Calendar 11 martie: 1985   Mihail Gorbaciov a fost ales Secretar General al al PCUS jpeg

Calendar 11 martie: 1985 - Mihail Gorbaciov a fost ales Secretar General al al PCUS

­čôü Calendar
Autor: Redac╚Ťia

222 - ├Ämp─âratul Elagabalus ╚Öi mama sa, Julia Soaemias, au fost asasina╚Ťi de Garda pretorian─â ├«n timpul unei revolte. Corpurile lor mutilate au fost t├ór├óte pe str─âzile din Roma, ├«nainte de a fi aruncate ├«n Tibru.

1851 - La Teatrul La Fenice, din Vene╚Ťia, a avut loc premiera operei Rigoletto, de Giuseppe Verdi.


1871 - A început guvernarea cabinetului conservator prezidat de Lascăr Catargiu (marea guvernare conservatoare, până în 4 aprilie 1876), care a pus bazele constituirii partidului politic conservator.

1888 - Marele viscol din 1888: O furtună masivă de zăpadă a paralizat costa de est a Statele Unite. După trei zile și jumătate au fost înregistrate aproximativ 400 de decese.


imagine 2021 03 10 212610 png png

1908 - A murit scriitorul italian Edmondo De Amicis, autorul romanului pentru copii ÔÇ×CuoreÔÇŁ (n. 1846).

1955 - A murit bacteriologul sco╚Ťian Alexander Fleming, descoperitorul penicilinei, laureat al Premiului Nobel Medicin─â (n. 1881).

1985 - Mihail Gorbaciov a fost ales Secretar General al al PCUS. Alegerea sa a marcat începutul destinderii între Est și Vest.

La venirea la conducerii Uniunii Sovietice, Gorbaciov va g─âsi o societate ┼či o economie cu standarde destul de sc─âzute. Statul se confrunt─â cu o semnificativ─â cre┼čtere a corup┼úiei ├«n cadrul societ─â┼úii ┼či cu o economie pr─âbu┼čit─â, nemaiav├ónd nici mijloacele, nici resursele necesare realiz─ârii ambi┼úiilor propuse. Gorbaciov constata:ÔÇť├Äntr-un anumit stadiu acest lucru a devenit deosebit de clar, ├«n ultima jum─âtate a deceniului opt. S-a ├«nt├ómplat ceva, la prima vedere inexplicabil. ┼óara ├«ncepea s─â piard─â momentul. E┼čecurile economice au devenit mai frecvente. Dificult─â┼úile au ├«nceput s─â se acumuleze ┼či s─â se accentueze;a ├«nceput s─â apar─â stagnarea ├«n via┼úa societ─â┼úii. Toate acestea s-au ├«nt├ómplat ├«ntr-o vreme c├ónd revolu┼úia ┼čtiin┼úific─â ┼či tehnica deschideau noi perspective pentru progresul economic ┼či socialÔÇŁ.

Pentru rezolvarea situa┼úiei nefavorabile ┼či recuperarea decalajelor, Gorbaciov propune, ├«ntre primele discursuri ale sale, trei direc┼úii de urmat:uskorenie, glasnost ┼či perestroika. Gorbaciov aduce critici dure la adresa economiei ┼či societ─â┼úii, ├«ndemn├ónd la o ÔÇ×accelerareÔÇŁ, care p├ón─â atunci se pare c─â nu fusese aplicat─â. ├Äns─â pe l├óng─â acest ├«ndemn, mult mai importante ┼či mai discutabile sunt politica de glasnost ┼či cea de perestroika.

Analiza cuv├óntului glasnost implic─â mai multe interpret─âri, una dintre acestea fiind aceea de ÔÇťjudecat─â public─âÔÇŁ. ├Äns─â ├«n form─â substantivala cuv├óntul face trimitere ┼či la activitate. Totu┼či, accep┼úiunea des ├«nt├ólnit─â ├«n istoriografie se pare c─â este aceea de ÔÇťtransparen╚Ť─âÔÇŁ. Perestroika, la r├óndul ei, combin─â mai multe sensuri dec├ót cel de ÔÇ×reconstruc┼úieÔÇŁ, put├ónd ├«nsemna ┼či reorientare ideologic─â. Denumirea de perestroika pare s─â fie una bine aleas─â, deoarece structurile statului erau acelea care trebuiau schimbate. La ├«nceput se va vorbi ┼či de o perestroika moral─â, ideologic─â, administrativ─â, psihologic─â, social─â, educativ─â etc.

