Calendar 8 februarie: 1587   Maria Stuart, regina sco╚Ťienilor, a fost executat─â pentru implicarea ├«ntr un complot ├«mpotriva veri╚Öoarei sale, regina Elisabeta I png

Calendar 8 februarie: 1587 - Maria Stuart, regina sco╚Ťienilor, a fost executat─â pentru implicarea ├«ntr-un complot ├«mpotriva veri╚Öoarei sale, regina Elisabeta I

­čôü Calendar
Autor: Redac╚Ťia

1587 - Maria Stuart, regina sco╚Ťienilor, a fost executat─â pentru implicarea ├«ntr-un complot ├«mpotriva veri╚Öoarei sale, regina Elisabeta I.

Regin─â a Sco╚Ťiei ├«nc─â din leag─ân, regin─â efemer─â a Fran╚Ťei, mult timp prizonier─â a veri╚Öoarei sale Elisabeth a Angliei, fiica lui Iacob al V-lea avea s─â cunoasc─â unul dintre cele mai romane╚Öti destine din istorie.  

August 1548. O foarte t├ón─âr─â regin─â de numai 6 ani acosteaz─â ├«n Marea Britanie, la Roscoff, ├«n mijlocul stindartelor Sco╚Ťiei ÔÇô ╚Ťara sa natal─â ÔÇô ╚Öi ale Fran╚Ťei, noul s─âu regat. Aceast─â suveran─â p─âr├ónd din aur ╚Öi argint nu e dec├ót o copil─â; ea salut─â mul╚Ťimea care o aclam─â cu siguran╚Ťa unei persoane f─âcute pentru aceasta. Frumoas─â, fin─â, maturizat─â precoce: a╚Öa ap─ârea Maria Stuart, marcat─â de primele semne ale fatalit─â╚Ťii. Personaj de roman, de teatru ╚Öi cinema, din care s-au inspirat pe r├ónd Madame de Lafayette, Walter Scott, Friedrich von Schiller, John Ford... Via╚Ťa sa, totodat─â dur─â ╚Öi rafinat─â, pre╚Ťioas─â ╚Öi s├óngeroas─â, ne aminte╚Öte de o dram─â de Shakespeare.

N─âscut─â prematur, Maria se lupta deja s─â tr─âiasc─â, atunci c├ónd sco╚Ťienii, ├«nvin╚Öi de englezi la Solway Moss, se ├«ntrebau c├ót vor mai supravie╚Ťui ca na╚Ťiune. Regele lor, Iacob Stuart al V-lea, era tat─âl acestei copile fragile. Marcat de teribila ├«nfr├óngere , s-a retras ├«n palatul s─âu din Falkland cu certitudinea c─â acolo va muri. De fapt, Maria nu avea dec├ót 6 zile c├ónd i-a murit p─ârintele; asta a f─âcut din ea cea mai t├ón─âr─â suveran─â din toate timpurile. Ai s─âi erau tulbura╚Ťi de viitorul mai mult dec├ót incert ╚Öi mama reginei a vrut s─â o ├«ncoroneze c├ót mai repede; un suveran devine mai pu╚Ťin vulnerabil odat─â consacrat. La numai 9 luni, pe 9 septembrie 1543, mica Maria Stuart prime╚Öte o coroan─â ├«n care putea fi culcat─â...

Prin urmare, contra Angliei schismatice, Sco╚Ťia figura, ├«n mijlocul insulelor britanice, ca bastion romano-catolic. Aceasta nu a f─âcut dec├ót s─â ├«nt─âreasc─â leg─âturile deja stabilite cu Fran╚Ťa; Maria de Lorena, mama reginei-copil─â, nu apar╚Ťinea oare prea influentei case de Guise? ├Än acest context de rivalitate franco-englez─â ar trebui reconstitui╚Ťi primii ani de via╚Ť─â a Mariei Stuart. C─âpc─âunul de Henri al VIII-lea avea ├«n plan s─â o m─ârite cu propriul s─âu fiu, Edouard, cu g├óndul de a anexa f─âr─â nicio lupt─â regatul Chardon. Dar, ├«n 1547, curtea Sco╚Ťiei a refuzat oferta sa ╚Öi s-a pronun╚Ťat ├«n favoarea unei uniuni franceze: mica regin─â de 5 ani a fost promis─â fiului noului rege Henri al II-lea.

