Teroarea sovietic─â din Basarabia ┼či Bucovina de Nord jpeg

Teroarea sovietic─â din Basarabia ┼či Bucovina de Nord

Teroarea ├«n mas─â a fost o component─â principal─â a politicii statului sovietic. Aceasta ┼či-a ├«ntins tentaculele spre spa┼úiul rom├ónesc din 1940, ├«n primul r├ónd odat─â cu ocuparea Basarabiei ┼či Bucovinei. Arest─ârile ┼či maltrat─ârile popula┼úiei au ├«nceput odat─â cu ocuparea total─â a Basarabiei ┼či a nordului Bucovinei ├«n urma unei opera┼úiunii militare de propor┼úii.

├Äntre 28 iunie 4 iulie 1940, ├«n jude┼úele Cern─âu┼úi, B─âl┼úi, Chi┼čin─âu ┼či Cetatea Alb─â au fost arestate 1.122 de persoane. Ace┼čtia erau "fo┼čti poli┼úi┼čti, agen┼úi ai siguran┼úei ┼či ofi┼úeri ai armatei rom├óne".

Arestăţi pentru crimele contrarevoluţionare

La 9 iulie 1940, Viaceslav Molotov, pre┼čedintele guvernului sovietic, semna hot─âr├órea "Cu privire la activitatea tribunalelor militare pe teritoriul Basarabiei ┼či al Bucovinei de nord", conform c─âreia se ├«nfiin┼úau tribunale militare c─ârora li se permitea examinarea dosarelor viz├ónd ÔÇŁcrimele contrarevolu┼úionare ┼či banditismulÔÇŁ ale locuitorilor din aceste regiuni.

Asupra Basarabiei au fost extinse din iulie 1940 legile R.S.S. Ucrainene, astfel c─â to┼úi cei ├«nvinui┼úi de ÔÇŁactivitate contrarevolu┼úionar─âÔÇŁ aveau s─â fie ├«nchi┼či, tortua┼úi, condamna┼úi ┼či executa┼úi conform prevederilor Codului Penal al R.S.S.U., art. 58 (aliniatele 1-18). Drept rezultat, la finele anului 1940, ├«n ├«nchisorile din Basarabia se aflau 2.624 de persoane, pentru ca ├«n vara anului 1941 num─ârul de┼úinu┼úilor politici s─â ajung─â la 3.951.

Concomitent, la 10 iulie 1940, Lavrenti Beria, Comisarul Afa┬şce┬şrilor Interne al Uniunii Sovietice, cerea, ├«ntr-un memoriu adresat lui Molotov, aprobarea form─ârii, ├«n cadrul trupelor NKVD desf─â┼čurate ├«n Basarabia ┼či nordul Bucovinei, a unui nou regiment al unui batalion cu un efectiv de 1.910 de NKVD-i┼čti care s─â asigure "lini┼čtea" ├«n aceste teritorii.

Regimul bol┼čevic ┼či-a creat ├«n Basarabia ┼či alte structuri speciale, menite s─â supravegheze ┼či s─â dirijeze sovietizarea provinciei. Astfel, la 7 mai 1941 a fost desemnat primul reprezentant al Moscovei ├«n noua republic─â creat─â pe teritoriul dintre Prut ┼či Nistru-Republica Socialist─â Sovietic─â Moldoveneasc─â ├«n persoana lui S. Goglidze.

Fiindu-i ├«ncredin┼úat un mandat cu puteri nelimitate, S. Goglidze desf─â┼čoar─â o activitate intens─â ├«n vederea descoperirii du┼čmanilor poporului", primul pas era ├«ntocmirea de liste cu "du┼čmani" dup─â care urm─âtoarul pas consta ├«n arestarea ┼či deportarea acestora.

