Calendar 19 august: 1991   Puciul de la Moscova: Mihail Gorbaciov a fost arestat la domiciliu, în Crimeea jpeg

Calendar 19 august: 1991 - Puciul de la Moscova: Mihail Gorbaciov a fost arestat la domiciliu, în Crimeea

­čôü Calendar
Autor: Redac╚Ťia

14 - A murit împăratul roman Augustus, întemeietorul Imperiului (n. 63 î.Hr.).

1316 - Regele Carol Robert de Anjou a acordat Clujului statutul de oraș.

1561 - Maria, regin─â a Sco╚Ťiei, ├«n v├órst─â de 18 ani, s-a ├«ntors ├«n Sco╚Ťia dup─â ce a petrecut 13 ani ├«n Fran╚Ťa.

1662 - A murit matematicianul, fizicianul și filosoful francez Blaise Pascal (n. 1623).

1691 - Bătălia de la Slankamen: Oastea otomană a fost învinsă de armata Sfântului Imperiu, la punctul de vărsare a Tisei în Dunăre.

1881 - S-a născut compozitorul George Enescu, cel mai important muzician român (d. 1955).


1883 - S-a n─âscut designerul de mod─â francez Coco Chanel, fondatoarea casei de mod─â care-i poar─â numele (d. 1971).

1891 - A murit pictorul Theodor Aman, membru al Academiei Române (n. 1831).


Theodor Aman   Primul atelier al pictorului la Paris jpg jpeg

1917 - ├Än cadrul b─ât─âliei de la M─âr─â╚Öe╚Öti a avut loc atacul ÔÇ×c─âm─â╚Öilor albeÔÇŁ din Regimentul 32 Infanterie ÔÇ×MirceaÔÇŁ.

1919 - A fost semnat Tratatul de la Rawalpindi, prin care Marea Britanie a recunoscut independen╚Ťa Afganistanului.

1954 - Congresul american a votat legea Humphrey-Buler, privind controlul activit─â╚Ťii comuniste, pin care Partidul Comunist American a fost interzis.

1960 - Uniunea Sovietic─â a lansat racheta Sputnik 5, av├ónd la bord dou─â c─â╚Ťelu╚Öe, Belka ╚Öi Strelka, 42 de ╚Öoareci, 2 ╚Öobolani, un iepure ╚Öi o varietate de plante ╚Öi ciuperci. A doua zi, la ├«ntoarcerea pe P─âm├ónt toate animalele erau s─ân─âtoase.


Belka ╚Öi Strelka, la bordul rachetei Sputnik 5 (foto: Agen╚Ťia Federal─â Spa╚Ťial─â Rus─â - Roscosmos)

Belka Strelka jpg jpeg

1960 - Francis Garry Powers, pilotul avionului american U-2 capturat de sovietici, a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru spionaj.

1989 - Pre╚Öedintele polonez Wojciech Jaruzelski l-a numit ├«n func╚Ťia de prim-ministru pe Tadeusz Mazowiecki, activist al sindicatului Solidaritatea, primul premier ne-comunist ├«n 42 de ani.

1991 - Puciul de la Moscova: Mihail Gorbaciov a fost arestat la domiciliu, ├«n Crimeea. 

Puciul din 19 august 1991 reprezint─â unul dintre momentele cruciale ale destr─âm─ârii URSS ÔÇô al─âturi de c─âderea Zidului Berlinului ┼či de exploziile de suveranitate din republicile pe cale de-a deveni ÔÇ×ex-sovieticeÔÇŁ. 

Contextul puciului, ├«n schimb, e departe de a fi elucidat. Privind dinspre azi, cu avantajul distan┼úei, nu e clar dac─â numai Mihail Gorbaciov a fost ┼úinta acestui complot sau, dimpotriv─â, ┼úinta implicit─â era mult mai imprevizibilul, atunci, Boris El┼ú├«n. Potrivit unei versiuni, Gorbaciov ┼či El┼ú├«n ar fi fost avertiza┼úi ├«nc─â din 20 iunie (de c─âtre ambasadorul american la Moscova, Jack Matlock, la r├óndu-i informat de primarul Moscovei, Popov) c─â se preg─âte┼čte un complot care ar viza ├«nl─âturarea primului. E cert c─â, pe 19 august, leg─âturile telefonice ale re┼čedin┼úei de var─â a lui Gorbaciov au fost ├«ntrerupte, dar nu e clar cu ce scop: ca liderul s─â nu poat─â comunica ├«n afar─â, sau ca el s─â nu fie deranjat de apeluri din exterior?

