Limba română este considerată limbă străină pentru noul Inspector Şcolar General al judeţului Harghita
Fostul inspectorul şcolar general al judeţului Harghita a ieşit la pensie la începutul lunii iulie 2019, lăsându-şi vacant postul de conducere. Înlocuitorul său este, Demeter Levente, profesor din Cristuru Secuiesc, directorul Liceului Teoretic „Orban Balazs” din oraş.
Vom afla, cu siguranţă, în scurt timp, care sunt calităţile care-l recomandă pe domnul Demeter Levente să ocupe o astfel de funcţie deosebit de importantă pentru dezvoltarea capabilităţilor intelectuale şi practice ale elevilor din judeţul Harghita, un judeţ cu o situaţie complexă după cum o apreciază chiar cei care îl conduc, dacă este să ne raportăm fie şi la faptul că în ultimii ani de zile din ce în ce mai puţini elevi de naţionalitate maghiară din regiune reuşesc să îşi însuşească în mod corespunzător limba română.
Tocmai de aceea, ne-a surprins publicarea de către un cotidian local a CV-ului domnului Demeter Levente (detalii aici https://ziarharghita.ro/inspectoratul-scolar-harghita-incotro) din care rezultă, negru pe alb, că pentru noul inspector şcolar general al judeţului Harghita limba română reprezintă o „limbă străină”. Teribilism? Stângăcie? Inabilitate? Suntem curioşi care ar putea fi explicaţiile oferite de domnul Demeter Levente, dar şi cele ale Ministerului Educaţiei Naţionale care l-a numit în această funcţie. Oare în CV-ul depus pentru obţinerea funcţiei la minister, domnul Demeter Levente a păstrat aceeaşi atitudine, susţinând că limba statului în care trăieşte este, pentru domnia sa, o limbă străină? Sau pentru oficiali păstrăm aparenţele? Cert este că domnul Demeter Levente, cadru didactic din România, a privit la un moment dat limba română ca pe o limbă străină! Oare va proceda la fel şi în ceea ce îi priveşte pe elevii din judeţul unde a fost numit şef al educaţiei?
Sperăm totuşi că, odată cu obţinerea acestei funcţii, Demeter Levente va concluziona că rolul său din fruntea ISJ Harghita este acela de a face tinerii elevi maghiari să cunoască bine limba română, pentru a se putea integra firesc şi natural în societatea românească, pentru a putea studia şi lucra nestingheriţi în orice colţ al României, fără a fi stresaţi de faptul că nu reuşesc să se facă înţeleşi de persoanele din jurul lor. Este deja o realitate faptul că foarte mulţi părinţi de naţionalitate maghiară realişti îşi asumă plata din propriul buzunar a unor ore de limba română pentru copiii lor, din cauză că sistemul public de educaţie din judeţele Covasna şi Harghita nu reuşeşte să îi înveţe corespunzător limba română. Şi aceasta într-o eră a globalizării şi informatizării, în care cunoaşterea a două sau trei limbi reprezintă un atu considerabil pentru a crea premisele unei cariere de succes.
