Un istoric american vorbe┼čte despre rela┼úiile sovieto rom├óne jpeg

Un istoric american vorbe┼čte despre rela┼úiile sovieto-rom├óne

­čôü Carte
Autor: Alex Mihai Stoenescu

Adev─âruri dureroase rostite de istoricul american Larry Watts despre rela┼úiile ruso/sovieto-rom├óne. Edi┼úia rom├óneasc─â a c─âr┼úii istoricului american Larry Watts ÔÇô ÔÇ×With Friends Like These... The Soviet Bloc`s Clandestine War Against RomaniaÔÇť-va ap─ârea cur├ónd la Editura RAO.

Dup─â ce a citit cartea istoricului american Larry Watts-ÔÇ×With Friends Like These... The Soviet Bloc's Clandestine War Against Romania" (ÔÇ×Cu prieteni ca ace┼čtia... R─âzboiul clandestin al blocului sovietic ├«mpotriva Rom├óniei"), un important editor rom├ón ├«mi m─ârturisea: ÔÇ×M─â mir cum de mai suntem pe aici vorbind o limb─â latin─â".

Omul era v─âdit tulburat, plutind ├«ntre sentimentul dezn─âdejdii ┼či impresia puternic─â de adev─âr g─âsit ├«n cartea lui Larry Watts. Mi-am dat seama atunci, ├«nc─â o dat─â, c─â una dintre marile probleme ale na┼úiunii rom├óne este necunoa┼čterea propriei istorii, din care ni s-a servit, ├«nc─â de la ├«nceputurile moderne, o poveste patriotic─â despre rezisten┼ú─â ┼či lupt─â, dar care nu a dep─â┼čit niciodat─â un fond ideatic al supravie┼úuirii.

Am fost acuzat de diferi┼úi ageamii, agen┼úi ┼či tr─âd─âtori c─â sunt rusofob, c─â v─âd spionii ru┼čilor mai peste tot, de┼či ceea ce am descris eu ├«n c─âr┼úile mele se referea, ├«n primul r├ónd, la erorile grave f─âcute de-a lungul istoriei de Imperiul ┼úarist ┼či de cel sovietic ├«mpotriva Rom├óniei.Mai toate afirma┼úiile mele sunt confirmate nu numai de documente, m─ârturii ┼či lucr─âri ┼čtiin┼úifice de istorie, cum este cea a lui Larry Watts, dar p├ón─â ┼či de hot─âr├óri judec─âtore┼čti definitive.

Din p─âcate, imaginea Rusiei istorice a suferit un proces rapid de degradare ┼či continu─â s─â aib─â ├«n r├óndul rom├ónilor un impact negativ, ┼či nu din cauza rom├ónilor. De la Dionisie Eclesiarhul afl─âm prima dat─â despre speran┼úa pe care ┼či-o puseser─â rom├ónii ├«n Imperiul ┼úarist cu ocazia r─âzboiului ruso-turc din 1768: ÔÇ×Iar ochiul lui Dumnezeu, v─âz├ónd suspinurile s─âracilor ┼či patimile lor, s-a milostivit asupra norodului s─âu cel ce crede ├«ntru numele Lui ┼či, d├ónd puteare o┼čtilor musc─âle┼čti ┼či biruin┼ú─â, au intrat ├«n ┼úar─â cu mare r─âzboi".

Apari┼úia factorului imperial austriac ┼či imperial ┼úarist ├«n spa┼úiul de interese al Principatelor Rom├óne a generat mai ├«nt├ói un curent favorabil acestor puteri, care erau ├«n primul r├ónd puteri cre┼čtine: ÔÇ×Poporul gemea de cruzime ┼či se ruga de Dumnezeu s─â intre nem┼úii ├«n ┼úar─â ┼či s─â-i elibereze de sub un jug a┼ča de greu".