Pentru c─â, se pare, Gorbaciov nu depindea de telefoanele din vila de la Foros. ├Än procesul ce avea s─â urmeze dup─â puci, unii martori au declarat sub jur─âm├ónt c─â Gorbaciov nu a fost nicio clip─â izolat ┼či c─â ar fi putut comunica prin sistemele de comunica┼úie prin satelit ce existau pe ma┼činile escortelor sale;sau c─â ar fi putut p─âr─âsi oric├ónd re┼čedin┼úa din moment ce nu exista nicio blocad─â terestr─â sau maritim─â ├«n jurul perimetrului. A┼ča s─â fie?

Filmul evenimentelor

Dac─â scoatem din ecua┼úie succesiunea de enigme, povestea e relativ simpl─â[1]. Pe 17 august, ├«ntr-o cas─â conspirativ─â de la periferia Moscovei ┼či-au dat ├«nt├ólnire c├ó┼úiva dintre capii complotului, pentru a fixa detaliile. Erau de fa┼ú─â premierul Pavlov, ┼čeful KGB, Kriucikov, ministrul Iazov al Ap─âr─ârii, dar ┼či Valeri Boldin ÔÇô unul dintre oamenii cei mai apropia┼úi lui Gorbaciov (┼čef de cabinet). ├Än ziua urm─âtoare (18 august), dup─â pr├ónz, o delega┼úie a puci┼čtilor ÔÇô condus─â de generalul Varennikov, ministru-adjunct al Ap─âr─ârii, ┼či de generalul Plehanov, comandantul unei direc┼úii din KGB ÔÇô l-a vizitat pe Gorbaciov la Foros. Potrivit versiunii celui din urm─â, el ar fi decis s─â-i primeasc─â pe cei veni┼úi la el numai dup─â ce a constatat c─â leg─âturile telefonice ale re┼čedin┼úei fuseser─â t─âiate.

Oaspe┼úii i-ar fi transmis lui Gorbaciov ├«ngrijorarea fa┼ú─â de evolu┼úiile din stat ┼či hot─âr├órea de a alc─âtui un Comitet de Stat pentru Starea Excep┼úional─â (CSSE), care s─â ia m─âsurile pentru stoparea dezagreg─ârii URSS. Ceea ce ei cereau de la lider era o semn─âtur─â pe un decret care instituia starea excep┼úional─â ÔÇô astfel ├«nc├ót CSSE s─â poat─â ac┼úiona ├«ntr-un cadru legal. Gorbaciov va spune c─â a refuzat semnarea ┼či, ├«n consecin┼ú─â, a fost ┼úinut ├«n domiciliu obligatoriu, sub paz─â armat─â;puci┼čtii vor spune c─â, dimpotriv─â, Gorbaciov le-ar fi dat semnal s─â ac┼úioneze, dar c─â nu a dorit s─â se angajeze ├«n nume propriu ÔÇô motiv pentru care nu ar fi semnat decretul.

├Än seara aceleia┼či zile, ├«n biroul premierului Pavlov de la Kremlin a avut loc o nou─â reuniune a puci┼čtilor (inclusiv Pugo, Ianaiev ┼č.a.), c─ârora li s-a prezentat rezultatul discu┼úiei cu Gorbaciov ÔÇô ├«n sensul c─â reac┼úia ambigu─â a acestuia a fost interpretat─â ca echival├ónd cu un acord. ├Än cursul nop┼úii de 18/19 august, la ora 3, Ianaiev a semnat decretul de preluare provizorie a func┼úiei de pre┼čedinte al URSS (ca urmare ÔÇ×a ├«mboln─âviriiÔÇŁ subite a lui Gorbaciov) ┼či, ├«n aceast─â calitate, a semnat ulterior ┼či decretul privind introducerea st─ârii de necesitate.

