Patrimoniul ecleziastic al Olteniei e ├«n pericol. O dovede┼čte f─âr─â drept de t─âgad─â o lucrare publicat─â recent, care inventariaz─â, jude┼ú dup─â jude┼ú, biserici-monument istoric din zon─â, laolalt─â cu problemele acestora. ÔÇ×Un spectacol ├«nfior─âtor, care nu este demn de o institu┼úie ce-L sluje┼čte pe Dumnezeu ┼či oamenii", noteaz─â Adrian Gheorghe, autorul, cu privire la starea deplorabil─â ├«n care se g─âsesc, de pild─â, cele peste 119 biserici din lemn din jude┼úul Gorj. Aceasta, ├«n condi┼úiile ├«n care toate aceste biserici (ale Olteniei ┼či ale Rom├óniei, ├«n general) ar putea fi cu succes valorizate turistic, cre├óndu-se premisele prin care pelerinajul religios s─â devin─â ┼či unul cultural...

Potrivit tradi┼úiei rom├óne┼čti, tot ce avea mai bun o comunitate era investit ├«n loca┼čul reprezentativ - biserica; acest lucru a fost unul cotidian p├ón─â ├«n epoca modern─â. C─â patrimoniul ecleziastic nu mai reprezint─â ├«ns─â, ├«n timpurile noastre, o prioritate o arat─â ┼či lucrarea publicat─â recent, S.O.S. Zestrea cultural─â a Olteniei. De dimensiuni reduse, cartea deschide o cutie a Pandorei c├ót prive┼čte bisericile de patrimoniu ale zonei. E drept, nu-┼či propune s─â trateze exhaustiv problema acestora (nici nu avea cum; s-a n─âscut ├«n urma unui proiect de voluntariat ┼či reprezint─â, a┼čadar, un ├«nceput), dar dovede┼čte interesul pentru valorile care dau greutate istoriei rom├ónilor.

Renun┼ú├ónd la mitiz─âri inutile ┼či cu pu┼úinele resurse pe care le-a de┼úinut, autorul, Adrian Gheorghe (┼či O.N.G.-ul pe care ├«l conduce, Alexis Project), a adunat informa┼úii pre┼úioase despre bisericile incluse ├«n patrimoniul na┼úional din zona Olteniei, dintre care, cele mai multe, sunt total necunoscute publicului ┼či se afl─â ├«ntr-o avansat─â stare de degradare.

Cine e de vin─â?Obiectivul principal al lucr─ârii este, a┼čadar, acela de a prezenta situa┼úia dezastruoas─â ├«n care se afl─â bisericile monument istoric ale Olteniei, situa┼úie determinat─â de indiferen┼úa, ignoran┼úa ┼či pasivitatea persoanelor fizice ┼či juridice care de┼úin prerogative ├«n administrarea bunurilor imobile ┼či mobile religioase incluse ├«n Lista Monumentelor Istorice.Adrian Gheorghe identific─â, astfel, o serie de vinova┼úi: ÔÇ×exist─â entit─â┼úi desemnate legal din r├óndul Bisericii Ortodoxe, ale administra┼úiei locale/centrale, precum ┼či institu┼úii descentralizate teritoriale aflate ├«n subordinea Ministerului Culturii ┼či Patrimoniului Na┼úional, ce nu ├«┼či exercit─â optim atribu┼úiile specifice pentru salvarea ┼či prezervarea patrimoniului na┼úional religios. Asist─âm astfel la imagini cu biserici ┬źjupuite┬╗, fresce/elemente de mobilier/structuri de rezisten┼ú─â distruse, termopane montate pe monumente de secol XVIII, instala┼úii electrice sau de climatizare fixate impropriu ├«n zid─âria original─â, icoane ┼či c─âr┼úi de patrimoniu na┼úional depozitate ├«n condi┼úii improprii sau ├«nstr─âinate c─âtre persoane fizice neautorizate". Autorul men┼úioneaz─â demersul Mitropoliei Olteniei, administratorul obiectivelor de patrimoniu men┼úionate, de a ini┼úia proiecte de restaurare, ├«ns─â surprinde greutatea cu care se implementeaz─â acestea din cauza insuficien┼úei resurselor financiare.

