Calendar 3 aprilie: 1922   Iosif Stalin i a urmat lui Vladimir Ilici Lenin la conducerea Uniunii Sovietice jpeg

Calendar 3 aprilie: 1922 - Iosif Stalin i-a urmat lui Vladimir Ilici Lenin la conducerea Uniunii Sovietice

­čôü Calendar
Autor: Redac╚Ťia

801Ludovic cel Pios, fiul lui Carol cel Mare, a capturat Barcelona de la mauri după un asediu de câteva luni.

1043 - Eduard Confesorul a fost încoronat rege al Angliei în catedrala din Winchester.

1897 - A murit compozitorul german Johannes Brahms (n. 1833).


1913 - Vaporul cu turbin─â ÔÇ×VaterlandÔÇŁ (ÔÇ×PatriaÔÇŁ) a fost lansat la ap─â, la Hamburg, fiind cea mai mare nav─â de pasageri din lume. ├Än 1917, vaporul a fost confiscat de guvernul SUA ╚Öi redenumit ÔÇ×LeviathanÔÇŁ.


SS Leviathan 1913 jpg jpeg

1922 - Iosif Stalin i-a urmat lui Vladimir Ilici Lenin la conducerea Uniunii Sovietice.

Dup─â 1922, c├ónd Lenin este d─âr├ómat de boala care avea s─â-l r─âpun─â ├«n 1924, ├«n Partid s-a creat un vid politic, iar Stalin a ├«nceput s─â-╚Öi preg─âteasc─â pozi╚Ťiile pentru iminenta lupt─â pentru succesiune. Astfel, el s-a opus celui mai puternic adversar al s─âu, Tro╚Ťki, prin contestarea teoriei revolu╚Ťiei permanente formulate de acesta. Calea aleas─â de Stalin a fost riscant─â, din moment ce ├«nsu╚Öi Lenin aprobase teoria tro╚Ťkist─â ca fiind cea mai bun─â modalitate de contestare a criticilor aduse de men╚Öevici, critici potrivit c─ârora revolu╚Ťia bol╚Öevic─â din 1917 era prematur─â din punct de vedere al condi╚Ťiilor istorice. Spre deosebire de elanul revolu╚Ťionar specific bol╚Öevicilor, men╚Öevicii r─âm─âseser─â fideli c─âii formulate de Marx ╚Öi Engels, aceea a evolu╚Ťiei naturale, inevitabile, de la capitalism la socialism (problema era c─â Rusia era departe de a fi o societate capitalist─â dezvoltat─â).

Lupta ├«mpotriva lui Tro╚Ťki

Strategia lui Stalin a fost de a se autopromova ca adev─âratul discipol al lui Lenin ╚Öi de a-l prezenta pe Tro╚Ťki ca pe un men╚Öevic tr─âd─âtor care dorea ├«ntinarea mo╚Ötenirii leniniste. De cealalt─â parte, Tro╚Ťki a mizat pe nemul╚Ťumirea cauzat─â de cre╚Öterea continu─â a birocra╚Ťiei (╚Öi, implicit, a Secretariatului condus de Stalin). Dup─â moartea lui Lenin, la conferin╚Ťa partidului din ianuarie 1924, Stalin l-a acuzat pe Tro╚Ťki c─â se opune conducerii colective ╚Öi c─â dore╚Öte divizarea partidului. El a exploatat din plin fricile majorit─â╚Ťii din partid care vedea ├«n anti-birocratismului lui Tro╚Ťki o amenin╚Ťare direct─â la adresa noilor pozi╚Ťii ╚Öi statute de care beneficiau membrii PCUS. De aceea, pozi╚Ťia lui Tro╚Ťki trebuia denun╚Ťat─â ca r─âzvr─âtire, chiar dac─â asta ├«nsemna ╚Öi renun╚Ťarea la teoria revolu╚Ťiei permanente ╚Öi la pozi╚Ťia favorabil─â a lui Lenin vis-a-vis de aceasta. Stalin a spus c─â: 

ÔÇŁTeoria leninist─â a revolu╚Ťiei proletare este negarea teoriei revolu╚Ťiei permanente. Ne├«ncrederea ├«n puterea ╚Öi capacitatea revolu╚Ťiei noastre, ne├«ncrederea ├«n puterea ╚Öi capacit─â╚Ťile proletariatului rusesc este baza teoriei revolu╚Ťiei permanente. Teoria revolu╚Ťiei permanente avansat─â de tovar─â╚Öul Tro╚Ťki e doar o alt─â variant─â a men╚Öevismului.ÔÇŁ

Problema lui Tro╚Ťki a fost c─â el considera c─â era obligat, de normele disciplinei de partid formulate de Lenin, s─â poarte lupta ├«n interiorul partidului, unde el avea ├«ns─â pu╚Ťine ╚Öanse de reu╚Öit─â din cauza pozi╚Ťiei de Secretar General ocupate de Stalin. La ├«nceputul lui 1923, partidul avea ├«n jur de 500.000 de membri, foarte pu╚Ťini raportat la totalul popula╚Ťiei. ├Äns─â ├«n afara partidului, ├«n ochii publicului larg ╚Öi mai ales ├«n armat─â, Tro╚Ťki era mult mai popular dec├ót Stalin. Exista ├«ns─â teama c─â o ruptur─â ├«n interiorul partidului va fi folosit─â de inamicii regimului. Cu toate acestea, Tro╚Ťki a crezut c─â putea c├ó╚Ötiga prin for╚Ťa argumentelor ╚Öi ra╚Ťionamentelor sale.