Primele jurnale ale Radio Moscova din ziua de 19 august au ├«mpr─â┼čtiat vestea ├«n toat─â lumea: ├«ncep├ónd de la ora 4 a dimine┼úii se instituia ÔÇ×starea excep┼úional─âÔÇťpe o perioad─â de 6 luni, cu scopul de permite combaterea ÔÇ×crizei profunde ┼či multilaterale, a confrunt─ârii politice, na┼úionale, civile, a haosului ┼či anarhiei care amenin┼ú─â via┼úa ┼či securitatea cet─â┼úenilor URSS, suveranitatea ┼či integritatea teritorial─â a ┼ú─âriiÔÇť. CSSE da publicit─â┼úii un ÔÇ×Apel c─âtre poporul sovieticÔÇť┼či, totodat─â, un ÔÇ×Apel c─âtre ┼čefii de state ┼či de guverne, precum ┼či c─âtre Secretarul general al ONUÔÇť. Actul cu num─ârul 1 emis de CSSE prevedea lichidarea tuturor structurilor politice ┼či paramilitare ce contraveneau legilor URSS, sistarea activit─â┼úii partidelor politice, suspendarea organiza┼úiilor de mas─â ├«nfiin┼úate ├«n ultimii ani, interzicerea anumitor publica┼úii ┼či controlul asupra mass-media.

 ├Än jurul orei 10 a.m., spre centrul Moscovei au ├«nceput s─â p─âtrund─â unit─â┼úi militare mobile ale ministerului Ap─âr─ârii: 362 de tancuri, 140 de ma┼čini de lupt─â, 148 de transportoare blindate, 430 de camioane grele cu personal de infanterie aferent. ├Än paralel, ministerul de Interne participa cu trupe de interven┼úie rapid─â. 

De ce nu ┼či El┼ú├«n?

├Än condi┼úii normale, aceast─â insurec┼úie avea toate ┼čansele de succes. Mihail Gorbaciov era (auto?)re┼úinut ├«n pasivitate ├«n Crimeea, iar pre┼čedintele Rusiei, Boris El┼ú├«n, era la re┼čedin┼úa sa din afara Moscovei ÔÇô unde se presupunea c─â se odihne┼čte dup─â vizita pe care tocmai i-o f─âcuse la Alma Ata omologului s─âu kazah Nazarbaiev, ├«n zilele precedente. De ce anume nu a fost arestat la domiciliu ┼či El┼ú├«n? Iat─â un alt mister al puciului.

Ziua care ar fi trebuit s─â fie cea a restaur─ârii Uniunii Sovietice s-a dovedit a fi, chiar din orele dup─â-amiezii, ziua de glorie a lui El┼ú├«n. Acesta s-a deplasat ├«n cursul dimine┼úii, nestingherit, p├ón─â la sediul parlamentului RSFS Ruse ÔÇô la Casa Alb─â, pe malul r├óului Moskva, sediu care va deveni cartierul general al rezisten┼úei. Spre miezul zilei, c├óteva zeci de tancuri ├«nconjuraser─â Casa Alb─â ÔÇô dar, la auzul ve┼čtii c─â ├«n interior Boris El┼ú├«n d─âdea un comunicat prin care declara ac┼úiunea CSSE ca fiind un puci ilegal ┼či anti-rus, unele dintre aceste trupe au trecut de partea ÔÇ×rezisten┼úeiÔÇť.

De fapt, El┼ú├«n l-a contactat telefonic pe generalul Pavel Gracev (comandantul trupelor de desant aerian din armata URSS) ┼či a primit de la acesta promisiunea fidelit─â┼úii p├ón─â la cap─ât. La r├óndul s─âu, Gracev a ob┼úinut o declara┼úie de fidelitate din partea celui care-i era adjunct, generalul Alexander Lebed. Ambii vor face carier─â ├«n anii lui El┼ú├«n: Gracev va ajunge ministru al Ap─âr─ârii (┼či va coordona ├«n 1993 elaborarea ÔÇ×doctrinei militare a RusieiÔÇť), iar Lebed se va eviden┼úia ca un ap─âr─âtor eficace al intereselor Rusiei ├«n zone periferice (precum enclava Transnistria, unde Lebed va conduce Armata a 14-a rus─â ┼či va ├«ncuraja secesionismul rusofonilor de acolo dup─â 1991).

