Noul director ICR, Andrei Marga, pregăteşte epurări - acuză fără să verifice. Cazul Istanbul!

Silvana Rachieru, directorul Institutului Cultural Român (ICR) din Istanbul, şi-a exprimat punctul de vedere în legătură cu reproşurile şi recomandările cu privire la activitatea instituţiei pe care o conduce făcute, luni, de preşedintele ICR Bucureşti.Directorul ICR din Istanbul a menţionat că a aflat despre recomandările conducerii de la Bucureşti, cuprinse în documentul "Extinderea programului Institutului Cultural Român «Dimitrie Cantemir» de la Istanbul" de pe site-ul institutului.În ceea ce priveşte reproşul adus instituţiei pe care o conduce-specialiştii din ţară (şi nu numai) spun că Institutul Cultural Român de la Istanbul şi-a redus activitatea la un fel de "impresariat artistic"-, Silvana Rachieru spune:"Sintagma «impresariat artistic» nu înţeleg sincer la ce se referă în asociere cu activitatea ICR Istanbul şi nu ştiu despre ce specialişti este vorba şi mai ales din ce domenii. ICR Istanbul are o intensă activitate de promovare a culturii române şi de management cultural. De la începutul anului 2011, ICR Istanbul a organizat sau a fost partener în peste 70 de evenimente, care au inclus domenii diverse, cum ar fi cinematografie, teatru, cursuri de limba română pentru străini (în premieră în Turcia), literatură, artă contemporană, muzică, ateliere pentru traducători, dar şi pentru arhitecţi şi istorici ş.a. În această perioadă, au fost aproximativ 250 de invitaţi. O lista detaliată a activităţilor noastre se află, de altfel, şi pe site-ul institutului".Silvana Rachieru mai exemplifică activitatea instituţiei pe care o conduce prin participarea ICR din Istanbul, împreună cu alte instituţii europene de cultură, la sărbătorirea în oraşul turc a Zilei Europene a Limbilor, eveniment al reţelei EUNIC Turcia. De asemenea, tot la susţinerea ICR Istanbul şi cu sprijinul Institutului Goethe, peste 500 de persoane au asistat la concertul Cvartetului Raro/ Sonoro on Tour, iar, în prezent, la Istanbul şi în alte oraşe din Turcia se desfăşoară simultan Festivalul Art în Movement, eveniment EUNIC la care ICR Istanbul participă cu un film românesc."Personal, monitorizez evenimentele din festival în calitate de prim-vicepreşedinte al clusterului EUNIC Turcia", spune directorul ICR din Istanbul, adăugând că filiala din metropola turcească a organizat cursuri de limba română la care s-au înscris aproximativ 50 de persoane.În răspuns la recomandările făcute de conducerea ICR de la Bucureşti, în care se cere Institutului Cultural Român de la Istanbul să valorifice arhivele turceşti, în parteneriat cu Arhiva Otomană de pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri din Istanbul, Silvana Rachieru răspunde:"Ca istoric şi cadru universitar, nu pot decât să apreciez interesul acordat dezvoltării acestui domeniu. Este un proiect, însă, care se dezvoltă pe termen lung şi necesită, alături de o bună colaborare între instituţiile universitare şi de cercetare din România şi Turcia şi o finanţare corespunzătoare. În acest context, menţionez că, în ultimii ani, bugetul ICR Istanbul a fost cel mai mic din reţeaua institutelor din străinătate şi că, în urmă cu trei ani, i-a fost restructurat unul dintre posturile de referent, astfel că echipa care se ocupă de proiecte culturale este formată doar din patru persoane. O extindere a programului ICR Istanbul înseamnă şi o revizuire a resurselor alocate activităţii sale".Tot de buget depinde şi îndeplinirea unui alt punct din recomandările făcute de conducerea ICR, şi anume valorificarea clădirilor de patrimoniu din Istanbul care reprezintă importanţă pentru evidenţierea culturii şi civilizaţiei româneşti, este de părere directorul ICR Istanbul. Aceasta subliniază că, la ora actuală, ICR Istanbul a iniţiat "un proiect de valorificare a clădirii de patrimoniu în care îşi desfăşoară activitatea, Conacul Musurus Paşa, singura proprietate a statului român în Turcia, aflată în lista