Grădinile zoo umane, divertismenul rasist al occidentalilor în secolul XX jpeg

Grădinile zoo umane, divertismenul rasist al occidentalilor în secolul XX

Pentru mai bine de un secol, ├«nainte de apari┼úia mijloacelor moderne de divertisment ┼či a turismului de mas─â, milioane de cet─â┼úeni occidentali, dornici de senza┼úional ┼či necunoscut, vizitau cele mai exotice expozi┼úii realizate vreodat─â ├«n lume ÔÇô gr─âdinile zoologice umane.

├Än pofida unui triumf al ┼čtiin┼úei, ├«ncep├ónd cu prima jum─âtate a secolului al XIX-lea, mai mul┼úi aventurieri, ├«ntreprinz─âtori ┼či antropologi s-au aflat la originea dezvolt─ârii unor spectacole grote┼čti ├«n care popula┼úii indigene din Africa sau America de Sud, ori chiar Japonia sau Filipine, erau aduse for┼úat ├«n Europa ┼či Statele Unite pentru a reproduce habitatul lor natural ├«n fa┼úa occidentalilor.

Izola┼úi cu garduri, la fel ca ├«ntr-o gr─âdina zoologic─â, pentru a ilustra ┼či mai puternic diferen┼úele de etnie, b─â┼čtina┼čii din regiunile ├«n care europenii aveau colonii alimentau p├ón─â la urma cea mai important─â idee pe care oamenii de ┼čtiin┼ú─â, apoi mai t├órziu conduc─âtorii de stat, voiau s─â o inoculeze popula┼úiei:rasele pure, albe, civilizate sunt superioare celor de culoare.

De┼či c─âr┼úile de istorie cuprind foarte rar imagini sau referiri la aceast─â perioad─â, milioanele de spectatori care veneau s─â-i vad─â pe ÔÇ×s─âlbaticiÔÇŁ ├«n satele reconstuite pentru amuzamentul albilor atest─â anvergura fenomenului. Se estimeaz─â c─â peste un miliard ┼či jum─âtate de oameni din ├«ntreaga lume au vizitat asemenea expozi┼úii ├«n perioada 1870 ÔÇô 1930, potrivit istoricului francez Pascal Blanchard.

Indigeni pu┼či s─â simuleze luptele dintre ei ┼či colonizatori

627x0 12 jpg jpeg

Una dintre primele gr─âdini zoologice umane a fost cea realizat─â ├«n Londra, ├«n 1851, atunci c├ónd familii ├«ntregi de indigeni africani au fost aduse ├«n Europa pentru a realiza o replic─â a satelor primitive din Senegal, Niger sau Guineea. Proasp─ât ajun┼či ├«ntr-un teritoriu necunoscut, unii dintre ei erau for┼úa┼úi s─â execute dansuri tradi┼úionale imediat cum erau cobor├ó┼úi din tren sau din avion, totul spre deliciul spectatorilor. Femei cu s├ónii goi sau chiar copii de origine african─â erau exploata┼úi de agen┼úii ┼či administratorii expozi┼úiilor. ├Än unele zone, grupurile de indigeni erau for┼úate chiar s─â simuleze luptele dintre ei ┼či colonizatori.

De┼či sus┼úin─âtoare a principiilor egalitare, o alt─â expozi┼úie celebr─â a fost ┼či cea din Fran┼úa, unde, ├«n 1880, ┼čase sate diferite au fost construite la ÔÇ×Jardin dÔÇÖAgronomie TropicaleÔÇŁ, reprezent├ónd replici ale habitatului originar din c├óteva colonii ale Imperiului Francez:Madagascar, Indochina, Sudan, Congo, Tunisia ┼či Maroc.

ÔÇ×Expozi┼úiile umane, o afacereÔÇŁ

O posibil─â origine a dezvolt─ârii expozi┼úiilor de indigieni ar putea fi reg─âsit─â ├«ntr-un gest realizat exploratorul Cristofor Columb ├«n anul 1492, atunci c├ónd a prezentat ┼čase ÔÇ×indieniÔÇŁ la curtea regal─â a Spaniei.

