Calendar 17 aprilie: 1954   Lucre╚Ťiu P─âtr─â┼čcanu a fost executat ├«n ├«nchisoarea Jilava, dup─â un simulacru de proces jpeg

Calendar 17 aprilie: 1954 - Lucre╚Ťiu P─âtr─â┼čcanu a fost executat ├«n ├«nchisoarea Jilava, dup─â un simulacru de proces

­čôü Calendar
Autor: Redac╚Ťia

1647 - A murit cronicarul moldovean Grigore Ureche (n. 1590).

1790 - A murit Benjamin Franklin, diplomat, om de ╚Ötiin╚Ť─â, inventator, filozof, profesor ┼či om politic  american (n. 1706).


Joseph Siffrein Duplessis   Benjamin Franklin   Google Art Project jpg jpeg

1931 - Aviatorul Radu Beller a murit într-un accident aviatic produs la Calcutta, în India, iar principele George Valentin Bibescu a fost grav rănit.

1942 - Generalul francez Henri Giraud, prizonier de r─âzboi al germanilor, a reu╚Öit s─â evadeze din castelul ├«nchisoare Festung K├Ânigstein.

1954 - Lucre╚Ťiu P─âtr─â┼čcanu, ministru al Justi╚Ťiei ├«ntre 1944-1948, a fost executat ├«n ├«nchisoarea Jilava, dup─â un simulacru de proces.

Personalitate marcant─â a vie╚Ťii politice rom├óne╚Öti a deceniului cinci din secolul XX, Lucre╚Ťiu P─âtr─â╚Öcanu ilustreaz─â, la ╚Öase decenii de la execu╚Ťia sa, imaginea intelectualului care a crezut ├«n idealuri ╚Öi utopii. Victima a sistemului ├«n slujba c─âruia ╚Öi-a pus toat─â inteligen╚Ťa ╚Öi capacitatea de munc─â, el confirm─â afirma╚Ťia lui Nikolai Berdiaev potrivit c─âreia ÔÇ×marxismul crede c─â binele se ├«nf─âptuie╚Öte pe c─âr─ârile r─âului ╚Öi ale bezneiÔÇť.

Discursul lui P─âtr─â╚Öcanu ╚Ťinut ├«n iunie 1946, la Cluj, a produs un efect important ├«n epoca. El este expresia omului aparent contradictoriu care era P─âtr─â╚Öcanu, prea inteligent pentru a nu-╚Öi da seama de pozi╚Ťia lui ├«n topul conducerii comuniste, dar totodat─â prea ambi╚Ťios pentru a renun╚Ťa. De aceea, declara╚Ťiile sale din Transilvania, prin care afirma ÔÇ×dreptul nostru asupra ├«ntregii provincii romane╚ÖtiÔÇŁ, poate fi considerat ╚Öi o modalitate de a ob╚Ťine cre╚Öterea popularit─â╚Ťii, ceea ce s-a ╚Öi ├«nt├ómplat.

├Än schimb, nu este mai pu╚Ťin adev─ârat c─â nici reac╚Ťia Comitetului Central comunist n-a fost una de sprijin. Gheorghiu-Dej i-a atras aten╚Ťia ministrului Justi╚Ťiei c─â ├«ndrept├óndu- ╚Öi atacul ├«mpotriva revizioni╚Ötilor unguri nu a accentuat ÔÇ×r─âspunderea politic─â a partidelor istorice ├«n men╚Ťinerea urii ╚ÖovineÔÇŁ. La scurt timp, Teodor Iord─âchescu a ╚Ťinut s─â critice, ├«n numele Partidului Social Democrat, activitatea Justi╚Ťiei ╚Öi presta╚Ťia titularului departamentului.

Ruptura

Con╚Ötient de situa╚Ťia ├«n care se g─âsea, Lucre╚Ťiu P─âtr─â╚Öcanu a ├«ncercat dup─â ├«ntoarcerea de la Conferin╚Ťa de pace de la Paris, ├«n septembrie 1946, s─â-╚Öi amelioreze rela╚Ťiile cu conducerea Partidului Comunist. 

├Än contextul prefacerilor de la finele lui 1947, care au culminat cu abdicarea regelui Mihai, ministrul Justi╚Ťiei avea sentimentul c─â, ├«n jurul s─âu, cercul se str├ónge. O dovada suplimentar─â i-a fost oferit─â chiar cu prilejul proclam─ârii Republicii, act de care nu a fost informat, nici m─âcar nu a fost convocat - deputat fiind - la ╚Öedin╚Ťa ce trebuia s─â confere aspectul legal abdic─ârii.