Iat─â de ce Maria debarc─â ├«n Fran╚Ťa la v├órsta de 6 ani ╚Öi devine ├«n c├óteva s─âpt─âm├óni speran╚Ťa noului s─âu regat. ├Äntr-un deceniu, t├ón─âra regin─â a Sco╚Ťiei va fi vedeta cur╚Ťii lui Henri al II-lea ╚Öi al Ecaterinei de Medici. Spiritul alert al tinerei va porni din educa╚Ťia care i-a fost oferit─â. Anume ├«n aceast─â perioad─â, numele s─âu sco╚Ťian Stewart este francizat, pentru a deveni Stuart. ├Än 1558, Maria se c─âs─âtore╚Öte, ├«n sf├ór╚Öit, cu delfinul Francois, de care se spune c─â este sincer ├«ndr─âgostit─â; ea are 16 ani, el numai 14.

Dup─â moartea lui Henri al II-lea, ├«n anul urm─âtor, Maria devine regin─â a Fran╚Ťei, r─âm├ón├ónd ├«n acela╚Öi timp regin─â a Sco╚Ťiei. O situa╚Ťie inedit─â, picant─â dac─â vre╚Ťi, care contribuie la intensificarea adula╚Ťiei al c─ârei obiect este. Ea este, totu╚Öi, o personalitate care nu prea ╚Ťine la propria siguran╚Ť─â cu marile aere pe care ╚Öi le d─â: regina-mam─â, Ecaterina, n-a gustat deloc jubilarea cu care nora sa a urcat pe tron... Or, t├ón─ârul rege Francois al II-lea se arat─â destul de bolnav, prea bolnav chiar. Atins de mastoidit─â, s-a dus ├«n suferin╚Ťe atroce dup─â un an de domnie. Iat-o deci pe Maria, la c├óteva zile ├«nainte de a ├«mplini cei 18 ani ai s─âi, regin─â regent─â a Fran╚Ťei, la drept vorbind, f─âr─â o veritabil─â pozi╚Ťie; ea nu putea conta pe sus╚Ťinerea Ecaterinei.

Confruntat─â cu Reforma

Pierz├óndu-╚Öi mama ├«nainte de a fi v─âduv─â, Maria pleac─â ├«ntristat─â spre Sco╚Ťia pe 14 august 1561. ├Äntoarcerea a fost cu at├ót mai dificil─â ├«n primul s─âu regat, cu c├ót a ├«nt├órziat mai mult ├«n al doilea. Curtea din Edimburg p─âle╚Öte fa╚Ť─â de cea din Paris. Maria suspin─â ╚Öi ridic─â funtea, dar nu poate ignora dificult─â╚Ťile enorme prin care trece ╚Ťara sa ÔÇô ├«ncep├ónd cu problema religiei ├«n╚Ťepat─â ├«n acele timpuri de Reform─â: ├«n absen╚Ťa sa, o mare parte din popula╚Ťia sco╚Ťian─â a devenit protestant─â...

L─âs├ónd efectiv puterea fratelui s─âu, contele Moray, regina Maria I afi╚Öeaz─â ├«n public un spirit optimist, ca ╚Öi la curtea Fran╚Ťei. Ea pare s─â nu observe tensiunile care o ├«nconjoar─â ╚Öi se asigur─â c─â primii s─âi ani de domnie vor fi ferici╚Ťi, amprenta╚Ťi de o anumit─â toleran╚Ť─â. Marea intrig─â vizavi de aceast─â t├ón─âr─â v─âduv─â este, desigur, rec─âs─âtoria ei care va condi╚Ťiona viitorul dinastiei. Spre cine ├«╚Öi va ├«ndrepta ea obiectivul? Spre unul dintre veri╚Öorii ei, cu trei ani mai t├ón─âr dec├ót ea: Maria se aprinde cu o dragoste incandescent─â pentru frumosul Henry Stuart, lord de Darnley, cu care se m─ârit─â la Holyrood pe 29 iulie 1565. Din p─âcate pentru ea, impetuosul Henry se dovede╚Öte vanitos ╚Öi brutal. ╚śi infidel p├ón─â la dezm─â╚Ť. Li se va na╚Öte un fiu care va deveni Iacob al VI-lea al Sco╚Ťiei, ├«nainte de a o succeda la tronul Angliei pe Elisabeta I. ├Äntre timp, c─âsnicia regal─â devine un adev─ârat fiasco. De o gelozie sordid─â, Henry merge p├ón─â la a asasina, sub ochii reginei, un secretar italian pe care ├«l b─ânuia a fi amantul ei. Nebuniile regelui consort devin, mai ales ├«n ochii clanului Moray, o problem─â pentru Coroan─â...