În numele ortodoxiei

Am v─âzut mai sus cu ce speran┼ú─â ├«i ├«nt├ómpina Dionisie Eclesiarhul pe ru┼či. Dar aproape imediat, ├«n a doua jum─âtate a secolului al XVIII-lea, se declan┼čeaz─â brusc atitudinea antiruseasc─â: ÔÇ×Ciocnirea ├«ntre interesele ruse┼čti ┼či cele rom├óne┼čti se reproduce ├«ntr-un chip ┼či mai ascu┼úit pe timpul ├«mp─âr─âtesei Ecaterina a II-a, ├«n timpul lungii st─âp├óniri de cinci ani a Principatelor (1768-1774), ├«n care ele fur─â ┼úinute ┼či oc├órmuite de ru┼či".

St─âp├ónirea ┼úarist─â a dezam─âgit enorm, pentru c─â venea ├«n numele ortodoxiei ┼či al libert─â┼úii. Acest ├«nceput al interven┼úiei ruse┼čti ├«n ┼ú─ârile rom├óne se va a┼čeza temeinic la baza rusofobiei care va marca ├«ntreaga evolu┼úie a politicii externe rom├óne┼čti ┼či care pare inexplicabil─â pentru politicienii ┼či jurnali┼čti ru┼či de p├ón─â ast─âzi.

ÔÇ×Aceast─â priveli┼čte a unei oarde de despoietori, care d─ân┼úuiesc ┼či se ├«ndoap─â pe socoteala unui popor nenorocit, este ceva cu deosebire revolt─âtor! ┼×i este net─âg─âduit c─â o┼čtile Rusiei, venite ├«n numele sfintei cruci spre a ap─âra pe rom├óni, nu se deosebeau ├«ntru nimica, ├«n purtarea lor, de urdiile turce┼čti care r─âsp├óndeau focul ┼či pustierea ├«n numele semilunei" (Xenopol).

Comportamentul neloial al Rusiei ┼úariste ├«n 1878, dup─â R─âzboiul de independen┼ú─â, prezentat ├«n detaliu de Larry Watts ├«n capitolul ÔÇ×Independence as Fait Accompli: The War of 1877-1878", atentatele asupra liderilor politici rom├óni I. C. Br─âtianu ┼či Ionel I.C. Br─âtianu, apoi tr─âdarea din 1916, toate acestea au l─âsat urme ad├ónci ├«n politica rom├óneasc─â, merg├ónd ┼či dincolo de ra┼úional.Nici r─âceala de ast─âzi nu este normal─â.

Au urmat agresiunea din 1940, eroarea lui Antonescu de a dep─â┼či frontiera de pe Nistru, neacordarea cobeligeran┼úei ┼či ocupa┼úia sovietic─â ├«mpreun─â cu lan┼úul s─âu de crime ├«mpotriva intelectualit─â┼úii ┼či meritocra┼úiei rom├óne. Includerea Rom├óniei ca inamic ├«n planurile strategice ┼úariste ┼či sovietice, ├«ncercarea de a modifica natura ei latin─â ├«ntr-una slav─â, ac┼úiunile clandestine pentru a ├«mpiedica formarea blocului polono-rom├ón - cum observ─â foarte bine Larry Watts (pag. 58) - sau decizia luat─â ├«nc─â din 1969 de a-l ├«nlocui pe Ceau┼čescu au fost tot at├ótea erori care au ad├óncit pr─âpastia dintre ru┼či ┼či rom├óni.

Prefa┼ú─â de Ioan Talpe┼č

Cartea istoricului american Larry Watts, ÔÇ×With Friends Like These...- The Sovietic Bloc's Clandestine War Against Romania", o produc┼úie a Awa Design, a fost ├«nm├ónat─â s─âpt─âm├óna trecut─â participan┼úilor la ├«nt├ólnirea anual─â a Comisiei Trilaterale. Volumul a beneficiat apoi de o lansare special─â ├«n cadrul unui simpozion la care au participat personalit─â┼úi ale Rom├óniei. Prefa┼úa volumului este semnat─â de Ioan Talpe┼č, fostul ┼čef al Serviciului de Informa┼úii Externe.