P─âtr─â╚Öcanu m─ârturisea la ancheta (potrivit unei declara╚Ťii din 3 aprilie 1950) c─â a fost foarte sup─ârat, fiind con╚Ötient c─â rolul sau s-a diminuat vizibil, iar activit─â╚Ťii sale politice i se va pune cap─ât. Chiar ├«n aceste condi╚Ťii, Lucre╚Ťiu P─âtr─â╚Öcanu ├«ncerca, am putea spune cu disperare, s─â se fac─â util partidului, ├«ncerc├ónd s─â-╚Öi pun─â ├«n valoare calit─â╚Ťile de jurist.

A╚Öa poate fi interpretat discursul ╚Ťinut la mitingul organizat la Atelierele Grivita C.F.R., la 24 noiembrie 1947, referitor la rolul Justi╚Ťiei populare. ├Änsa scadenta nu a mai putut fi am├ónata mult─â vreme.

Reconfirmat ministru al Justi╚Ťiei la 30 decembrie 1947, P─âtr─â╚Öcanu a╚Öi va pierde locul ├«n conducerea partidului cu prilejul Congresului de unificare a Partidului comunist cu cel social-democrat din 21-23 februarie 1948, ├«n urma c─âruia lua fiin╚Ť─â partidul unic, Partidul Muncitoresc Rom├ón. 

Efectul principal a fost ├«nlocuirea, la 24 februarie, ╚Öi din fruntea Departamentului Justi╚Ťiei de c─âtre Avram Bunaciu. Varianta oficiala sus╚Ťinea, desigur, faptul c─â Lucre╚Ťiu P─âtr─â╚Öcanu demisionase.

Procesul

La 28 aprilie 1948 va fi arestat din dispozi╚Ťia lui Gheorghe Gheorghiu- Dej ╚Öi dus ├«ntr-o cas─â conspirativ─â a serviciilor speciale de la B─âneasa, fiind cercetat ini╚Ťial de Teohari Georgescu, Iosif Ranghet ╚Öi Alexandru Dr─âghici. Mandatul de arestare va fi emis abia la 24 august 1948, de c─âtre procurorul Rudolf Rosman de la Curtea Suprema.

Lucre╚Ťiu P─âtr─â╚Öcanu era acuzat c─â a fost ÔÇ×agent al siguran╚Ťei burghezo-mo╚Öiere╚ÖtiÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×agent al serviciului de spionaj englezÔÇŁ, c─â ÔÇ×a dus o activitate criminal─â pentru paralizarea ac╚Ťiunilor P.C.R. ╚Öi nimicirea din interior a PartiduluiÔÇŁ, precum ╚Öi c─â a contribuit la provocarea, sus╚Ťinerea ╚Öi continuarea r─âzboiului ├«mpotriva U.R.S.S.

Nu vom insista aici asupra lungii anchete la care a fost supus, nici la conexiunile cu cazuri similare din lag─ârul socialist. Vom prezenta doar scurtul scenariu care i-a curmat via╚Ťa. Dup─â ce, la 24 martie 1954, Alexandru Dr─âghici a prezentat Biroului Politic raportul asupra lui P─âtr─â╚Öcanu, a urmat un simulacru de proces tipic stalinist, de╚Öi Stalin murise de mai bine de un an, ├«ntre 6 ╚Öi 13 aprilie, sentin╚Ťa fiind data la 14 aprilie.

Pedepsele pentru lotul P─âtr─â╚Öcanu au fost exemplare. Principalul acuzat ╚Öi Remus Kofler au fost condamna╚Ťi la moarte, cu dreptul de a solicita gra╚Ťierea ├«n 48 de ore din partea Prezidiului Marii Aduna╚Ťi Na╚Ťionale. P─âtr─â╚Öcanu a refuzat s─â formuleze cererea necesara, ├«n timp ce Kofler a f─âcut-o la 16 aprilie, demersul sau fiind respins pe loc. Astfel, cei doi au fost executa╚Ťi, la Jilava, la 17 aprilie 1954.

Odat─â cu eliminarea lui Lucre╚Ťiu P─âtr─â╚Öcanu, ├«n condi╚Ťiile ├«n care Ana Pauker, Vasile Luca ╚Öi Teohari Georgescu se aflau, la r├óndul lor, ├«n anchete, Gheorghiu-Dej scap─â, poate, de cel mai redutabil adversar care i-ar fi putut amenin╚Ťa suprema╚Ťia ├«n contextul dezghe╚Ťului post-stalinist ce se profila.

1969 - Alexander Dub─Źek, p─ârintele ÔÇ×Prim─âverii de la PragaÔÇŁ, a fost ├«nlocuit ├«n func╚Ťia de primÔÇôsecretar al CC al PC din Cehoslovacia de c─âtre Gustav Husak.

1975 - Sfârșitul Războiului Civil Cambodgian: Khmerii Roșii au preluat puterea la Phnom Penh, instituind cel mai cumplit regim de teroare din sec. XX, care a plasat Cambodgia în umbra istoriei contemporane.