┼×i astfel s-a ajuns ├«n momentul ÔÇô de importan┼ú─â crucial─â ÔÇô ├«n care El┼ú├«n a ie┼čit din cl─âdirea Casei Albe (pu┼úin dup─â ora local─â 12 a.m.), a urcat pe un tanc (dintre cele care acum protejau sediul) ┼či de acolo ÔÇô ├«n fa┼úa unui auditoriu de peste 200.000 de oameni aduna┼úi ├«n semn de protest fa┼ú─â de starea de necesitate ÔÇô a dat citire propriului s─âu mesaj c─âtre cet─â┼úeni. Al─âturi de el, pe acea scen─â improvizat─â pe care se juca de fapt destinul viitor al Rusiei, au mai ap─ârut personaje care ├«n urm─âtorul deceniu aveau s─â-┼či joace propriul rol: Ruslan Hasbulatov, Alexander Ru┼úkoi, Alexander Iakovlev, Edvard ┼×evarnadze ┼č.a. Aceasta a fost ÔÇ×clipa astral─âÔÇť a lui El┼ú├«n. Tot ce avea s─â se ├«nt├ómple ├«n decada urm─âtoare avea s─â decurg─â din acest gest fundamental de rezisten┼ú─â al liderului rus, din acele ore ├«n care ├«nalta sa statur─â, profilat─â pe fundalul Casei Albe, simboliza autoap─ârarea Rusiei viitorului, ├«n fa┼úa pericolului revenirii trecutului reac┼úionar al vechii URSS.

├Änainte de a urca pe tanc, El┼ú├«n semnase un decret prin care declara ac┼úiunea CSSE ca fiind ÔÇ×o lovitur─â de statÔÇť, iar membrii Comitetuluierau ÔÇ×tr─âd─âtoriÔÇť. Enun┼úul acestui act ├«n fa┼úa mul┼úimii adunate pentru protec┼úia Casei Albe a st├órnit un entuziasm care s-a dovedit contagios de-a lungul ┼či de-a latul viitoarei Federa┼úii Ruse. Prezen┼úa lui El┼ú├«n pe tanc a fost simultan─â cu prezen┼úa, ├«n jurul s─âu, a unei armate de cameramani, fotografi ┼či jurnali┼čti de toate na┼úionalit─â┼úile ┼či de la toate agen┼úiile majore de pres─â.

La drept vorbind, ace┼čtia ÔÇô mai mult dec├ót poporul Moscovei ÔÇô au creat ├«n zilele urm─âtoare legenda ÔÇ×rezistentuluianti-comunistÔÇť El┼ú├«n, o legend─â care-l va ├«nso┼úi pe acest personaj cel pu┼úin p├ón─â ├«n 1996, c├ónd avea s─â c├ó┼čtige al doilea s─âu mandat de pre┼čedinte. Acum, ├«n august 1991, imaginea filmat─â ┼či fotografiat─â a liderului rus, cu pumnul drept ridicat, pe turela tancului, a f─âcut ocolul lumii ├«n doar c├óteva ore. Ca detaliu, s─â re┼úinem c─â bra┼úul ridicat al lui El┼ú├«n indica Vestul ÔÇô ┼či se ├«nchidea, astfel, cercul istoriei bol┼čevice a Rusiei: de la bra┼úul indicator spre Est al lui Lenin la palma indic├ónd Vestul a lui El┼ú├«n.