"Una dintre marile probleme ale na┼úiunii rom├óne este necunoa┼čterea propriei istorii."Alex Mihai Stoenescu istoric

Bilanţul agresiunilor sovieto-maghiare

Richard Nixon ┼či Nicolae Ceau┼čescu Foto: Fototeca online a comunismului rom├ónesc

image

Cartea istoricului american nu are doar meritul de a face bilan┼úul nefast al agresiunilor sovieto-maghiare ├«mpotriva Rom├óniei, probate pe fiecare pagin─â cu acurate┼úe profesionist─â, dar ea aduce ├«n aten┼úia cititorilor rom├óni ┼či evolu┼úia rela┼úiilor rom├óno-americane, mai ales din perioada comunist─â. Perioad─â ├«n care mul┼úi rom├óni ie┼či┼úi pe str─âzile Bucure┼čtilor la vizita pre┼čedintelui Nixon, rup├ónd cordoanele ┼či arunc├ónd cu flori pe ma┼čina oficial─â, vedeau o alternativ─â la presiunea sovietic─â.

A fost mai ├«nt├ói, s─â recunoa┼čtem, mesajul na┼úionalist explicit al generalului De Gaulle la Bucure┼čti ┼či Craiova, apoi sprijinul economic al RFG, dar anii '70 sunt marca┼úi de rela┼úiile cu americanii. Afl─âm din cartea lui Larry Watts c├ót de departe ajunsese colaborarea, necunoscut─â de public, ├«ntre Ceau┼čescu ┼či liderii politici de la Washington, ├«ntre serviciile secrete rom├óne┼čti ┼či cele americane (pag. 650-651), inclusiv negocierile pentru ├«nzestrarea Armatei rom├óne cu rachete defensive americane. Cererea rom├ón─â de rachete pentru ap─ârarea ├«mpotriva URSS r─âm├óne ┼či ast─âzi o problem─â controversat─â, dar ea deschide un capitol important pentru ├«n┼úelegerea politicii lui Nicolae Ceau┼čescu.

Nicolae Ceau┼čescu ┼či Mihail Gorbaciov Foto: Fototeca online a comunismului rom├ónesc

image

Tipul de gândire

Armata ┼či Ceau┼čescu ┼čtiau foarte bine c─â acele arme sunt insuficiente pentru a ap─âra Rom├ónia de o invazie sovietic─â. For┼úa URSS ┼či apropierea sa geografic─â erau factori prea eviden┼úi pentru orice fel de aventur─â militar─â. Dar Ceau┼čescu ├«n┼úelegea atunci, ├«n anii '70, c─â, ├«n cazul unei inferiorit─â┼úi militare, cea mai puternic─â arm─â de lupt─â pentru ap─ârarea unui stat mic este politica extern─â. Iar Ceau┼čescu a dezvoltat acea spectaculoas─â politic─â extern─â cu inten┼úia de a construi o imagine at├ót de bine conturat─â ┼či de interesant─â pentru jocul politic interna┼úional, o prezen┼ú─â at├ót de activ─â, cu nuan┼úe distincte ├«n cadrul blocului sovietic (cazurile RFG, Israel, China), ├«nc├ót orice agresiune ├«mpotriva Rom├óniei s─â creeze agresorului probleme foarte mari.

