Calendar 21 martie: 1919 - A fost proclamată Republica Sovietică Ungaria, primul stat comunist din Europa după Revoluția din Octombrie din Rusia

1522 - S-a născut Mihrimah, unica fiică a sultanului Suleyman Magnificul (d. 1578).

1556 - Thomas Cranmer, arhiepiscop de Canterbury, a fost ars pe rug sub acuzația de erezie.

1617 - A murit Pocahontas, o fiică a căpeteniei amerindiene Powhatan-Sachem, care s-a căsătorit cu colonistul englez John Rolfe, contribuind astfel la salvarea coloniei engleze din Virginia (n. cca. 1595).

1685 - S-a născut compozitorul german Johann Sebastian Bach (d. 1750).

1804 - În Franța, a intrat în vigoare noul cod civil, „Codul lui Napoleon”.

1859 - S-a născut mareșalul Alexandru Averescu, comandantul Armatei Române în timpul Primului Război Mondial (d. 1938).

1871 - Otto von Bismarck a devenit Cancelar al Imperiului German.

1919 - A fost proclamată Republica Sovietică Ungaria, primul stat comunist din Europa după Revoluția din Octombrie din Rusia.

În seara zilei de 21 martie, în fața Consiliului muncitorilor din Budapesta, liderul socialist Sándor Garbai a anunțat că Partidul Socialist și Partidul Comunist au fuzionat, noua formațiune politică fiind pregătită să preia puterea. În aceeași seară, pus în fața unei lovituri de stat, președintele maghiar Mihály Károlyi a acceptat să demisioneze, iar Béla Kun s-a întâlnit cu liderii socialiști pentru a forma un guvern revoluționar, care să conducă nou proclamata Republică Ungară a Sfaturilor, primul stat comunist din Europa, constituit după Revoluția din Octombrie din Rusia. Garbai deținea, în același timp, funcția de președinte și pe cea de prim-ministru. Orientarea externă a noului regim era clară, având în vedere că în funcție de comisar al afacerilor externe a fost numit Béla Kun.

A doua zi, noul guvern a lansat un manifest public în care declara că Ungaria „poate fi salvată de la colaps și anarhie numai de socialism și comunism”. Noul regim promitea că va organiza „o uriașă armată de proletari”, care să „întărească dictatura (proletariatului – n.r.) împotriva capitaliștilor și magnaților maghiari, boierilor români și burghezilor cehi”. În privința politicii externe, noul guvern își declara „completa unitate ideologică” cu guvernul Sovietic. De asemenea, noul regim transmitea „salutări frățești muncitorilor din Anglia, Franța, Italia și America” și îi îndemna pe aceștia să nu le permită guvernelor din statele lor să intervină militar împotriva Republicii Ungare a Sfaturilor.

Acest manifest era un amestec de naționalism și internaționalism marxist, noul regim de la Budapesta reușind să atragă susținerea și acelor maghiari care nu aveau deloc simpatii comuniste. Majoritatea ungurilor a preferat să accepte bolșevismul în locul „Memorandumului Vix”. Cu toate că Ungaria a fost prima țară din afara Rusiei în care s-a instaurat un regim comunist, această ideologie nu avea rădăcini adânci în rândul maghiarilor. După cum notau contemporanii, ungurii au îmbrățișat comunismul din disperare și din teama că țara lor ar putea fi împărțită între vecini, la fel ca Polonia în secolul al XVIII-lea.

„Comunismul a fost ales de unguri nu pentru că ei credeau în superioritatea dictaturii proletariatului, ci pentru că această ideologie părea să făurească o alianță internațională” (Peter Pastor, Hungary between Wilson and Lenin: the Hungarian revolution of 1918-1919 and the big three). Starea de spirit a maghiarilor a fost observată și de străinii prezenți în Budapesta în acele zile. După cum nota un ofițer american, revoluția maghiară din 1919 a fost mai degrabă naționalistă decât comunistă: „ungurii, care sunt uniți în convingerea lor că Ungaria nu trebuie împărțită, s-au folosit de bolșevism în disperare de cauză pentru a-și menține integritatea națională” (Margaret MacMillan, Făuritorii păcii. Șase luni care au schimbat lumea).

Deși a ocupat numai postul de ministru al Afacerilor Externe pe toată perioada existenței statului comunist maghiar (21 martie – 1 august 1919), Béla Kun a fost liderul de facto al regimului. Ca și Károlyi înaintea lui, Béla Kun a fost recunoscut drept lider datorită rolului său în politica externă a statului maghiar. În toamna anului 1918, Károlyi era considerat cel mai potrivit lider pentru a încerca să atragă simpatia Antantei față de noul stat maghiar, având în vedere atitudinea pacifistă manifestată pe parcursul războiului. În primăvara anului 1919, Béla Kun, protejatul lui Lenin, era cel mai potrivit lider pentru a obține sprijinul Rusiei Sovietice. Noul regim nu a schimbat însă principalul obiectiv al Ungariei, respectiv conservarea integrității teritoriale.

Dacă în marile centre urbane, în special în Budapesta, noul regim comunist s-a bucurat inițial de susținere, în zona rurală nu avea practic nicio autoritate. Susținerea celor care sperau că noul regim ar putea salva Ungaria a dispărut însă destul de repede. În cele 133 de zile, cât a condus Ungaria, regimul comunist a anunțat o serie de reforme care au atras antipatia aproape tuturor categoriilor sociale, de la abolirea tuturor titlurilor nobiliare, naționalizarea fabricilor și uzinelor, împărțirea marilor moșii, până la interzicerea comercializării alcoolului, transformarea bisericilor în cinematografe și introducerea orelor de educație sexuală pentru elevi. Însă pierderea sprijinului popular a fost cauzată de incapacitatea regimului de a gestiona foametea și inflația. Însă lovitura de grație pentru regimul bolșevic maghiar a fost dată de intervenția armatei române. 

1944 - C.I.C. Brătianu și Iuliu Maniu i-au adresat mareșalului Ion Antonescu o scrisoare în care au cerut ieșirea României din război.

1945 - A luat ființă „Universitatea Muncitorească a PCR”, devenită ulterior „Academia de învățământ social-politic Ștefan Gheorghiu” de pe lângă CC al PCR.

1963 - Vestita închisoare Alcatraz de lângă Golden Gate din San Francisco și-a închis oficial porțile.

1980 - Președintele american Jimmy Carter a anunțat că Statele Unite vor boicota Jocurile Olimpice de Vară de la Moscova pentru a protesta față de invazia sovietică în Afghanistan.