Click pe imagini pentru a vedea mai multe fotografii

image

Important e ├«ns─â altceva:S.O.S. Zestrea cultural─â a Olteniei nu se opre┼čte, ├«n cele mai multe dintre cazuri, asupra monumentelor emblematice ale zonei (care arat─â c├ót de c├ót satisf─âc─âtor), ci mai cu seam─â asupra acelora pe care turistul le ÔÇ×rateaz─â", adesea pentru c─â nu le cunoa┼čte. De┼či pentru mul┼úi dintre noi indicativul categorie B, cu care sunt prezentate aceste imobile ├«n Lista Monumentelor Istorice, atrage dup─â sine ideea c─â bisericile cu pricina sunt mai pu┼úin importante dec├ót altele, trebuie s─â ┼čtim c─â ele reprezint─â totu┼či o alt─â istorie, nu mai pu┼úin semnificativ─â; istoria celor care nu au domnit, care nu au avut resurse suficiente pentru a ridica monumente unicat, dar au ridicat totu┼či loca┼če de cult, a c─âror putere ├«n via┼úa comunit─â┼úii nu poate fi pus─â sub semnul ├«ntreb─ârii.Cartea trage un semnal de alarm─â ┼či asupra faptului c─â nu exist─â un inventar complet al bunurilor mobile ┼či imobile apar┼úin├ónd patrimoniului na┼úional bisericesc din zona Olteniei. Ne permitem s─â complet─âm afirma┼úia cu o alta: un astfel de inventar nu s-a realizat ├«n majoritatea protopopiatelor din ┼úar─â.

image

Lucrarea care st─â la baza acestui articol a ap─ârut ├«n cadrul unui proiect de voluntariat desf─â┼čurat de O.N.G.-ul Alexis Project, condus de Adrian Gheorghe. ├Än cele 90 de pagini ale sale, cartea se constituie ├«ntr-un semnal de alarm─â privind degradarea patrimoniului ecleziastic al Olteniei (jude┼úele Dolj, Gorj, Mehedin┼úi, V├ólcea ┼či Olt).

├Än jude┼úul Dolj nu exist─â probleme miciLucrarea are, a┼čadar, ├«n vedere elemente ale patrimoniului ecleziastic din cele cinci jude┼úe care formeaz─â regiunea Olteniei: Dolj, Gorj, Mehedin┼úi, V├ólcea ┼či Olt. Jude┼úului Dolj i s-a acordat cea mai mare aten┼úie (probabil ├«n func┼úie de cum s-a reu┼čit realizarea document─ârii), iar autorul men┼úioneaz─â un num─âr de 10 biserici ┼či ansambluri care au nevoie de repara┼úii urgente, cele mai multe incluse ├«n Lista Monumentelor Istorice la categoria B: biserica ÔÇ×├Änal┼úarea Domnului" din comuna Grui┼úa, biserica Sf├óntul Pantelimon din satul Goie┼čti (1816), M─ân─âstirea Sadova (secolul XV, una dintre primele construc┼úii ale lui Matei Basarab), imobilul care ad─âposte┼čte fondul de carte rar─â al Mitropoliei Olteniei de la M─ân─âstirea Jitianu (cl─âdire ├«ncadrat─â ├«n categoria A), biserica ÔÇ×Co┼čuna-Bucov─â┼ú" (1483, una dintre cele mai vechi biserici din regiunea Olteniei, imobil ├«ncadrat ├«n categoria A), biserica ÔÇ×Sf├óntul Gheorghe Vechi-Cuvioasa Paraschiva" din Craiova, bisericile ÔÇ×Sfin┼úii Voievozi" (at├ót cea veche, aflat─â ├«n ruine, c├ót ┼či cea nou─â) din Am─âr─â┼čtenii de Jos, biserica ÔÇ×Sfin┼úii Voievozi" din Balota ┼či biserica ÔÇ×Sf├óntul Nicolae" din Castranova.