monumentelor istorice din Turcia. Proiectul a inclus cercetarea arhivelor din Turcia şi România pentru realizarea unei monografii, studii şi prelegeri pe această temă organizarea unui atelier de arhitectură româno-turc care a generat un concept architectural pentru clădirea ICR Istanbul cu propuneri de modernizare a spaţiilor în relaţie cu funcţiunea instituţiei şi, nu în ultimul rând, demararea unei expertize tehnice a stadiului în care se află clădirea care va stabili lucrările necesare consolidării şi renovării".Conducerea ICR de la Bucureşti a dat publicităţii, luni, un document pe care l-a numit "Extinderea programului Institutului Cultural Român «Dimitrie Cantemir» de la Istanbul" şi în care se precizează că se doreşte ca activitatea filialei sale de la Istanbul să depăşească stadiul de "impresariat artistic" şi să fie revizuit programul instituţiei, pentru a contribui la cunoaşterea şi prestigiul culturii române.Reproşând ICR Istanbul-condus în prezent de Silvana Rachieru, o apropiată a fostului preşedinte al Institutului, Horia-Roman Patapievici-că "şi-a redus activitatea la un fel de «impresariat artistic»", conducerea de la Bucureşti a ICR cere directorului institutului din Turcia să revadă programul şi activităţile în sensul promovării culturii române de valoare.Noul preşedinte al ICR, Andrei Marga, a dispus, pe 20 septembrie, eliberarea din funcţie a directorului ICR Paris, Katia Dănilă, pe care a înlocuit-o cu Alexandru Dobrescu. Înlocuirea din funcţie a Katiei Dănilă a fost a doua schimbare survenită la nivelul filialelor din străinătate ale ICR, după ce, la jumătatea lunii septembrie, Corina Şuteu şi Oana Radu au demisionat din funcţia de director, respectiv director adjunct al ICR New York. Corina Şuteu a fost înlocuită cu scriitoarea Doina Uricariu.De asemenea, conducerea ICR a decis să o înlocuiască pe Sabra Daici, director al Institutului Cultural Român din Varşovia, cu Alexandra Nica-Zdaniuk, şi pe directorul ICR Budapesta, Brînduşa Armanca, cu Gabriela Matei.Măsurile adoptate de preşedintele ICR, Andrei Marga, fac parte parte din planul pe care el l-a numit "Sincronizarea Institutului Cultural Român" şi care prevede, printre altele, "producerea de noi valori de cultură şi civilizaţie, reprezentarea şi promovarea culturii şi civilizaţiei poporului român în ţară şi în lume, luată în întregime".Andrei Marga a fost numit la conducerea Institutului Cultural Român pe 11 septembrie, prin vot în plenul Senatului. De asemenea, Horia-Răzvan Gârbea şi Vladimir Simon au fost votaţi de plenul Senatului pentru a deveni vicepreşedinţi ai Institutului Cultural Român.Conducerea ICR s-a schimbat după ce, pe 2 august, la câteva zile de la decizia Curţii Constituţionale de a declara drept constituţională Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 27/ 2012, prin care Institutul Cultural Român (ICR) trecea din subordinea Preşedinţiei în cea a Senatului, preşedintele de atunci al Institutului, Horia-Roman Patapievici, şi foştii vicepreşedinţii Tania Radu şi Mircea Mihăieş şi-au anunţat demisia.Patapievici a subliniat atunci că, prin decizia Guvernului, nu este schimbată doar afilierea instituţiei, care trece "de la autoritatea simbolică a preşedintelui în subordinea efectivă a Senatului", ci se modifică şi misiunea ICR, care urmează să se ocupe de "identitatea naţională a românilor" de peste graniţe, aşa cum este stipulat în preambulul OUG nr. 27/ 2012 şi aşa cum a precizat şi ministrul Culturii, Puiu Haşotti. Patapievici a mai spus că ministrul a recunoscut că scopul OUG nu era numai schimbarea subordonării, ci şi schimbarea misiunii, la respectarea căreia ar putea veghea numai Senatul.În prezent, reţeaua institutelor culturale româneşti din străinătate cuprinde un număr de 17 institute-Berlin, Bruxelles, Chişinău, Istanbul, Lisabona, Londra, Madrid, New York, Paris, Praga Roma, Stockholm, Tel Aviv, Varşovia, Veneţia şi Viena-cel de la Budapesta primind, în decembrie 2007, o extensie la Seghedin.