Cum s─â ne mire, ├«n aceste condi╚Ťii, atentatul care l-a costat via╚Ťa ├«n februarie 1567, ├«n timp ce se trata de variol─â la Kirk oÔÇÖField, acas─â la un prieten? Foarte repede, rumoarea public─â o acuz─â pe regin─â de a fi ordonat aceast─â nefericit─â lovitur─â, f─âc├ónd din ea complicele unui oarecare Bothwell! Nu e greu de imaginat amploarea scandalului. Zdruncinat─â din temelii, Sco╚Ťia se divide ├«n dou─â tabere, mai mult sau mai pu╚Ťin, nobilimea protestant─â contra poporului catolic, ╚Öi duce la un conflict fatal pentru noul so╚Ť al Mariei: exilat ├«n Danemarca, ├«╚Öi sf├ór╚Öe╚Öte zilele ├«ntr-un donjon.

C├ót o prive╚Öte pe regin─â, capturat─â la ordinul propriei sale nobilimi, ├«ntemni╚Ťat─â ├«n castelul de Lochleven, ea sufer─â un avort spontan, ├«n urma c─âruia ├«╚Öi pierde gemenii. Iar pe 24 iulie al acelui an, ├«ngrozitor pentru ea, este constr├óns─â de c─âtre Moray de a abdica ├«n favoarea fiului lui, ├«nc─â ├«n scutece. Cea pe care partizanii s─âi continu─â s─â o numeasc─â ÔÇ×Roza Sco╚ŤieiÔÇŁ nu mai este asta oficial... ├Än anul urm─âtor, ea reu╚Öe╚Öte s─â evadeze, ridic─â o mic─â armat─â ╚Öi fuge s─â se refugieze ├«n Anglia, la regina Elisabeta I, arunc├óndu-se astfel ├«n gura lupului. ├Äntr-o prim─â faz─â, Elisabeta se arat─â protectoare cu veri╚Öoara sa ÔÇô Maria este fiica m─âtu╚Öii sale Marguerite Tudor - dar destul de repede, sub pretextul implic─ârii fugarei ├«n omorul celui de-al doilea ei so╚Ť, ea o ├«nchide ├«ntr-o re╚Öedin╚Ť─â supravegheat─â.

Adev─ârul e c─â ├«n ochii ÔÇ×Reginei FecioareÔÇŁ Maria Stuart este o rival─â. Iar motivele politice o vor men╚Ťine timp de 18 ani dup─â gratii! Walsingham, ofi╚Ťer de poli╚Ťie, este f─âr─â ├«ndoial─â cel mai meschin dintre consilierii Elisabetei. ├Än anii urm─âtori, el pledeaz─â efectiv ├«n favoarea suprim─ârii captivei. ├Än aceast─â perspectiv─â el ├«i ├«ntinde o curs─â. Dup─â cum se ╚Ötie, Maria sufer─â de singur─âtate; nu viseaz─â dec├ót la un contact cu lumea exterioar─â ÔÇô de ce s─â nu ating─â aceast─â coard─â din ea? ├Än ianuarie 1586, ca printr-o subit─â sl─âbire a supravegherii, fosta suveran─â prime╚Öte un pachet de scrisori, ├«n mod discret, se ├«n╚Ťelege: misivele au fost ascunse ├«n tubul gol al unui butoi de bere.

O curs─â spectaculoas─â

Maria, u╚Öor de p─âc─âlit, afl─â ├«n acest fel c─â are sprijin ├«n persoana a╚Öa numitului Gilbert Gifford ÔÇô ├«n realitate agent dublu. Acest Gifford, printre ferven╚Ťii catolici ai Rozei Sco╚Ťiene, a c├ó╚Ötigat ├«ncrederea t├ón─ârului aventurier Anthony Babington ╚Öi l-a convins s─â lucreze, ├«n secret, la eliberarea Mariei. Ceea ce se ╚Ťese este ca ╚Öi cum un complot pentru a-i r─âscula pe catolici , cu sprijinul francezilor, ╚Öi s─â o omoare pe regina Elisabeta. Cum a putut acest ╚Öarmant Babington, un spirit liber, s─â sar─â cu ambele picioare ├«ntr-o asemenea capcan─â? Trebuie s─â ├«n╚Ťelegem c─â el are o predilec╚Ťie pentru Maria.

Regina comunic─â cu ace╚Öti noi complici ai s─âi prin intermediul unui cod secret. Acesta ├«ns─â nu rezist─â eforturilor ├«ncr├óncenate ale unui decriptor numit Thomas Phelippes. A╚Öa c─â, degrab─â, serviciile Coroanei citesc ca ├«n carte deschis─â coresponden╚Ťa sedi╚Ťioas─â a imprudentei. Pe 17 iulie 1586, Maria accept─â ├«n mod expres complotul: nu avea de unde s─â ╚Ötie c─â, f─âc├ónd aceasta, ├«╚Öi semna sentin╚Ťa. Maestru al codurilor, Phelippes ├«i cere, ca venind din partea lui Babington, numele celor ╚Öase gentilomi care urmeaz─â s─â-i ├«ndeplineasc─â scopul.