├Än nota expediat─â la 31 mai 1941 c─âtre C.C. al P.C.(b) al Uniunii Sovietice, personal lui Stalin, reprezentantul Moscovei men┼úiona c─â ÔÇŁr─âm─â┼či┼úele diferitelor partide ┼či organiza┼úii, cu sprijinul activ al serviciului rom├ónesc de spionaj, ┼či-au intensificat activitatea antisovietic─âÔÇŁ, ar─ât├ónd ├«n continuare c─â ÔÇŁbaza acestei activit─â┼úi o constituiau activul partidelor burgheze, mo┼čierii, ofi┼úerii armatei albe", precum ┼či marii comercian┼úi ┼či proprietarii de imobile, diverse elemente antisovietice.

├Än leg─âtur─â cu aprecierea situa┼úiei reale" f─âcut─â de Goglidze, el informa conducerea c─â a dispus arestarea pesoanelor ce desf─â┼čurau o activitate contrarevolu┼úionar─â" iar restul elementelor contrarevolu┼úionare" urmau s─â fie luate ├«n eviden┼ú─â prin intermediul agen┼úilor secre┼úi.

Categorii sociale deportate

Tot ├«n nota din mai 1941, Goglidze ├«l ruga pe I.V. Stalin s─â autorizeze Comisariatul securit─â┼úii statului "deport─âri ├«n alte regiuni ale URSS a 5.000 de persoane  elemente contrarevolu┼úionare, ├«mpreun─â cu familiile lor".A fost precizat ┼či contingentul celor ce urmau s─â fie deporta┼úi: activul partidelor politice  980 de persoane; mo┼čieri  137; poli┼úi┼čti ┼či jandarmi 440; ofi┼úeri ai armatei albe 285; ofi┼úeri ai fostei armate ┼úariste implica┼úi ├«n activit─â┼úi anti┬şsovietice 83; ofi┼úeri rom├óni implica┼úi ├«n activitate antisovietic─â 64; mari comercian┼úi 1948; proprietari 411; primari 652.

Abia c─âtre finele lunii mai 1941, Comisariatul securit─â┼úii statului avea preg─âtite dosarele necesare pentru arestarea ┼či deportarea categoriilor sus-men┼úionate.

Conducerea sovietic─â a reac┼úionat destul de operativ, de┼či nu este cunoscut ├«nc─â r─âspunsul oficial al Moscovei. Au fost repartizate pentru Chi┼čin─âu ┼či Cern─âu┼úi 1.315 ┼či respectiv 340 de vagoane pentru str─âmutarea celor deporta┼úi.

Demersul lui Goglidze a fost aprobat de Moscova, iar ├«n noapte de 12 spre 13 iunie 1941 a fost realizat─â opera┼úiunea ├«n urma c─âreia ├«n Basarabia ┼či nordul Bucovinei au fost arestate 5.479 de persoane, iar 24.360 de persoane au fost deportate. Din cele 6 jude┼úe care r─âmaseser─â ├«n componen┼úa R.S.S. Moldoveneasc─â au fost arestate 4.517 persoane ┼či deportate 13.885.

├Äntr-un memoriu ├«ntocmit la 15 noiembrie 1941 de autorit─â┼úile rom├óne, se men┼úiona unde au fost deportate aceste persoane, astfel: R.S.S. Kazah─â -9.954 de persoane, R.A.S.S. Komi - 352, regiunea Krasnoiarsk - 470; regiunea Omsk -6.085 ┼či regiunea Novosibirsk  - 5.787. To┼úi erau acuza┼úi de troica NKVD ┼či deporta┼úi pe termene ce ajungeau la 20 de ani.