Sim┼úind c─â pierd teren, ├«n dup─â-amiaza de 19 august (la ora local─â 17), membrii ComitetuluiÔÇô cu Ianaiev ├«n frunte ÔÇô au organizat propria lor conferin┼ú─â de pres─â, la sediul Ministerului de Externe. Rezultatul a fost dezastruos. Aceast─â interven┼úie a lor a fost transmis─â pe teritoriul ├«ntregii URSS ÔÇô tocmai din dorin┼úa Comitetului, care inten┼úiona s─â transmit─â astfel semnale spre comuni┼čtii din toate republicile. Dup─â ore ├«ntregi ├«n care imaginarul unei ├«ntregi planete fusese alimentat cu fotografiile ┼či cadrele unui El┼ú├«n ofensiv, ├«ncruntat ┼či volubil, care privea ├«n ochi pe oricine (┼či mai ales lentilele focusate ale cameramanilor occidentali), conferin┼úa de pres─â a liderilor puciului ÔÇô Ianaiev ├«nconjurat de al┼úi cinci ÔÇô a fost o lec┼úie despre cum poate e┼čua un proiect.

Ianaiev a vorbit dezl├ónat ┼či tem─âtor, ca un elev prins cu pra┼čtia ├«n ghiozdan. Ceilal┼úi au fost ├«nc─â ┼či mai mode┼čti, iar ├«ntreb─ârile ziari┼čtilor ÔÇô multe dintre ele de un curaj vecin cu impertinen┼úa ÔÇô au p─ârut a fi probe pentru ei imposibil de trecut. ├Än ochii oric─ârui telespectator c├ót de c├ót avizat, comploti┼čtii s-au compromis singuri prin propria lor apari┼úie ├«ntr-o conferin┼ú─â ├«n care nici m─âcar nu au ar─âtat curajul de a privi spre camerele TV.

ÔÇ×O cu totul alt─â ┼úar─â...ÔÇť

Explica┼úiile pe care Ghenadi Ianaiev ┼či echipa au ├«ncercat s─â le ofere se concentrau pe detalii de ordin tehnic. ┼×eful Comitetului se declara obligat s─â ia locul ÔÇ×suferinduluiÔÇťGorbaciov ├«n virtutea articolului 127 al Constitu┼úiei sovietice ┼či f─âcea acest lucru tocmai ├«n numele continu─ârii reformelor ├«ncepute ├«n 1985, dar cu scopul precis de a scoate ┼úara din haos social ┼či economic ┼či de a ├«mpiedica dezmembrarea URSS. Despre Gorbaciov, numai de bine: ÔÇ×prietenul meu care, sper, ├«┼či va relua locul al─âturi de noi imediat ce starea sa se va restabili ┼či al─âturi de care vom re├«ncepe s─â lucr─âm pe calea democratiz─ârii pe care el a trasat-oÔÇť.

Singurul puseu de autoritate din glasul lui Ianaiev s-a f─âcut sim┼úit atunci c├ónd a spus c─â va cur─â┼úa str─âzile din ora┼čele tuturor republicilor de ÔÇ×elementele criminaleÔÇťÔÇô aluzie evident─â la mi┼čc─ârile populare ce sus┼úineau mai peste tot programe independentiste. ├Än rest, Comitetul asigura c─â URSS ├«┼či va onora pe mai departe angajamentele interna┼úionale la care era parte ┼či promitea s─â retrag─â tancurile de pe str─âzile Moscovei imediat ce calmul va fi restabilit ├«n ora┼č.

Dar calmul nu a putut fi p─âstrat nici m─âcar ├«ntre ei. ├Än cursul nop┼úii de 20/21 august, ├«ntre Ianaiev &Pavlov, pe de o parte, ┼či Kriucikov &Pugo pe de alta au ap─ârut primele disensiuni referitoare la sarcinile prioritare ale echipei. ├Än plus, un incident petrecut tot ├«n cursul nop┼úii m─ârea presiunea moral─â asupra puci┼čtilor: la intrarea ├«ntr-un tunel din raza Moscovei, o coloan─â de blindate a fost blocat─â de un grup de manifestan┼úi pro-El┼ú├«n ┼či o manevr─â riscant─â a unui tanchist speriat a dus la moartea a trei oameni. Ceea ce ├«ncepuse ca un puci e┼čua ├«n dram─â cu victime umane.

