Mănăstirea Curtea de Argeș va fi restaurată din temelii

La începutul anului viitor, grație unui proiect cu fonduri europene, va începe restaurarea mănăstirii Curtea de Argeș, un simbol al istoriei și culturii României. Construită în perioada 1515-1517 de către Neagoe Basarab, Mănăstirea Curtea de Argeș este unul dintre cele mai faimoase lăcașuri de cult.

Contractul de finanțare a fost semnat săptămâna trecută, iar proiectul are o valoare totală de 34 de milioane de lei, dintre care 98% sunt fonduri europene, iar 2% cofinanțarea Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului.

Este prima restaurare completă a celebrului lăcaș de cult după aproape 140 de ani. Conform contractului, lucrările de restaurare trebuie finalizată până la sfârșitul lui aprilie 2028.

”Lucrările presupun realizarea de către specialiști în domeniul patrimoniului, a mai multor lucrări de consolidare a clădirii, restaurare a picturii murale interioare și de schimbare a învelitoarei din plumb tot cu plumb, precum și alte lucrări conexe. În interior va fi montat un sistem care să nu mai permită infiltrațiile de apă din precipitații, un nou sistem de ventilație pentru eliminarea umidității. Va fi restaurată toată pictura. Ultima restaurare completă a fost în vremea Regelui Carol I. Grație acestui proiect se va readuce la frumusețea de odinioară unul dintre cele mai importante și cunoscute edificii bisericești ortodoxe din România, simbol al istoriei și culturii Naționale”, a declarat pentru ”Adevărul” ÎPS Calinic, arhiepiscopul Argeșului și Muscelului.

De la începutul anului 2025 va începe organizarea de șantier pentru acest proiect major, în funcție de condițiile meteorologice.

În ultimii 25 de ani au mai fost câteva restaurări la piatra exterioară, la altar și la învelitoare.

La Mănăstirea Curtea de Argeş, aflată la aproximativ o sută de metri de Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală, se găsesc, pe de o parte, mormintele Regelui Carol I (1839-1914) şi al Reginei Elisabeta (1843-1916), între care se află o cutiuţă pirogravată, cu osemintele micuţei prinţese Maria (1870-1874), iar de cealaltă parte se află mormintele Regelui Ferdinand (1865-1927) şi al Reginei Maria (1875-1938).

Citește mai multe amănunte pe adevarul.ro