Deport─ârile dup─â 23 august 1944

Declan┼čarea r─âzboiului ├«mpotriva U.R.S.S. a stopat pentru o perioad─â aceste f─âr─âdelegi, care ├«ns─â au luat amploare dup─â august 1944. ├Äncep├ónd din mai 1945 este desemnat un Birou al Comitetului Central al P.C.(b) pentru Moldova, ├«n frunte cu F. Bu┼úov, care trebuia s─â se ocupe de restabilirea administra┼úiei sovietice ┼či de depistarea elementelor care aveau ÔÇŁspirit antisovieticÔÇŁ. ├Än luna mai 1945 au fost elaborate liste de c─âtre agen┼úii de securitate care con┼úineau numele ÔÇŁchiaburilor, tr─âd─âtorilor ┼či complicilor ocupan┼úilorÔÇŁ din toate ra┬şioanele R.S.S. Moldovene┼čti, care urmau s─â fie deporta┼úi. Au fost, tot┬şodat─â impuse m─âsuri drastice ├«n ceea ce prive┼čte rechizi┼úiile for┼úate, colectivizarea, eliminarea unei categorii de ┼ú─ârani, considera┼úi ÔÇŁdu┼čmani ai poporuluiÔÇŁ c─ârora li s-a confiscat averea, p─âm├ónturile, ei fiind de cele mai multe ori deporta┼úi ├«mpreun─â cu ├«ntreaga famile ├«n alte zone ale U.R.S.S.

Astfel, F. Bu┼úov a solicitat aprob─âri pentru deportarea a 5.000 de familii ÔÇŁchiabure┼čtiÔÇŁ. ├Än anii urm─âtori procesul de sovietizare ┼či eliminare a celor care erau cataloga┼úi drept ÔÇŁelemente d─âun─âtoareÔÇŁ a continuat.

La 30 august 1947, Biroul CC al PC (b) al Moldovei, la indica┼úia Moscovei, au adoptat hot─âr├órea Cu privire la eviden┼úierea gospod─âriilor chiabure┼čti ├«n jude┼úele din R.S.S. Moldovene┼čti ┼či impunerea lor. Aceast─â hot─âr├óre oferea cadrul juridic pentru r─âfuiala cu ┼ú─âranii, fapt ce va duce ┼či la un nou val de deport─âri.

Conform informa┼úiilor de┼úinute de Ministerul Securit─â┼úii Statului al R.S.S. Moldovene┼čti ├«n anul 1948 urmau s─â fie deportate 40.505 per┬şsoane, ceea ce reprezenta 2, 19 % din popula┼úia republicii.
La 17 martie 1949, conducerea de partid a R.S.S.M. a f─âcut un demers la Moscova pentru a primi aprobarea ÔÇŁ├«n vederea deport─ârii din R.S.S.M. a chiaburilor complici ai ocupan┼úilor ┼či activi┼čtilor de partid profasciste, ├«n num─âr de 39.092 de persoaneÔÇŁ, men┼úion├ónd ├«n continuare ┼či motivele acestui demers.

Demersurile au continuat, astfel la 6 aprilie 1949, Biroul politic al Comitetului Central al Partidului Comunist (b) al U.R.S.S. a adoptat hot─âr├órea Cu privire la deportarea de pe teritoriul R.S.S.M. a chiaburilor, fo┼čtilor mo┼čieri, marilor comercian┼úi, complicilor ocupan┼úilor germani, persoanelor care au colaborat cu organele de poli┼úie germane ┼či rom├óne┼čti, a membrilor partidelor politice, a gardi┼čtilor albi, membrilor sectelor legale, c├ót ┼či a familiilor tuturor categoriilor enumerate mai sus.

Hot─âr├órea prevedea deportarea a 11.280 de familii, ├«nsum├ónd 40.850 de persoane. Ace┼čtia erau deporta┼úi ├«n regiunile Aktiubinsk din Kazahstanul de Sud ┼či Djambul ale R.S.S. Kazah─â, ├«n regiunea Altai, regiunile Kurgan, Tiumen, Tomsk.

Termenul desf─â┼čur─ârii opera┼úiunilor a fost fixat pentru zilele 6 - 7 iulie, ├«ntre orele 2. 00 ┼či 20.00.

Dar acesta nu a ├«nsemnat sf├ór┼čitul politicii de deport─âri. Dup─â colabora┼úioni┼čti, membri ai partidelor politice, a sectan┼úilor, la 28 iunie 1949, dup─â nou─â ani de la actul din 28 iunie 1940, a fost adoptat─â Hot─âr├órea secret─â nr. 509 cu privire la deportarea din R.S.S. Moldoveneasc─â a familiilor de chiaburi, mo┼čieri, marilor comercian┼úi. Astfel toate categoriile de "elemente du┼čm─ânoase" erau ├«ndep─ârtate din Moldova ┼či trimise la mii de kilometri distan┼ú─â pentru a muri sau a tr─âi departe de propria ┼úar─â.