De cealalt─â parte, potrivit lui Issac Deutscher (scriitor marxist, autorul unor biografii ale lui Tro╚Ťki ╚Öi Stalin), Stalin era un comunist pesimist deoarece ÔÇŁ├«╚Öi trata propria doctrina ca fiind ceva ezoteric. El nu credea c─â proletariatul era ├«ntr-adev─âr capabil de a o accepta dac─â nu ├«i era b─âgat─â pe g├ótÔÇŁ. Stalin s-a bazat pe faptul c─â membrii partidului erau mai pu╚Ťin interesa╚Ťi de consisten╚Ťa intelectual─â a argumentelor opozi╚Ťiei dec├ót de solidaritatea social─â ╚Öi con╚Ötiin╚Ťa apartenen╚Ťei la partid.

├Än plus, Stalin a subliniat mereu o anumit─â latur─â a lui Lenin, anume voin╚Ťa sa de revolu╚Ťionar, dispre╚Ťul vis-a-vis de pragmatismul men╚Öevicilor ÔÇô cu toate acele reguli care dictau c├ónd situa╚Ťia era propice pentru trecerea la socialism, ╚Öi dispre╚Ťul pentru democra╚Ťia burghez─â. Mai mult dec├ót at├ót, Stalin ╚Öi Lenin aveau ├«n comun loialitatea feroce fa╚Ť─â de partid ╚Öi fa╚Ť─â de credin╚Ťa c─â acesta este singurul reprezentant legitim al clasei muncitoare. Stalin a fost suficient de perspicace pentru a-╚Öi da seama c─â monopolul s─âu va rezista at├óta timp c├ót partidul promova recrutarea ├«n mas─â a membrilor. Prin numirea sa ├«n func╚Ťia de Secretar General (ini╚Ťial o pozi╚Ťie nu at├ót de important─â, ci mai mult administrativ─â), el ╚Öi-a creat o re╚Ťea de membri fideli, r─âsp├óndi╚Ťi ├«n ├«ntreaga ╚Ťar─â, ce au devenit ochii ╚Öi urechile lui.

De asemenea, prelu├ónd o idee de la Lenin, Stalin insista ca partidul s─â func╚Ťioneze ca ╚Öi o armat─â. ├Äntr-un discurs din 2 decembrie 1923, el descrie partidul ca pe ÔÇŁo uniune militar─â a acelora care ac╚Ťioneaz─â ├«n baza unui program comunÔÇŁ. Compara╚Ťia nu e ├«nt├ómpl─âtoare:armatele nu sunt democratice ╚Öi nu tolereaz─â nerespectarea autorit─â╚Ťilor ╚Öi rangurilor.

Din cauza rolului s─âu special, Stalin credea c─â partidul era vulnerabil cu prec─âdere ├«n fa╚Ťa inamicilor din interiori. Istoricul Robert Tucker spunea despre Stalin c─â a fost o victim─â a propriilor sale deziluzii:

ÔÇŁ├Än vremea aceea, ├«n mintea lui Stalin, imaginea de erou pe care o avea despre sine era str├óns legat─â de imaginea inamicului. Suprapus─â peste imaginea lui de revolu╚Ťionar ╚Öi marxist, adev─âratul discipol al lui Lenin ╚Öi succesorul lui de drept, era o imagine a inamicului din interiorul partidului, acel posibil tr─âd─âtor al partidului ╚Öi Revolu╚Ťiei.ÔÇŁ

Pentru a lupta ├«mpotriva acestor pericole, pentru Stalin era absolut necesar ca el s─â fie dur, chiar dac─â asta ├«nsemna s─â se asemene despo╚Ťilor orientali. Pentru mul╚Ťi dintre adep╚Ťii s─âi, aceast─â imagine chiar a contribuit la atrac╚Ťia pe care o exercita. Liderul omnipotent era ├«nc─â norma ├«ntr-o societate care abia sc─âpase de autocra╚Ťia ╚Ťarist─â. Mai mult dec├ót at├ót, no╚Ťiunea lui Stalin a Rusie centru al universului era apropiat─â de ideologia promovat─â anterior de biserica ortodox─â ruseasc─â.

1924 - S-a n─âscut actorul american Marlon Brando (d. 2004).

1946 - Generalul japonez Masaharu Homma a fost executat pentru conducerea ÔÇ×Mar╚Öului Mor╚Ťii de la BataanÔÇŁ ├«n Filipine.

1948 - Pre╚Öedintele american Harry Truman a semnat Planul Marshall de ajutorare cu 5 miliarde de dolari pentru 16 ╚Ť─âri europene afectate de cel de-al Doilea R─âzboi Mondial.