O descoperire arheologică rescrie istoria Ierusalimului jpeg

O descoperire arheologică rescrie istoria Ierusalimului

📁 Curiozităţile şi culisele istoriei
Autor: Redacția
🗓️ 25 noiembrie 2011

O importantă descoperire arheologică va rescrie cărțle de istorie și îi va surprinde pe credincioși, fie ei iudei, creștini sau musulmani. Istoricii au aflat detalii inedite despre Zidul Plângerii, ultimul vestigiu rămas din Templul inchinat lui Iahve.

Cel mai sfânt loc pentru evrei, Zidul Plângerii, este considerat ultima rămășiță din Templul închinat lui Iahve și distrus de armata romană, în anul 70 e.n. Pîna acum, istoria, dar și cărțile sfinte spuneau că acest zid a fost construit de Irod cel Mare, faimosul rege evreu, celebru pentru grandomania și desfrâul său. El este regele pe care Evangheliile creștine îl descriu ca dictatorul nebun care a ordonat uciderea pruncilor.

Câteva monede din bronz, descoperite recent sub Zidul Plângerii, vor rescrie însă acest capitol de istorie (și religie), considerat pâna acum de necontestat. Monedele au tipărit pe ele chipul procuratorului roman Valerius Gratus și datează din anul 17 e.n. Fiind descoperite sub zid, este evident că acesta nu ar fi putut fi contruit de regele Irod cel Mare, care a murit în anul 4 i.e.n.

Cele patru monede sunt acum examinate de arheologii de la Universitatea din Haifa. Ei spun că monedele provin din perioada în care procurator al Iudeii era Valeriu Gratus, precursorul lui Pontius Pilat.

Arheologul Ronny Reich spune că monedele au fost descoperite într-o fostă baie publică, care a fost ulterior încorporată în Templu, pentru a susține noile ziduri. Prin urmare, Zidul Plaângerii, numit și Zidul de Vest, nu a fost construit de infamul rege Irod, ci de urmașii acestuia, zeci de ani mai târziu.

Surprinzător, dar această descoperire confirmă relatarea istoricului Josephus Flavius, care pâna acum nu s-a bucurat de prea multă credibilitate. El spunea în scrierile sale ca Templul Muntelui a fost finalizat abia de regele Agrippa al II-lea, strănepotul lui Irod, în anul 50 e.n. După numai 20 de ani, Templul avea sa fie distrus defintiv de romani, ca pedeapsă pentru revolta iudeilor. Prin urmare, când Iisus a intrat în Templu ca să-i certe pe preoți, acesta era departe de a fi complexul impunător cu care suntem familiarizați din filme.

Tot Josephus relateaza că 18.000 de muncitori au rămas șomeri în urma terminării lucrărilor și cu siguranță aceasta a fost picătura care a umplut paharul pentru evreii săraci și asupriți de romani. Până la la marea revoltă din anul 70, urmată de distrugerea Templului, a mai fost doar un pas.

Sursa:http://stirileprotv.ro