Totodat─â, au fost luate m─âsuri pentru confiscarea averilor celor deporta┼úi, care erau priva┼úi de dreptul de a-┼či lua cu ei bunuri materiale. Au fost desemna┼úi responsabili din partea organelor de securitate care urmau s─â vizeze ┼či s─â aplice hot─âr├órile luate de conducerea de partid.

Astfel, valul deport─ârilor a contiunuat ┼či ├«n anii urm─âtori, cifrele aproximative ├«nsum├ónd circa 200.000 de persoane, mul┼úi dintre ace┼čtia au murit ├«n drum spre locurile unde au fost deporta┼úi, al┼úii au r─âmas s─â zac─â ├«n acele ┼úinuturi str─âine, urma┼čii unora dintre ei nereu┼čind s─â revin─â ├«n locurile de ba┼čtin─â nici p├ón─â ├«n prezent.

Un alt fenomen, pe care-l vom aborda ├«ntr-o prezentare viitoare au fost plec─ârile ÔÇŁvoluntareÔÇŁ, determinate de condi┼úiile ÔÇŁvitregeÔÇŁ din R.S.S. Moldoveneasc─â, ├«n momentul ├«n care era sus┼úinut─â colonizarea industriei cu elemente alogene, moldovenii fiind nevoi┼úi s─â ia calea pribegiei ├«n ┼úinuturi ├«ndep─ârtate cum era Kazahstanul sau ├«n diferite zone ale Siberiei.

Num─ârul 221 al revistei Historia este dedicat ├«mplinirii a 80 de ani de la cedarea Basarabiei, din 27 iunie 1940. ├Än acest dosar mai pute╚Ťi citi:

ÔÇó Telegrama lui Davidescu asupra note ultimative din iunie 1940. Molotov: ÔÇ×Toate termenele au expirat. Istoria va judecaÔÇŁ
ÔÇó Sf├ór╚Öit de liceu, sf├ór╚Öit de Rom├ónia Mare. Din m─ârturiile elevilor Clasei Palatine care au sus╚Ťinut examenul de bacalaureat ├«n aceea╚Öi zi (╚Öi ├«n acela╚Öi loc ÔÇô Sala Tronului) cu cedarea Basarabiei: Mihai I, Ion Zamfirescu, Mircea Ionni╚Ťiu
ÔÇó Carol al II-lea: ÔÇ×E o zi a ru┼činei na┼úionale. Restul nop┼úii, cu Duduia, am pl├óns amarnicÔÇŁ
ÔÇó Nicolae Iorga, principalul oponent al ced─ârii Basarabiei: ÔÇ×Se impune resisten╚Ťa ca o datorie de onoareÔÇŁ
ÔÇó PRIMIM ULTIMATUMUL Constantin Argetoianu: ÔÇ×S─â protest─âm contra abuzului de for┼ú─â, dar s─â primim condi┼úiile SovietelorÔÇŁ
ÔÇó INTERVIU. Radio Chiaburu, coleg cu Regele Mihai: ÔÇ×M─â duc seara la preot ╚Öi ascult─âm la radio c─â s-a cedat BasarabiaÔÇŁ
ÔÇó MEMORII. Istorie tr─âit─â, istorie povestit─â ÔÇ×Eu ┼úin minte cum s-a dat Basarabia!ÔÇŁ
ÔÇó Raptul teritorial din 28 iunie 1940 Propaganda sovietic─â ┼či adev─ârul istoric
ÔÇó Documente din arhiva diplomatic─â MAE, fotografii istorice

Num─ârul 221 al revistei Historia poate fi g─âsit la orice punct de difuzare a presei (re╚Ťeaua Inmedio, chio╚Öcuri de ziare, benzin─ârii) ├«n perioada 18 iunie-17 iulie 2020, dar ╚Öi ├«n format digital pe platforma paydemic.com


1 coperta jpg jpeg