Calendar 1 iulie: 1916   ├Än prima zi a B─ât─âliei de pe Somme au fost uci╚Öi 19 000 solda╚Ťi englezi jpeg

Calendar 1 iulie: 1916 - ├Än prima zi a B─ât─âliei de pe Somme au fost uci╚Öi 19.000 solda╚Ťi englezi

­čôü Calendar
Autor: Redac╚Ťia

1097 - B─ât─âlia de la Dorylaeum: Crucia╚Ťii condu╚Öi de prin╚Ťul Boemund de Taranto i-au ├«nvins pe turcii selgiucizi condu╚Öi de sultanul Kilij Arslan I.

1646 - S-a născut matematicianul și filosoful german Gottfried Wilhelm Leibniz (d. 1716).

1770 - Cometa Lexell, descoperită de astronomul Charles Messier, a trecut la doar 2,2 milioane kilometri de Pământ, cel mai aproape dintre toate cometele observate de-a lungul istoriei.

1839 - A murit sultanul otoman Mahmud al II-lea,  cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale (n. 1785).

1863 - A început Bătălia de la Gettysburg, considerată punctul de cotitură al Războiului Civil American în favoarea Uniunii.

1878 - S-a ├«ncheiat Congresul de pace de la Berlin. Prin Tratatul de pace s-au recunoscut independen╚Ťa Rom├óniei ╚Öi drepturile ei asupra Dobrogei. Jude╚Ťele Cahul, Bolgrad ╚Öi Ismail, din sudul Basarabiei, aflate ├«n componen╚Ťa Rom├óniei, sunt ├«ncorporate Imperiului ┼óarist.

1903 - A ├«nceput prima edi╚Ťie a Turului Fran╚Ťei.


Maurice Garin, c├ó╚Ötig─âtorul primului Tur al Fran╚Ťei

Garin jpg jpeg

1908 - SOS a fost adoptat ca semnal interna╚Ťional de urgen╚Ť─â.

1916 - ├Än prima zi a B─ât─âliei de pe Somme au fost uci╚Öi 19.000 solda╚Ťi englezi, iar 40.000 a fost r─âni╚Ťi.

A fost un carnagiu cum istoria nu mai v─âzuse p├ón─â atunci. Marele R─âzboi avea s─â se transforme odat─â cu B─ât─âlia de la Somme ├«n marele m─âcel. Peste un milion de solda╚Ťi, de ambele tabere, ╚Öi-au pierdut via╚Ťa ├«n cele patru luni c├ót a durat lupta murind doar pentru a cuceri c├óteva hectare de p─âm├ónt.B─ât─âlia de pe Somme s-a desf─â╚Öurat ├«ntre 1 iulie ╚Öi 1 noiembrie 1916, fiind considerat─â una dintre cele mai mari b─ât─âlii din Primul R─âzboi Mondial ╚Öi cea mai s├óngeroas─â ciocnire dintre dou─â tabere beligerante din istorie.

B─ât─âlia de pe Somme ocup─â un loc important ├«n memoria colectiv─â a armatei britanice. A fost una dintre cele mai lungi b─ât─âlii din timpul r─âzboiului (├«ncheindu-se pe 19 noiembrie, 4 luni mai t├órziu) ╚Öi a fost prima mare opera╚Ťiune lansat─â de armata britanic─â pe Frontul de Vest. Istoricii dezbat ╚Öi ├«n ziua de azi importan╚Ťa acestei b─ât─âlii. A fost campania de pe Somme o catastrof─â pentru armata britanic─â? Sau, dimpotriv─â, a contribuit ea la ├«nfr├óngerea Germaniei?

B─ât─âlia de pe Somme a durat 141 de zile ╚Öi ea poate fi ├«mp─âr╚Ťit─â ├«n ╚Öase perioade distincte. Au existat trei perioade de lupte intense pe un front larg-pe 1 iulie, pe 14 iulie ╚Öi ├«ntre 15 ╚Öi 25 septembrie. ├Äntre aceste perioade putem vorbi de dou─â episoade de lupte continue, dar mai pu╚Ťin extinse, ├«ntre 2 ╚Öi 13 iulie ╚Öi 15 iulie ╚Öi 14 septembrie. Iar ├«ntr-un final, perioada cuprins─â ├«ntre sf├ór╚Öitul lunii septembrie ╚Öi sf├ór╚Öitul b─ât─âliei, ├«n care toate opera╚Ťiunile au fost z─âd─ârnicite de vremea rea.