El a calculat c─â reac┼úiile puterilor care conteaz─â, SUA ┼či China, vor fi at├ót de dure, ├«nc├ót agresiunea ar fi ineficient─â, neproductiv─â politic ┼či chiar economic, pentru c─â ar fi fost urmat─â de embargouri. Ceau┼čescu a calculat perfect aceast─â traiectorie, iar Larry Watts arat─â c─â reac┼úia american─â ar fi fost ├«ntr-adev─âr foarte puternic─â, de┼či SUA nu credeau c─â modul de a ajuta Rom├ónia era prin livrarea de armament (pag. 653).La prima vedere era o pozi┼úie ra┼úional─â, dar care nu a ├«n┼úeles tipul de g├óndire strategic de la Bucure┼čti. ├Än cazul unei agresiuni sovietice, de tipul celei din Cehoslovacia, Armata rom├ón─â era hot─âr├ót─â s─â riposteze, nu s─â ├«nchid─â unit─â┼úile ├«n caz─ârmi, ca la Praga. ┼×i chiar dac─â nu avea nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa colosului sovietic, deschiderea unui conflict militar ÔÇ×cald" ├«n Rom├ónia amplifica la maximum celelalte avantaje:cele venite din politica extern─â ┼či din proiec┼úiile de imagine (protestul din august 1968, participarea la Olimpiada de la Los Angeles, ajutorul dat emigr─ârii evreilor, deschiderea c─âii americane spre China etc.).

Problema fundamental─â a unui stat comunist european pornea de la a┼čteptarea ├«ndrept─â┼úit─â a lidership-ului american ca via┼úa intern─â a statului respectiv s─â cunoasc─â o liberalizare pe m─âsura politicii externe. Ceau┼čescu a ┼čtiut ├«ns─â foarte bine c─â odat─â liberalizat─â via┼úa intern─â, ea nu mai poate fi ├«ntoars─â din drumul spre schimbarea sistemului politic (dec├ót prin reinstaurarea terorii), motiv pentru care a ├«ncercat s─â joace un joc al limitelor cu americanii.

Din acest motiv, dar ┼či din cauza forma┼úiei sale ideologice, pe care el o considera ÔÇ×revolu┼úionar─â" - un aspect stupid ┼či devastator pentru ┼úar─â -, Ceau┼čescu a g─âsit ├«n 1971 o alt─â cale - cea coreean─â. Din acel moment a ├«nceput declinul. Aceste aspecte vor fi tratate probabil de istoricul american ├«n volumul al II-lea al lucr─ârii sale.

Familia Ceau┼čescu ajunge la New York, printre zg├órie-nori

Un membru al delega┼úiei primei vizite f─âcute de Ceau┼čescu ├«n Statele Unite ├«mi relata impresia pe i-a produs-o liderului rom├ón contactul cu zg├órie-norii New Yorkului - s-a ├«ntors spre Elena Ceau┼čescu ┼či i-a spus: ÔÇ×Uite unde au ajuns!". ├Än concep┼úia lui Ceau┼čescu, societatea american─â era o construc┼úie a muncitorilor americani, nu a ├«ntreprinz─âtorilor.

Iar aceast─â diferen┼ú─â de viziune ideologic─â a stat la baza ├«ncerc─ârii penibile din ultimii ani de a mima jocuri de putere cu Statele Unite (renun┼úarea unilateral─â la clauza na┼úiunii celei mai favorizate, un rechizitoriu dur la adresa vicepre┼čedintelui George Bush senior la Bucure┼čti, condamnarea la moarte a unui spion american etc.).

Ceea ce este extrem de util pentru istoriografia rom├ón─â, ├«n volumul istoricului Larry Watts, se dovede┼čte a fi expunerea clar─â ┼či a erorilor americane. Se putea ┼či altfel? Istoria nu opereaz─â cu proiec┼úii uchronice. ├Än con┼čtiin┼úa cea mai ad├ónc─â a pantofarului f─âcut rege de sovietici, America era inamicul ideologic ┼či n-a putut s─â treac─â peste asta, ├«n timp ce ÔÇ×prietenii" ideologici de la grani┼úele de Est ┼či Vest lucrau ├«n continuare pentru sl─âbirea Rom├óniei. ÔÇ×Cu prieteni ca ace┼čtia - scrie ├«n final, cu am─âr─âciune, istoricul american -, Rom├ónia nu avea nevoie s─â se duc─â ├«n afara Pactului de la Var┼čovia ca s─â g─âseasc─â inamici mai buni".