Marea cetate romano bizantină de la Dinogeţia, îngropată în buruieni jpeg

Marea cetate romano-bizantină de la Dinogeţia, îngropată în buruieni

Povestea uneia dintre cele mai importante cet─â┼úi romano-bizantine, cea de la Dinoge┼úia-Garv─ân, despre care mul┼úi nu ┼čtiu mai nimic, ridic─â o ├«ntrebare despre care am mai scris:ÔÇ×Ce s-ar ├«nt├ómpla dac─â ┼či la noi ar fi ca la al┼úii?"

Spre deosebire de alte edificii unde interesele imobiliare sau de orice alt─â natur─â blocheaz─â proiectele de restaurare sau / ┼či conservare, cetatea de la Dinoge┼úia are drept proprietar statul rom├ón ┼či se afl─â ├«n administrarea Institutului de Arheologie ÔÇ×Vasile P├órvan" al Academiei Rom├óne. Din acest punct de vedere, lucrurile sunt clare ┼či favorabile edificiului. ├Än plus, clasarea sa ca monument istoric clasa A nu a ridicat probleme.

O istorie de 1000 de ani dat─â uit─ârii

Dup─â cum vedem ┼či din textul de prezentare a cet─â┼úii cetatea a reprezentat ani de-a r├óndul un punct de reper ├«n zon─â.Dinoge┼úia, cetate roman─â ┼či bizantin─â, este o a┼čezare antic─â fortificat─â cu zid de ap─ârare, situat─â pe un promontoriu st├óncos din malul dobrogean al Dun─ârii, ├«n zona cotului dintre gurile Siretului ┼či Prutului. Monumentul se afl─â la circa 4 km de satul Garv─ân, comuna Jijila, jude┼úul Tulcea, iar prima men┼úionare o g─âsim la geograful antic Ptolemeu, care o numea Dinodheteia.

Numele ei este autohton (getic) ┼či a fost p─âstrat ┼či transmis de romani ┼či bizantini. Cetatea avea o pozi┼úie strategic─â de excep┼úie pentru locuitorii din zon─â, cu mari posibilit─â┼úi pentru procurarea hranei oamenilor ┼či a animalelor, precum ┼či a unor materii prime necesare nevoilor casnice ┼či ale comunit─â┼úii, pentru construc┼úii ┼či schimburi comerciale. De aceea, ea a fost locuit─â ┼či ap─ârat─â din preistorie, ├«nc─â din epoca pietrei ┼či p├ón─â ├«n cea a fierului ┼či, mai t├órziu, ├«n epocile roman─â ┼či bizantin─â.

Cercet─ârile arheologice au ├«nceput ├«n 1939, fiind conduse la ├«nceput de arheologul Gheorghe ┼×tefan ┼či apoi de Ion Barnea. Pe scurt, fortifica┼úia, construit─â de romani ├«n sec. II d.Hr. pe locul unei a┼čez─âri getice, sufer─â distrugeri la mijlocul sec. II d.Hr. ┼či la mijlocul sec. III d.Hr., pentru ca, ulterior, la sf├ór┼čitul sec. III d. Hr., aici s─â fie construit─â, pe st├ónc─â natural─â, fortifica┼úia romano-bizantin─â pe care o cunoa┼čtem ast─âzi.

├Än sprijinul ideii c─â a┼čezarea a fost mult mai veche de venirea romanilor stau fragmente de zid din secolul I d.Hr., descoperite aici. Cert este faptul c─â rolul ei s-a p─âstrat ┼či dup─â venirea acestora, care au extins-o. Ea a devenit un important cap de pod al Imperiului Roman la gurile Dun─ârii. Dinoge┼úia a fost reconstruit─â din temelii, cu zid gros din pietre ┼či c─âr─âmizi legate cu mortar, cu patru turnuri masive de ap─ârare, ├«ntre sf├ór┼čitul sec II ┼či ├«nceputul sec IV. Ruinele, vizibile ┼či par┼úial conservate sau restaurate, apar┼úin ├«ns─â epocilor roman─â ┼či bizantin─â.

P├ón─â la sf├ór┼čitul sec. VI, cetatea Dinoge┼úia a fost un punct important din lan┼úul de fortifica┼úii construite de romani pe malul drept al Dun─ârii. Astfel de a┼čez─âri fortificate constituiau un sistem comun tuturor limitelor Imperiului Roman (din Arabia ┼či Africa p├ón─â ├«n Germania, Dacia, Pannonia ┼či Britania), numit limes. Acestei structuri, ca un fel de grani┼ú─â bine ap─ârat─â ├«ntr-o concep┼úie ini┼úial ofensiv─â, Dinoge┼úia i-a apar┼úinut timp de aproximativ 600 de ani. Ea era situat─â, ├«ntre sec. I-III ├«n provincia roman─â Moesia Inferior. Dup─â anul 284 d.Hr. ┼či p├ón─â la finele sec. VI, ea a apar┼úinut provinciei romane t├órzii Scythia, numit─â ┼či Sci┼úia Mic─â.