├Än cele mai multe cazuri, probleme grave - precum lipsa marc─ârii adecvate (ÔÇ×Sf├óntul Pantelimon" sau ÔÇ×Sf├óntul Gheorghe Vechi-Cuvioasa Parachiva"), nevoia urgent─â de restaurare a picturii, scurgerea apei pluviale pe pere┼úii exteriori, care provoac─â erodarea ┼či distrugerea tencuielii, sau lipsa unor geamuri - par am─ânunte minore pe l├óng─â adev─âratele dezastre cu care se confrunt─â alte loca┼čuri: fisuri masive ├«n zid─ârie, cu risc de surpare (bisericile ÔÇ×├Änal┼úarea Domnului" din comuna Grui┼úa ┼či ÔÇ×Sfin┼úii Voievozi" din Balota), pr─âbu┼čirea acoperi┼čului ┼či deteriorarea extrem de grav─â a picturilor (ÔÇ×Sfin┼úii Voievozi"-biserica veche-din Am─âr─â┼čtenii de Jos, biserica ÔÇ×Sfin┼úii Voievozi" din Balota, precum ┼či biserica ÔÇ×├Änal┼úarea Domnului"), fisuri ├«n funda┼úie ┼či ├«n structura de rezisten┼ú─â, din cauza mont─ârii iresponsabile a utilit─â┼úilor (biserica ÔÇ×Sf├óntul Gheorghe Vechi-Cuvioasa Parachiva").

Un caz aparte este cel al imobilului care ad─âposte┼čte fondul de carte rar─â al Mitropoliei Olteniei de la M─ân─âstirea Jitianu. Colec┼úia care cuprinde peste 700 de volume din patrimoniul cultural na┼úional mobil este depozitat─â ├«n condi┼úii precare, f─âr─â a fi respectate normele de protejare ┼či conservare ├«n vigoare. Exist─â riscul iminent al deterior─ârii sau al distrugerii iremediabile a unor exemplare cu valoare deosebit─â, precum Catavasierele de la Sibiu (1803, 1817, 1819), Noul Testament-Sankt Petersburg (1819), Octoihul de la R├ómnic (1811).

C├óteva dintre bisericile Mehedin┼úiului, transformate ├«n depozite├Än jude┼úul Mehedin┼úi, lucrarea se opre┼čte asupra bisericilor din lemn, un patrimoniu pre┼úios, ├«n mare parte necunoscut ┼či subevaluat. Majoritatea acestor biserici - sunt 36 ├«n Lista Monumentelor Istorice - se afl─â ├«ntr-o avansat─â stare de degradare, survenit─â at├ót pe fondul lipsei banilor, dar ┼či a cadrului legal ambiguu referitor la titlul de proprietate al terenurilor pe care se afl─â construc┼úiile.E prezentat─â pe larg situa┼úia a opt dintre aceste biserici: biserica ÔÇ×T─âierea capului Sf├óntului Ioan" (ridicat─â pe la 1650;nu se mai sluje┼čte aici din 1930) situat─â ├«n cimitirul satului C─âp─â┼ú├óne┼čti, comuna Bro┼čteni, biserica ÔÇ×Sfin┼úii Voievozi" (1763, ref─âcut─â ├«n 1836) din Isverna, biserica ÔÇ×Sf├óntul Gheorghe"(1841) din cimitirul Turtaba, comuna Isverna, biserica ÔÇ×Intrarea Macii Domnului ├«n Biseric─â" (1777, rezidit─â ├«n 1820) din cimitirul satului Pe┼čtenu┼úa, comuna Flore┼čti, biserica ÔÇ×Sf├óntul Nicolae" (ridicat─â ├«nainte de 1862, c├ónd se finalizeaz─â pictarea) situat─â ├«n cimitirul satului Malari┼čca, comuna Podeni, biserica ÔÇ×Sfin┼úii Voievozi Mihail ┼či Gavriil"(1770) din cimitirul comunei Balta, biserica din lemn ÔÇ×Sfin┼úii Voievozi" (1763) din Seli┼čtea, comuna Isverna, biserica ÔÇ×Sfin┼úii Voievozi" din comuna Husnicioara (1785, singura de zid).