 Pe 1 iulie 1916, 14 divizii britanice au atacat liniile germane

Mul╚Ťi cunosc b─ât─âlia doar pentru ceea ce s-a ├«nt├ómplat ├«n prima zi. Pe 1 iulie, 14 divizii britanice - aproximativ 120.000 de oameni - au atacat liniile germane pe un front ce se ├«ntindea pe o distan╚Ť─â de 18 kilometri. P├ón─â la sf├ór╚Öitul zilei, 19.000 de englezi muriser─â, iar al╚Ťi 38.000 erau disp─âru╚Ťi sau r─âni╚Ťi. ├Än schimbul acestor imense pierderi, englezii nu cuceriser─â dec├ót o sec╚Ťiune a liniei de front germane din sud, cu mult sub a╚Ötept─ârile comandan╚Ťilor. Sir Douglas Haig, comandantul for╚Ťelor britanice, spera c─â prin aceast─â ofensiv─â major─â vor penetra liniile germane ╚Öi va putea s─â-╚Öi trimit─â cavaleria p├ón─â la Bapaume. Tocmai aceste a╚Ötept─âri foarte mari au stat la baza dezastrului britanic din prima zi de lupte. Pentru a elibera drumul pentru cavalerie, Haig d─âduse unit─â╚Ťilor de artilerie sarcina de a distruge liniile de ap─ârare ale germanilor. De aceea, el ╚Öi-a extins pe o distan╚Ť─â mult prea lung─â pentru a-╚Öi ├«ndeplini scopul. Artileria german─â a r─âmas ├«n mare parte neatins─â ╚Öi a putut astfel distruge unit─â╚Ťile de infanterie britanice ├«n timp ce avansau. 

├Än ciuda acestui prim e╚Öec, Haig era hot─âr├ót s─â continue ofensiva. Francezii l-au ╚Öi ├«ncurajat ├«n acest sens, din moment ce unit─â╚Ťile franceze dinspre sud se descurcaser─â mult mai bine dec├ót englezii. Scopul lui Haig era de a se apropia de cea de-a doua linie de ap─ârare german─â din sectorul de sud, acolo unde atacul de pe 1 iulie se bucurase de singurul succes. Acest plan se contureaz─â ├«n cea de-a doua perioad─â a luptei, ├«n care atacurile se derulau f─âr─â oprire, ├«ns─â nu cu aceea╚Öi for╚Ť─â ca la 1 iulie. Atunci ┬ż din for╚Ťele lui Haig fuseser─â concentrate pe un front continuu, ├«n timp ce acum atacurile zilnice erau la scar─â mic─â, folosind ├«n medie doar 14% din unit─â╚Ťile disponibile. Tactica englezilor le-a permis germanilor s─â-╚Öi mute unit─â╚Ťile de artilerie din acele zone care nu erau atacate direct ├«n regiunile mici pe care se concentrau englezii. ├Än aceast─â a doua perioad─â a luptei, armata britanic─â a mai pierdut ├«nc─â 25.000 de oameni. 

Pe 14 iulie s-a recurs din nou la tactica frontului larg ╚Öi atacului intens. Cinci divizii au ├«naintat ├«n timpul nop╚Ťii ╚Öi s-au extins pe o distan╚Ť─â de 8 kilometri. Atacul a fost un succes, for╚Ťa atacului reu╚Öind s─â distrug─â liniile de ap─ârare ale germanilor ├«nainte de avansul infanteriei. ├Äns─â succesul a fost de scurt─â durat─â. Pentru a exploata reu╚Öita atacului, englezii au ├«naintat cu unit─â╚Ťi de cavalerie ╚Öi infanterie dincolo de liniile germane, ├«ns─â acestea au fost distruse de artileria german─â din pozi╚Ťiile care nu fuseser─â bombadate ini╚Ťial. 

Urmeaz─â apoi lunga perioad─â dintre 15 iulie ╚Öi 14 septembrie, de obicei ignorat─â ├«n c─âr╚Ťi deoarece ├«n acest timp nu a fost organizat─â nicio ofensiv─â major─â. Mai multe obiective au fost atacate ├«n mod repetat pentru a fi cucerite, f─âr─â niciun succes extraordinar. De╚Öi atacurile se f─âceau la scar─â mic─â, cu unit─â╚Ťi nu foarte numeroase, pierderile au fost totu╚Öi foarte mari. ├Än aceast─â perioad─â englezii au pierdut aproximativ 100.000 de oameni pentru cucerirea unei zone de 8.8 km2. Astfel, aceast─â perioad─â a fost la fel de dezastruoas─â ca prima zi, c├ónd englezii au pierdut 57.000 de oameni pentru 4 km2.