Acum totul este gata pentru o curs─â spectaculoas─â... nu e nevoie de mult timp pentru ca Babington, primul cercetat, s─â fie capturat, ├«mpreun─â cu cei ╚Öase, ╚Öi s─â pl─âteasc─â cu via╚Ťa, ├«n urma unor ├«nfior─âtoare torturi aplicate ├«ntr-o pia╚Ť─â public─â ÔÇô o fidelitate prea zeloas─â. Acuza╚Ťiile ├«mpotriva Mariei Stuart erau, prin urmare, suficiente, dar Wasingham inten╚Ťioneaz─â s─â atrag─â toate ╚Öansele de partea lui, organiz├ónd o fals─â evadare pentru ca s─â-i dovedeasc─â rea-credin╚Ťa. La castelul Fotheringhay, ├«n Nord-Estul Angliei, s-a petrecut marele proces al conjuratei care, calm─â ╚Öi sigur─â, neag─â totul. De unde s─â ╚Ötie suverana c─âzut─â c─â i-a fost descifrat codul ╚Öi acuzatorii s─âi au la m├ón─â m─ârturii cople╚Öitoare? Declara╚Ťia ei prin care nu-i cere gra╚Ťiere veri╚Öoarei sale Elisabeta cuprinde accente emo╚Ťionante:

ÔÇ×Doamn─â, ├«i aduc mul╚Ťumiri lui Dumnezeu c─â vrea s─â pun─â cap─ât [...] acestui pelerinaj plictisitor care este via╚Ťa mea. Nu cer ca ea s─â-mi fie prelungit─â [...]. Implor un singur lucru, Maiestatea Voastr─â, s─â pot p─âstra beneficiile care urmeaz─â [...]ÔÇŁ

Maria cere s─â fie ├«nmorm├óntat─â ├«n Fran╚Ťa, s─â fie executat─â public pentru ca nimeni s─â pun─â la ├«ndoial─â credin╚Ťa sa ╚Öi, ├«n sf├ór╚Öit, ca supu╚Öii s─âi s─â nu fie abandona╚Ťi. Cerin╚Ťele i-au fost doar par╚Ťial respectate ÔÇô ar trebui s─â specific oare faptul c─â, ├«n epoc─â, termenul ÔÇ×plictisitorÔÇŁ ├«nsemna ÔÇ×durerosÔÇŁ ╚Öi nu ÔÇ×monotonÔÇŁ? Pe 8 februarie 1587, ├«n fa╚Ťa a mai bine de 300 de persoane ├«nghesuite ├«n sala mare a castelului Fotheringhay, Maria Stuart, fosta regin─â a Sco╚Ťiei, fost─â regin─â-regent─â a Fran╚Ťei, a fost decapitat─â. Din nefericire, c─âl─âului i-au trebuit trei ├«ncerc─âri.

ÔÇ×L─âudat s─â fie Dumnezeu, a spus ea ├«n timp ce i-a fost rostit─â sentin╚Ťa, ├«mi face╚Ťi un mare serviciu retr─âg├óndu-m─â din lumea aceasta!ÔÇŁ


1622 - Regele Iacob I al Angliei a dizolvat Parlamentul englez, dup─â ce acesta nu a aprobat c─âs─âtoria fiului s─âu, Carol, cu infanta spaniol─â Maria Anna.

1725 - A murit ╚Ťarul Petru cel Mare al Rusiei (n. 1672).

1828 - S-a n─âscut scriitorul francez Jules Verne, creator al romanului ╚Ötiin╚Ťific de anticipa╚Ťie (d. 1905).

1834 - S-a n─âscut chimistul rus Dmitri Ivanovici Mendeleev, creatorul ÔÇ×legii periodicit─â╚ŤiiÔÇŁ ╚Öi al sistemului periodic al elementelor (d. 1907).

1856 - Barbu ╚śtirbei a decretat desfiin╚Ťarea robiei ├«n ╚Üara Rom├óneasc─â.

1859 - Intrarea triumfală a lui Alexandru Ioan Cuza în București, după dubla sa alegere ca domn al Principatelor Române.

1880 - Fran╚Ťa, Germania ╚Öi Marea Britanie au recunoscut independen╚Ťa de stat a Rom├óniei.

1904 - A început războiul ruso-japonez: Marina japoneză a lansat un atac surprinzător asupra Portului Arthur, distrugând și blocând flota rusă.


Battle of Port Arthur crop2 jpg jpeg

1915 - Controversatul film al lui D. W. Griffith, ÔÇ×Na╚Öterea unei na╚ŤiuniÔÇŁ, a avut premiera la Los Angeles.


BirthofaNation jpg jpeg

1931 - S-a n─âscut actorul american James Dean (d. 1955).