C├óteva dintre aceste biserici ├«nc─â func┼úioneaz─â ca loca┼če de cult, ├«ns─â multe dintre cele r─âmase sunt folosite ca depozite ale materialelor de uz gospod─âresc ├«n cimitire. ├Äntruc├ót sunt construite din lemn, toate necesit─â urgente repara┼úii la structura de rezisten┼ú─â. Majoritatea - cu excep┼úia bisericii ÔÇ×Sfin┼úii Voievozi" din Isverna, unde localnicii au ref─âcut acoperi┼čul f─âr─â aprobarea Direc┼úiei de Cultur─â ┼či Patrimoniu-prezint─â fisuri ├«n ├«nveli┼č. Restaurarea picturii este, de asemenea, o problem─â general─â, ├«ns─â nimeni nu se ├«ncumet─â s─â fac─â ceva din cauza statutului incert al titlului de proprietate asupra p─âm├óntului pe care se afl─â ridicate.

├Än Gorj ÔÇ×este un dezastru generalizat"Aceea┼či situa┼úie a neclarific─ârii dreptului de proprietate este invocat─â de administratori, preo┼úi ┼či protoierei din jude┼úul Gorj. De┼či autorul prezint─â detaliat doar patru loca┼čuri de cult din acest jude┼ú - biserica de lemn ÔÇ×Sf├óntul Nicolae" (1781) din comuna Scoar┼úa, biserica de zid ÔÇ×Sf├óntul Grigorie Teologul" (1841) din B─âl─âne┼čti, biserica de zid ÔÇ×Sfin┼úii Ioan, Nicolae ┼či Gheorghe" (1824) din T├órgu-C─ârbune┼čti ┼či biserica de lemn ÔÇ×Sf├óntul Gheorghe" (1794) din comuna Schela -, el aminte┼čte totu┼či cele peste 119 biserici din lemn ce se g─âsesc aici, precum ┼či starea ├«ngrijo─âr─âtoare ├«n care au ajuns: ÔÇ×Este un dezastru generalizat: unele sunt c─âzute la p─âm├ónt, prin acoperi┼čurile ┼či ├«nvelitorile distruse plou─â ┼či ninge de la Dumnezeu, interioarele devastate, ca dup─â r─âzboaie, sau folosite ca depozite de gunoi, icoane vechi din lemn, aruncate la ├«nt├ómplare, aflate ├«ntr-o stare avansat─â de degradare, c├órpeli ┬źbinevoitoare┬╗ la tot pasul, improviza┼úii moderniste ┼či construc┼úii adiacente, care au desfigurat forma original─â a acestora, un spectacol ├«nfior─âtor, care nu este demn de o institu┼úie ce-L sluje┼čte pe Dumnezeu ┼či oameni".Adrian Gheorghe men┼úioneaz─â ┼či cazurile celebre, M─ân─âstirea Polovragi ┼či Tismana:├«n primul caz restaurarea s-a f─âcut de m├óntuial─â, iar ├«n al doilea s-au realizat lucr─âri de ÔÇ×modernizare" a paraclisului aferent m─ân─âstirii Tismana f─âr─â avizele necesare.

