Calendar 7 octombrie: 1571: Bătălia de la Lepanto: Flota otomană a fost zdrobită de flota Ligii Sfinte, aflată sub comanda lui Don Juan de Austria
Una dintre cele mai mari confruntări navale din istorie, bătălia de la Lepanto din 7 octombrie 1571 a fost din mai multe puncte de vedere un punct de cotitură în istoria Europei.
Prima jumătate a secolului al XVI-lea a reprezentat apogeul puterii navale a Imperiului Otoman şi a dominaţiei acestuia în Marea Mediterană. În timpul domniilor lui Selim II (1512-1520) şi Suleyman Magnificul/Legiuitorul (1520-1566) partea estică a Mării Mediterane fusese transformată într-un lac turcesc. Dacă pe uscat otomanii se blocaseră în faţa Vienei în 1529, cuceririle navale, în defavoarea puterilor europene, au continuat până în ajunul bătăliei de la Lepanto prin cucerirea Ciprului din mâinile veneţienilor în august 1571.
Pentru a contracara expansiunea musulmană din Mediterană, la iniţiativa Papei Pius V (1566-1572) a fost creată Liga Sfântă, la 25 mai 1571. Practic toate statele europene cu ieşire la mare au intrat în această alianţă, mai puţin Franţa (care era într-o alianţă anti-spaniolă cu Imperiul Otoman) şi Sfântul Imperiu Roman care a preferat să rămână neutru.
Flota Ligii Sfinte, aflată sub comanda lui Don Juan de Austria a întâlnit flota otomană condusă de amiralul Ali Paşa la intrarea Golfului Patras pe 7 octombrie 1571. Deşi niciuna din părţi nu avea vreun interes strategic în zonă, au ales să atace.
După aproximativ 5 ore de lupte, flota creştină a ieşit victorioasă şi pentru prima dată după o serie lungă de insuccese se părea că „Marele Turc” nu era invincibil. Pentru otomani, teribila înfrângere a pus în discuţie nevoie unor schimbări şi a evidenţiat poate pentru prima oară decalajul tehnologic faţă de Occident.
Din 251 vase cât însuma flota otomană, 50 au fost scufundate şi 137 capturate. De partea cealaltă, creştinii au pierdut doar 17 nave dintr-un total de 208. Pierderile umane le reflectă pe cele materiale: 20, 000 pentru turci şi 7, 500 pentru creştini.
1698 - Sinodul de la Alba Iulia: mitropolitul ortodox și 38 de protopopi au semnat actul de unire cu Biserica Romei. Astfel a luat naștere Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică.
1769 - James Cook a descoperit Noua Zeelandă.
1777 - Bătălia de la Saratoga - Englezii au fost învinși de armata colonială americană.
1849 - A murit poetul american Edgar Allan Poe (n. 1809).
1870 - Atacul de la Paris, în timpul Războiului franco-prusac: Leon Gambetta a fugit din Paris într-un balon.
1885 - S-a născut fizicianul danez Niels Bohr, laureat al Premiului Nobel (d. 1962).
1900 - S-a născut Heinrich Himmler, comandantul forţei paramilitare SS (Schutzstaffel) şi unul din principalii orchestratori ai Holocaustului (d. 1945).
1949 - Zona de ocupație sovietică din Germania a devenit Republica Democrată Germană.
1950 - Armata Populară din China a început ocupația Tibetului.
1968 - Accidentul feroviar de la Bucerdea, unul dintre cele mai grave din istoria României, a fost soldat cu 22 de morți, 72 de răniți grav și importante pagube materiale.
1985 - Nava italiană Achille Lauro, aflată în croazieră pe Marea Mediterană cu peste 400 persoane la bord, a fost deturnată de membrii organizației „Frontul pentru Eliberarea Palestinei”.
1993 - România a fost primită la Consiliul Europei, în urma solicitării din 21 martie 1990.
2008 - A murit omul de știință american de origine română George Emil Palade, laureat al premiului Nobel pentru Medicină (n. 1912).
