, Booth spera c─â prin gestul s─âu poate s─â ├«ntoarc─â soarta r─âzboiului, chiar dac─â principala for┼ú─â militar─â a Confedera┼úiei, armata din Virginia de Nord, condus─â de Robert E. Lee, se predase cu cinci zile ├«nainte. Capitularea generalului Lee a venit dup─â mai bine de nou─â luni de r─âzboi de tran┼čee, cunoscut sub numele de ÔÇ×Asediul de la PetersburgÔÇŁ. ├Äntr-un gest f─âr─â precedent, Grant i-a permis lui Lee s─â-┼či p─âstreze sabia ┼či calul. Ceilal┼úi generali ai Confedera┼úiei s-au predat treptat, dup─â ce au aflat de capitularea lui Lee.

├Än conflictul care a sf├ó┼čiat societatea american─â ├«ntre 1861 ┼či 1865 ┼či-au pierdut via┼úa aproape 800.000 de americani, mai mul┼úi dec├ót ├«n R─âzboiul de Independen┼ú─â, Primul ┼či al Doilea R─âzboi Mondial ┼či Vietnam la un loc.

1882 - Elefantul Jumbo, atrac╚Ťia anterioar─â a Gr─âdinii Zoologice din Londra, a ajuns ├«n Statele Unite dup─â ce a fost v├óndut antreprenorul american Phineas Taylor Barnum pentru suma de 10.000 de dolari americani. La New York a fost organizat─â o parad─â de amploare, care consta ├«n defilarea de-a lungul Broadway-ului spre hipodromul Madison Square Garden, cu acompaniamentul muzical a trei fanfare. Jumbo a fost transportat pe o platform─â special─â tras─â de 16 cai ╚Öi ├«mpins─â de doi elefan╚Ťi.


Jumbo jpg jpeg

1894 - S-a n─âscut scriitorul Camil Petrescu, autorul romanului ÔÇ×Ultima noapte de dragoste, ├«nt├óia noapte de r─âzboiÔÇŁ (d. 1957).

1940 - Opera╚Ťiunea Weser├╝bung: Germania nazist─â a invadat Danemarca ╚Öi Norvegia.

1948 - Masacrul de la Deir Yassin: o organiza╚Ťie militar─â evreiasc─â extremist─â a capturat satul arab Deir Yassin, situat ├«n apropiere de Ierusalim. Peste 100 de b─ârba╚Ťi, femei ╚Öi copii arabi au fost omor├ó╚Ťi.

1974 - A fost inaugurat Stadionul Steaua din București