Serbia vrea să dea în judecată NATO pentru folosirea uraniului sărăcit în timpul bombardamentelor din 1999

Un grup de medici și avocați din mai multe țări, care beneficiază de sprijinul activ al guvernului de la Belgrad, vrea să dea în judecată NATO la Tribunalul de la Haga pentru pentru folosirea uraniului sărăcit în timpul bombardamentelor din 1999.

Mai mulți experți sprijiniți de Belgrad afirmă că bombardamentele din Serbia și Muntenegru au dus la un “dezastru ecologic major” care a afectat sănătatea a mii de oameni din regiune. Echipa de experți afirmă, sprijinindu-se parțial chiar pe documente NATO, că forțele NATO au folosit atunci între 10 și 15 tone de uraniu sărăcit, un deșeu recuperat din instalațiile de îmbogățire a uraniului natural și care e folosit pentru proiectile perforante, informează Radio Europa Liberă.

Avocați și medici din țări ale UE, Rusia, China, India, Turcia și Serbia se pregătesc să dea în judecată cele 19 țări din NATO care au format alianța ce a participat în 1999 la bombardarea Iugoslaviei, compusă atunci din Serbia și Muntenegru.

Plângerea va cere ca cele 19 țări din NATO care au participat la alianța ad-hoc de atunci să fie obligate să plătească compensații pentru “daunele financiare și non-financiare” și să le asigure tratament medical celor presupuși a fi atinși de cancer din cauza bombardamentelor de atunci.

NATO a lansat campania de bombardare a Iugoslaviei pe 24 martie 1999, fără a fi primit un mandat clar din partea Consiliului de Securitate ONU. Campania a fost lansată după ce președintele iugoslav, mort de atunci în detenție la Haga, Slobodan Miloșevici, a refuzat să semneze un acord de pace ce ar fi pus capăt înfruntărilor dintre armata iugoslavă și rebelii albanezi din Kosovo care căutau să obțină independența provinciei. Potrivit organizației non-guvernamentale Human Rights Watch, bombardamentele NATO au ucis circa 500 de persoane, în 78 de zile.