├Än ultima jum─âtate a lunii septembrie englezii au trecut din nou la vechea tatic─â, a frontului larg. Motivul era simplu: Haig dorea s─â se foloseasc─â de o nou─â arm─â, anume Tancul (englezii aveau 50 de tancuri noi), pentru a cauza panic─â ├«n r├óndul germanilor. ├Änc─â o dat─â, Haig s-a concentrat mai mult asupra scopului dec├ót asupra mijloacelor. Tancul, f─âr─â alt sprijin, nu avea prea mare valoare, ╚Öi doar tunurile mari puteau distruge ap─ârarea nem╚Ťilor. Chiar ╚Öi a╚Öa Haig ╚Öi-a extins iar─â╚Öi for╚Ťele de-a lungul liniilor defensive ale germanilor. Din nou, nem╚Ťii nu au avut probleme ├«n a distruge unit─â╚Ťile supraextinse ale englezilor.

Cu toate acestea, speran╚Ťele lui Haig ├«n noua sa arm─â nu au fost n─âruite complet. Un grup de tancuri i-a f─âcut pe germanii din a doua linie de ap─ârare care protejau comuna Flers s─â se panicheze, devenind astfel o ╚Ťint─â u╚Öoar─â pentru infanteria din spatele tancurilor. Urm─âtoarea zi, ultimele r─âm─â╚Öite ale celei de-a doua linii defensive germane au fost cucerite. Astfel, noul ╚Ťel al lui Haig era capturarea celei de-a treia linii, pe care ╚Öi-a concentrat toat─â for╚Ťa de bombardament. Opera╚Ťiunea din 25 septembrie, pentru cucerirea acestei linii, a fost un important succes pentru englezi, care de data asta nu au mai pierdut at├ót de mul╚Ťi oameni. 

Lec╚Ťia acestei experien╚Ťe, anume c─â opera╚Ťiunile cu scopuri precise, dac─â erau lansate pe un front adecvat ╚Öi cu suficiente for╚Ťe, puteau avea succes, trebuia s─â fie clar─â, ├«ns─â Haig nu a ├«n╚Ťeles-o. Atunci, au ├«nceput ╚Öi ploile, iar c├ómpul de lupt─â s-a transformat ├«ntr-o mare de noroi. Haig a lansat un nou atac, pe 7 octombrie, cu rezultatele previzibile-englezii nu au reu╚Öit s─â c├ó╚Ötige nimic, ├«n schimb au pierdut foarte mul╚Ťi oameni. Normal ar fi fost ca, din cauza vremii, Haig s─â renun╚Ťe la noi opera╚Ťiuni, ├«ns─â el nu s-a l─âsat convins. ├Än urm─âtoarele c├óteva s─âpt─âm├óni a atacat de ╚Öase ori, ├«n condi╚Ťii extrem de proaste. Evident c─â englezii nu au mai cucerit nimic, dar Haig dorea s─â poat─â declara aceast─â campanie un succes. Norocul a venit din partea comandantului Gough, care a reu╚Öit-printr-un atac foarte bine pl─ânuit, din 13 noiembrie-s─â cucereasc─â Beaumont Hamel ╚Öi Thiepval (dou─â dintre obiectivele atacului din 1 iulie). Astfel, Haig s-a declarat mul╚Ťumit ╚Öi a declarat campania ca fiind ├«ncheiat─â. 

O lupt─â inutil─â a armatei britanice?

Cum ar trebui s─â evalu─âm aceast─â campanie de 4 luni ╚Öi jum─âtate, caracterizat─â prin pierderi enorme ╚Öi succese relative? A fost ea o lupt─â inutil─â a armatei britanice sau putem identifica ╚Öi aspecte pozitive ale b─ât─âliei de pe Somme? Oare erau englezii ╚Öi francezii mai aproape de a-i ├«nvinge pe germani ├«n noiembrie 1916 dec├ót fuseser─â la 1 iulie? 