Perestroika va cuprinde domenii precum economia, societatea, administra┼úia ┼či sistemul politic, c├ót ┼či rela┼úiile interna┼úionale. Glasnost va avea un succes imediat ┼či va crea un impact direct, pe c├ónd perestroika se va lovi de probleme grave c├ónd se ├«ncearc─â punerea ei ├«n aplicare.

Pentru Gorbaciov, perestroika, cuv├óntul devenit ordine ├«n cadrul Congresului al XXVII-lea ├«nsemna ÔÇťpolitica al c─ârei scop este de a activa progresul social ┼či economic al ┼ú─ârii ┼či de a re├«nnoi toate sferele vie┼úiiÔÇŁ. ├Än acela┼či timp, glasnost era privit ca o l─ârgire a libert─â┼úilor cet─â┼úene┼čti privind accesul la informa┼úie ┼či liber─â denun┼úare a diverselor abuzuri.

Direc┼úiile ├«n reformele economice ┼či sociale ale conduc─âtorului sovietic trebuiesc ├«n┼úelese ├«n raport cu starea existent─â la nivel global ├«n acea perioad─â. Gorbaciov a ├«ncercat s─â fac─â ├«nc├ót s─â reintroduc─â Uniunea Sovietic─â ├«n circuitul interdependen╚Ťei tehnologice ┼či politice a lumii moderne din care a ajuns s─â fie ├«ndep─ârtat─â de fo┼čtii lideri pe temeiul incompatibilit─â┼úii ideologice cu ÔÇťlumea capitalist─âÔÇŁ. Liderul sovietic utiliza frecvent expresia ÔÇťinterdependen┼ú─âÔÇŁ ├«n discursurile sale ┼či ├«n retorica populist─â, el explic├ónd faptul c─â ÔÇťÔÇŽ problemele globale care afecteaz─â ├«ntreaga umanitate nu pot fi solu┼úionate de un stat sau un grup de state. Acest fapt necesit─â cooperarea pe scar─â mondial─âÔÇŽ Suntem perfect con┼čtien┼úi c─â lucrurile nu stau pe nici pe departe ├«n puterea noastr─â singuri ┼či c─â multe vor depinde de Occident, de capacitatea conduc─âtorilor s─âi de a vedea lucrurile din perspectiva serioas─â a r─âscrucii istorieiÔÇŽ lumea controversat─â, dar interdependent─â ┼či ├«n multe privin┼úe integrat─â prinde conturÔÇŁ. Tocmai de aceea reforma lui Gorbaciov se vrea una global─â ┼či radical─â.

Revenind la diferen┼úa de aplicabilitate ┼či succes a celor dou─â orient─âri propuse de c─âtre Gorbaciov, putem identifica o serie de avantaje glasnost-ului, avantaje de care perestroika nu s-a bucurat ├«n aceea┼či m─âsur─â. De pild─â, un avantaj al acestei politicii de ÔÇťtransparent─âÔÇŁ ar fi acela c─â URSS ┼či majoritatea ┼ú─ârilor comuniste europene devin o nou─â verig─â ├«n lan┼úul informa┼úional al comunica┼úiilor care ├«nconjoar─â acum ├«ntreaga lume. De asemenea, s-a opus ┼či a trebuit s─â ├«nlocuiasc─â obliga┼úia preponderent─â a membrilor individuali de partid ┼či a ├«ntregului partid s─â respecte ┼či s─â urmeze ÔÇťpartinitateaÔÇŁ ÔÇô regula obligatorie prin care membrul de partid trebuie s─â pun─â interesele de partid deasupra judec─â┼úii sale proprii ┼či a intereselor sale;glasnost alunga ÔÇťpartinitateaÔÇŁ, antren├ónd g├óndirea individual─â ┼či colectiv─â a comuni┼čtilor s─â-┼či foloseasc─â propria judecata ├«n ac┼úiuni obiective.

Un alt avantaj ar fi acela al popularit─â┼úii instantanee dat─â de modificarea m─âsurilor ce interziceau libertatea de informa┼úie. ├Än paralel, necestitatea ÔÇťrestructur─âriiÔÇŁ presupunea luarea unor m─âsuri extrem de serioase:├«n primul r├ónd multe institu┼úii de stat ┼či obiceiuri politice trebuiau ├«nl─âturate, apoi trebuia ├«ntreprins─â eliminarea ┼či distrugerea elementelor negative, fapt greu de realizat.

1990 - Dictatorul Augusto Pinochet a renun╚Ťat la conducerea statului chilian.

2016 - A murit atleta Iolanda Balaș (n. 1936).

Foto sus: Mihail Gorbaciov (autor: Vladimir Vyatkin, RIA Novosti / Wikimedia Commons)