Click aici pentru mai multe imagini

image

Din perioada de maxim─â ├«nflorire (sec. IV d.Hr.) dateaz─â construc┼úia unei bazilici ├«n plan rectangular, cl─âdirea comandamentului ┼či b─âile termale. Cetatea este distrus─â ┼či p─âr─âsit─â la ├«nceputul secolului VII d.Hr.

Fortifica┼úia a fost reparat─â ┼či refolosit─â ├«n sec. X-XII de c─âtre Imperiul Bizantin. Se ┼čtie din surse scrise c─â ├«mp─âratul Tzimiskes (969-976) ┼či-a impus controlul la Dun─ârea de Jos, resping├óndu-l pe cneazul rus Sviatoslav. Bizan┼úul a creat atunci ├«n zon─â o unitate administrativ-militar─â numit─â Paristrion sau Paradunavon, ├«n care Dinoge┼úia redevenea un punct strategic ┼či comercial foarte important. La plecarea bizantinilor, a┼čezarea a c─âzut din nou ├«n ruin─â.

Situaţia de fapt de la faţa locului

Pe l├óng─â istoria ├«nc─ârcat─â a locurilor, restaur─ârile par┼úiale ┼či apropierea de Gala┼úi ar fi putut ridica din punct de vedere turistic zona. Totu┼či, lucrurile nu stau deloc a┼ča. Pe l├óng─â impedimentul major c─â ├«n dreptul ora┼čelor Gala┼úi ┼či Br─âila nu exist─â un pod peste Dun─âre, accesul spre sit se face pe un drum negru (de p─âm├ónt), semnalizat, ce-i drept, prin indicatoare proasp─ât instalate pe ┼čoseaua care leag─â ora┼čul Gala┼úi de ora┼čul Isaccea.

Vegeta┼úia abundent─â care acoper─â mare parte din cetate d─â aspectul dezolant de ruine p─âr─âsite. Acest aspect este ├«ntregit de distrugerea par┼úial─â a construc┼úiei de protec┼úie a termelor, cauzat─â at├ót de factorii naturali c├ót ┼či de cei antropici. Chiar ┼či ceea ce s-a restaurat de cur├ónd (2008), cum este Turnul 1, prezint─â cr─âp─âturi ale zidului exterior, precum ┼či d─âr├ómarea unei por┼úiuni a acestuia.

Mai cite┼čte:

Paradisul de la Aluni┼č, os├óndit de ingoran┼ú─â ┼či nep─âsareFOTO

Casa ├«n care s-a n─âscut Vasile Alecsandri, os├óndit─â la pr─âbu┼čire. "S-ar mai putea salva ceva, dar nu exist─â voin┼ú─â"

Cripta Bazilicii de la Halmyris, la voia întâmplării FOTO

Bisericuţele de la Basarabi-Murfatlar, la un pas de dispariţie FOTO

Direc┼úia de Cultur─â Tulcea vs Institutului de Arheologie ÔÇ×Vasile P├órvan"

Pentru mai multe informa┼úii cu privire la starea actual─â a monumentul l-am contactat pe directorul Direc┼úiei de Cultur─â, Culte ┼či Patrimoniu Na┼úional Tulcea, domnul Iulian Vizauer. Domnia sa, bine documentat cu privire la edificiul ├«n cauz─â, se vede ├«ntr-o situa┼úie cel pu┼úin ciudat─â: s─â amendeze proprietarul, statul rom├ón, respectiv administratorul, Institutului de Arheologie ÔÇ×Vasile P├órvan" al Academiei Rom├óne.