├Än cursul dimine┼úii de 21 august toate semnalele ajunse la Moscova s-au dovedit dezastruoase pentru conjura┼úi. ├Än presa interna┼úional─â ac┼úiunea lor era condamnat─â ferm ÔÇô atunci c├ónd nu era ridiculizat─â. Boris era prezentat ca un erou care lupt─â pentru salvarea democra┼úiei, iar Ianaiev &Co. erau descri┼či drept ÔÇ×tr─âd─âtori, stalini┼čti ┼či criminaliÔÇť. Majoritatea liderilor din provincia sovietic─â s-a raliat mai cur├ónd lui El┼ú├«n. Cu pu┼úine excep┼úii, capii unit─â┼úilor armate ÔÇô inclusiv cele desf─â┼čurate ├«n Moscova ÔÇô ezitau ├«ntre defetism ┼či tendin┼úa de a trece de partea acestuia din urm─â. ├Än plus, pre┼čedintele Rusiei p─ârea de-a dreptul ubicuu. Aflat ├«ntr-o frenezie impresionant─â, El┼ú├«n d─âdea interviuri pentru presa str─âin─â, transmitea ordine c─âtre fidelii s─âi ┼či telefona pe tot cuprinsul URSS pentru a-i discredita pe puci┼čti.

La primele ore ale dup─â-amiezii de 21 august a devenit clar c─â puciul e┼čuase. ├Än sediul Ministerului Ap─âr─ârii, ministrul Iazov a fost for┼úat de ├«nal┼úii ofi┼úeri s─â ias─â din componen┼úa Comitetului ┼či s─â ordone retragerea din Moscova a tuturor efectivelor militare ÔÇô pentru a nu p─âta blazonul armatei. Dep─â┼čit de situa┼úie, Iazov a pus ├«n practic─â numai cea de-a doua cerere. ├Än scurt timp, Boris Pugo s-a sinucis ├«n apartamentul s─âu din Moscova (dup─â ce anterior ├«┼či ucisese so┼úia ┼či, dup─â unele surse, ar fi l─âsat un bilet ÔÇô neg─âsit vreodat─â ÔÇô ├«n care-l acuza pe Gorbaciov de ÔÇ×lips─â de cuv├óntÔÇť); dup─â anun┼úul acestei sinucideri, for┼úele de ordine au prins curaj ┼či, la ordinul lui El┼ú├«n, au trecut la arestarea membrilor CSSE;to┼úi dintre ei care au fost g─âsi┼úi ├«n urm─âtoarele ore nu au opus rezisten┼ú─â, dar este interesant de notat c─â unii dintre puci┼čti nu mai erau ├«n Capital─â, ci se deplasaser─â spre Crimeea, ├«ntr-o ├«ncercare zadarnic─â de a mai avea o discu┼úie cu Gorbaciov;aveau s─â ajung─â la vila acestuia, dar nu au fost primi┼úi de locatar (!).

├Än dup─â-amiaza aceleia┼či zile, o ÔÇ×misiune de recuperareÔÇťpleca, ├«ntr-un avion special, de la Moscova spre Foros (Crimeea). Echipa era condus─â de Alexandr Ru┼úkoi, vicepre┼čedinte al RSFS Ruse ┼či m├óna dreapt─â a lui El┼ú├«n ├«n ultimele dou─â zile. Scopul: readucerea ÔÇ×acas─âÔÇťa lui Mihail Gorbaciov din acel exil ÔÇ×sui generisÔÇť. Ceea ce s-a ┼či ├«nt├ómplat, ├«n fa┼úa unei alte armate de fotoreporteri ┼či cameramani, pu┼úin dup─â ora 2 a nop┼úii de 21/22 august. Gorbaciov ÔÇô ├«mbr─âcat ├«n haine deschise, de var─â ÔÇô a cobor├ót palid dar z├ómbitor sc─ârile avionului, urmat la c├ó┼úiva pa┼či ├«n spate de so┼úia sa ┼či de cei care-i conduseser─â. Cu doar c├óteva minute mai ├«nainte, ├«n timp ce avionul se preg─âtea de aterizare, el i-ar fi spus lui Ru┼úkoi c─â ÔÇ×o cu totul alt─â ┼úar─â ne a┼čteapt─â acolo josÔÇť.

Dar nim─ânui ÔÇô inclusiv lui Gorbaciov ÔÇô nu-i era clar dac─â aceast─â ┼úar─â nou─â mai are ├«ntr-adev─âr nevoie de el.