Unii consider─â c─â tot ce a reu╚Öit Haig s─â fac─â prin aceast─â b─ât─âlie a fost s─â distrug─â speran╚Ťele multor englezi ╚Öi s─â duc─â la moarte zeci de mii de tineri solda╚Ťi. ├Äns─â istoricii care-l apreciaz─â mai mult pe comandant consider─â c─â evaluarea b─ât─âliei se concentreaz─â prea mult pe dezastrul din prima zi, ignor├ónd faptul c─â ├«ntre 2 iulie ╚Öi 19 noiembrie germanii au suferit mai multe ├«nfr├óngeri ├«n fa╚Ťa lui Haig, ceea ce face ca ├«ntreaga opera╚Ťiune s─â devin─â un mare triumf britanic. 

Potrivit celor favorabili lui Haig, comandantul ar fi ob╚Ťinut cinci lucruri foarte importante. ├Än primul r├ónd, ├«ntre 2 iulie ╚Öi 19 noiembrie 1916 armata sa a demosntrat, nu doar germanilor, dar ╚Öi Alia╚Ťilor, c─â Marea Britanie era o mare putere militar─â. ├Än al doilea r├ónd, for╚Ťele britanice, asistate de cele franceze, s-au dovedit a fi capabile de a-i ├«nvinge pe inamici ├«n ciuda unui formidabil sistem de ap─ârare, poate cel mai bun de pe Frontul de Vest. ├Än al treilea r├ónd, Haig a reu╚Öit s─â reziste ├«n fa╚Ťa mai multor contraatacuri germane. Apoi, presiunea constant─â aplicat─â asupra germanilor i-a f─âcut pe ace╚Ötia s─â abandoneze pozi╚Ťiile strategice din zonele ├«nalte pe care le cuceriser─â la ├«nceputul r─âzboiului, oblig├óndu-i s─â se retrag─â c─âtre pozi╚Ťii mai pu╚Ťin avantajoase. ├Än ultimul r├ónd, ofensiva de pe Somme a dus la pierderi foarte mari din partea germanilor, astfel ├«nc├ót puterea lor de rezisten╚Ť─â a fost mult sl─âbit─â, astfel c─â din acel moment, spun unii, ├«nfr├óngerea Germaniei ├«n Vest devine doar o chestiune de timp.

Criticii lui Haig vin cu propriile argumente, ├«ntre care poate cel mai important ╚Ťine de numere. La urma urmei, englezii ╚Öi francezii au pierdut mai mul╚Ťi oameni dec├ót germanii (circa 620.000 vs. 500.000). Haig a lansat ╚Öi continuat o ofensiv─â ├«n urma c─âreia s-a ob╚Ťinut prea pu╚Ťin ├«n schimbul unor pierderi mult prea mari. El a sperat ├«ntr-o victorie strategic─â, ├«ns─â nu a avut o tactic─â suficient de bun─â pentru a o ob╚Ťine, iar campania de pe Somme este condamnabil─â din trei motive. La ├«nceput, ╚Öi nu numai, Haig ╚Öi-a propus obiective grandioase pentru care nu avea ├«ns─â ╚Öi mijloacele necesare. De aceea, ╚Öi-a for╚Ťat prea mult unit─â╚Ťile, ajung├ónd astfel la pierderi mult prea mari. Apoi, a men╚Ťinut presiunea asupra inamicului ├«ntr-o manier─â adesea dezorientat─â ╚Öi prost organizat─â, pun├óndu-╚Öi din nou oamenii ├«n pericol f─âr─â motiv. ╚śi, ├«ntr-un final, a continuat s─â ordone atacuri ├«n ciuda condi╚Ťiilor de teren ╚Öi de vreme extrem de proaste, de╚Öi era evident c─â acestea nu-i vor permite s─â ob╚Ťin─â vreo victorie.

1942 - Al Doilea Război Mondial: A început prima bătălie de la El Alamein.

1974 - A murit fostul președinte argentinian Juan Perón (n. 1895).

1990 - Reunificarea Germaniei: Germania de Est a adoptat marca vest german─â ca moned─â, unind astfel economiile dou─â ╚Ť─âri.

1999 - Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a inaugurat, la Edinburgh, primul parlament sco╚Ťian ales ├«n ultimii 300 de ani.

2004 - A murit actorul american Marlon Brando (n. 1924)

2011 - Prin╚Ťul Albert al II-lea de Monaco s-a c─âs─âtorit cu fosta ├«not─âtoare olimpic─â Charlene Wittstock, care a devenit ÔÇ×Prin╚Ťesa CharleneÔÇŁ.

2013 - Croa╚Ťia a aderat la Uniunea European─â, devenind al 28-lea stat membru.