├Än jude┼úul V├ólcea sunt analizate monumentele reprezentative├Än V├ólcea autorul renun┼ú─â a mai prezenta micile perle necunoscute ale patrimoniului ecleziastic ┼či se opre┼čte asupra problemelor existente la cinci dintre monumente reprezentative pentru jude┼ú: M─ân─âstirea Hurezi (1690-1709, ctitoria lui Constantin Br├óncoveanu ┼či imobil ├«nscris ├«n patrimoniul U.N.E.S.C.O.), biserica ÔÇ×Sf├óntul Nicolae ┼či Sfin┼úii Voievozi" (1774-1790, monument categoria A) situat─â ├«n comuna M─âld─âre┼čti, ansamblul fostei m─ân─âstiri Mamu (sec. XVIII) din comuna Lunge┼čti, biserica ÔÇ×Adormirea Maicii Domnului" (sec. XV, una dintre cele mai vechi din ┼óara Rom├óneasc─â), fosta m─ân─âstire St─âne┼čti, comuna Lunge┼čti, ┼či bolni┼úa M─ân─âstirii Cozia - biserica ÔÇ×Sfin┼úii Apostoli Petru ┼či Pavel". La toate aceste biserici, mai pu┼úin ├«n cazul M─ân─âstirii Hurezi, autorul remarc─â probleme consistente legate de restaurarea picturii ┼či conservarea structurilor de rezisten┼ú─â. La Hurezi ├«ns─â problema ┼úine de ansamblu, mai exact de unele dintre cl─âdirile anexe, precum hambarul Arhimadritului Ioan sau bolni┼úa m─ân─âstirii, care necesit─â repara┼úii ┼či numeroase interven┼úii.

Cum facem s─â ne promov─âm monumentele?Pentru jude┼úul Olt lucrarea urm─âre┼čte o alt─â idee. Dintre cele ┼čase monumente prezentate, trei sunt ├«ntr-o stare satisf─âc─âtoare sau chiar foarte bun─â:m─ân─âstirea C─âlui, m─ân─âstirea Clocociov ┼či m─ân─âstirea Br├óncoveni;toate incluse ├«n categoria A ├«n Lista Monumentelor Istorice. Adrian Gheorghe semnaleaz─â ├«ns─â c├óteva probleme legate de condi┼úiile ├«n care ├«┼či desf─â┼čoar─â activitatea muzeele aflate ├«n administrarea acestor a┼čez─âminte ┼či accentueaz─â lipsa de interes a autorit─â┼úilor ├«n a face cunoscute monumentele. Celelalte trei loca┼čuri prezentate necesit─â interven┼úii urgente:m─ân─âstirea Seaca Mu┼čete┼čti (1427-1518), biserica din lemn ÔÇ×Adormirea Macii Domnului" (1766-1771) din comuna Leleasca ┼či m─ân─âstirea Hot─ârani (sec.XVI); ultima, de┼či e ├«ncadrat─â ca monument de tip B, e considerat─â de speciali┼čti la fel de important─â ca m─ân─âstirile Br├óncoveni, C─âlui ┼či Clocociov.

┼×i, atunci, principala concluzie care se desprinde din lectura lucr─ârii S.O.S. Zestrea cultural─â a Olteniei e aceea c─â zestrea patrimonial─â ecleziastic─â - ┼či nu doar cea din Oltenia - e o component─â care poate fi valorizat─â de statul rom├ón ├«n spa┼úiul european ├«n care am intrat de c├ó┼úiva ani. Mai mult dec├ót at├ót: autorit─â┼úi, Biseric─â, societate, cu to┼úi ar trebui s─â ├«n┼úelegem c─â o investi┼úie ├«n patrimoniu nu e un c├ó┼čtig pe termen scurt, dar e una care se poate dovedi imun─â la crizele mondiale de orice natur─â. Factorii de decizie ar trebui astfel s─â ├«n┼úeleag─â c─â toate aceste biserici trebuie s─â fac─â parte din ÔÇ×Rom├ónia turistic─â";restaurate ┼či conservate, ar putea ├«n orice moment s─â constituie un argument pentru un viitor (┼či dorit) pelerinaj cultural.