Care este importan┼úa cet─â┼úii Dinoge┼úia de la Garv─ân?Av├ónd ├«n vedere c─â este inclus─â ├«n lista monumentelor istorice la grupa A, cetatea are o importan┼ú─â foarte mareSe poate ajunge u┼čor acolo pentru un turist?Da. Este aproape de drumul na┼úional care leag─â Tulcea de Gala┼úi.Am v─âzut o serie de imagini de acolo ┼či erau probleme serioase cu vegeta┼úia abundent─â crescut─â pe ziduri ┼či cu restaurarea ├«n general. Pute┼úi s─â-mi comenta┼úi acest lucru?S-o lu─âm de la ├«nceput. Accesul se face dinspre drumul european care merge de la Tulcea spre punctul de trecere cu bacul la Gala┼úi. Intrarea spre cetate se face pe partea dreapt─â, cum se iese din satul Garv─ân, la circa un kilometru. Situl este ├«n proprietatea statului ┼či ├«n administrarea Institutului de Arheologie Vasile P├órvanal Academiei Rom├óne. ├Äntre┼úinerea, paza ┼či, ├«n principiu, toate lucr─ârile care ┼úin de ├«ntre┼úinere cad ├«n sarcina administratorului.Adic─â al celor de la Bucure┼čti.Al celor de la Bucure┼čti. Vegeta┼úia este ├«ntr-adev─âr crescut─â. Paznicul cet─â┼úii a f─âcut ┼či el c├ót a putut pe traseele de vizitare din cetate, cu resursele mici pe care le-a avut la ├«ndem├ón─â. ├Äns─â a semnalat problemele de acolo, at├ót nou─â, c├ót ┼či celor de la Bucure┼čti┼×i ├«mprejmuirea zonei respective cine trebuie s-o fac─â?Zona este ├«mprejmuit─â.Eu am v─âzut c─â mai erau ni┼čte buc─â┼úi de gard care mai lipseau pe acolo.Este altceva, dar ├«mprejmuirea este f─âcut─â de mult timp. E unul dintre pu┼úine situri ├«mprejmuite.Am v─âzut c─â deasupra termelor este ridicat─â o construc┼úia de protec┼úie. De asemenea, am observat c─â lipseau buc─â┼úi din acoperi┼č. Este adev─ârat?Este construc┼úia de protec┼úie a termelor din afara cet─â┼úii. ┼×i, ├«ntr-adev─âr, lipsesc p─âr┼úi importante din acoperi┼č. Dar sunt opera┼úiuni de ├«ntre┼úinere de care administratorul ar fi trebuit s─â se ocupe. Construc┼úia de protec┼úie a fost proiectat─â ┼či executat─â cu mul┼úi ani ├«n urm─â, 7-8 ani, poate ┼či mai bine, ├«n cadrul Planului na┼úional de restaurare. ├Än principiul, lucrarea cred c─â s-a recep┼úionat la vremea aceea. Spun probabil pentru c─â finan┼úarea din Planul Na┼úional de Restaurare nu trece prin institu┼úia noastr─â. Se face direct de c─âtre fostul Oficiu Na┼úional al Monumentelor Istorice, actualul Institut Na┼úional la Patrimoniului, cu executan┼úii ┼či beneficiarii lucr─ârilor. ├Äntre┼úinerea, repet, inclusiv a construc┼úiei de protec┼úie, cad ├«n sarcina de┼úin─âtorului monumentului respectiv.Dumneavoastr─â ca Direc┼úie de Cultur─â ce atribu┼úiuni ave┼úi vizavi de acest obiectiv?Monitorizare ┼či control.┼×i a┼úi sesizat c─â sunt probleme mari legate de cr─âp─âturile din zidurile restaurate, de vegeta┼úie etc... ?├Än mod repetat. Chiar ┼či ├«n scris.┼×i a┼úi dat ┼či amenzi celui care este proprietar?Recunosc c─â nu. V─â ├«nchipui┼úi c─â este mai greu de amendat o institu┼úie public─â de un asemenea prestigiu. E pu┼úin ciudat.E pu┼úin ciudat, dar ar trebui tra┼či pu┼úin la r─âspundere?├Än┼čtiin┼ú─âri s-au f─âcut. Dar alt gen de m─âsuri precum cele sanc┼úionatorii este pu┼úin mai greu. Teoretic, noi, o institu┼úie de nivel teritorial, ar trebui s─â amend─âm o institu┼úie de nivel na┼úional. V─â ├«nchipui┼úi c─â este mai complicat. Cu at├ót mai mult cu c├ót vorbim de o institu┼úie ┼čtiin┼úific─â ┼či reprezentativ─â pentru arheologia din Rom├ónia.

Revenind la problema noastr─â:ce lipse┼čte ca o astfel de zon─â s─â fie o re┼úet─â de succes dup─â modelul occidental? Premisele sunt foarte bune, dar rezultatul este nesatisf─âc─âtor pentru c─â, pe l├óng─â lipsa de interes, manifestat─â chiar de unii afla┼úi ├«n domeniu (conservare, restaurare, promovare turistic─â), exist─â lacune legislative ┼či teama de m─âsuri radicale.

R─âspunsul ├«ntreb─ârii pe care am pus-o la ├«nceputul acestui material ┼či pe care ├«l reg─âsim peste tot este unul scurt, ironic, deosebit de cinic ┼či ustur─âtor de adev─ârat:Ar fi altfel.