Chiar dac─â ├«nc─âlcau regulile minimale de libertate ┼či egalitate social─â, gr─âdinile zoologice umane au fost rareori condamnate de oamenii de ┼čtiin┼ú─â. Dimpotriv─â, ace┼čtia erau mul┼úumi┼úi c─â pot dezvolta o serie de studii pe familiile de indigeni, argument├ónd ┼či promov├ónd ├«ntr-o m─âsur─â din ce ├«n ce mai mare teoriile rasiale, care au condus ├«n cele din urm─â ┼či la ascensiunea nazismului.

ÔÇ×A fost o afacere, pur ┼či simplu capitalism. Indigenii erau domina┼úi de privirile vizitatorilor, care ├«i for┼úau s─â aib─â un rol ce nu era al lor. Acest rol crea un simbol al raselor. Expozi┼úiile umane sunt un semn clar al amneziei noastre colectiveÔÇŁ, spune istoricului francez Pascal Blanchard.

627x0 png png

┼×ase africani, cump─âra┼úi cu sare ┼či s├órm─â

├Äns─â nu doar Fran┼úa sau Marea Britanie ar putea fi acuzate de organizarea unor gr─âdini zoologice umane. ├Än Statele Unite ale Americii, antropologul american William John McGee realiza ├«n 1904 proiectul celei mai mari ┼či spectaculoase expozi┼úii de indigeni. Acesta dorea s─â proiecteze ├«n St.Louis (Missouri) o gr─âdin─â imens─â ├«n care s─â aduc─â cei mai ├«nal┼úi oameni din lume, situa┼úi ├«n Patagonia, cei mai scunzi din lume, celebrii pigmei din Congo, sau cei care aveau cel mai mult p─âr pe trup, dintr-o insul─â japonez─â.

McGee reu┼če┼čte s─â cumpere, cu ajutorul unui explorator, ┼čase pigmei pentru numai o rol─â de s├órm─â ┼či pu┼úin─â sare. Ajun┼či ├«n SUA ┼či uimi┼úi de cl─âdirile ├«nalte, pigmeii sunt trimi┼či c─âtre St. Louis cu trenul, devenind ├«n scurt timp principala atrac┼úie a expozi┼úiei antropologului american.

Samuel Philips Verner, exploratorul trimis de William John McGee ├«n Africa, poveste┼čte ├«n cadrul unui documentar c─â antropologul american i-a dat o list─â clar─â cu tipurile de indigeni pe care ├«i dore┼čte:ÔÇ×un ┼čef al pigmeilor, o femeie adult─â, de preferin┼ú─â so┼úia lui, un om adult, de preferin┼ú─â fiul lor, o alt─â femeie adult─â, eventual fiica, o femeie t├ón─âr─â, nem─âritat─â, doi copii, o preoteas─â ┼či un preot, sau medici, de preferin┼ú─â ├«n v├órst─âÔÇŁ. ├Än cele din urm─â, gradina zoologic─â uman─â, pus─â la care de McGee, a fost un succes imens ┼či copiat─â apoi la scara larg─â ├«n ├«ntreaga lume, noteaz─â Sadiah Qureshi, un istoric de la Universitatea Cambridge.

Pigmeul care s-a sinucis, după ce a fost adus în SUA

Unul dintre pigmeii adu┼či de McGee ├«n Statele Unite s-a remarcat prin povestea sa tulbur─âtoare, ajuns─â ├«n nenumarate r├ónduri ├«n paginile ziarelor din acea perioad─â. Oto Benga, din Africa, este poate cel mai cunoscut pigmeu al genera┼úiei sale care a devenit o victim─â ┼či ├«n acele┼či timp un simbol al gr─âdinilor zoologice umane.

Ajuns ├«n 1906 ├«n SUA, Oto Benga face parte din grupul de indigeni expus pentru amuzamentul occidentalilor. Dup─â ce a fost v─âzut de peste 20 de milioane de oameni, Oto este dus ├«napoi acas─â ├«n satul s─âu din Congo. C─âut├óndu-┼či tribul, acesta descoper─â c─â a fost exterminat ├«n ├«ntregime de c─âtre solda┼úii belgieni. Se c─âs─âtore┼čte cu o fat─â dintr-un alt trib, dar ├«n scurt timp so┼úia sa moare ├«n urma mu┼čc─âturii unui ┼čarpe.

Oto Benga FOTO Wikipedia.org

627x0 1 2 jpg jpeg

Oto Benga este alungat de c─âtre ┼čeful tribului, care consider─â c─â acesta atrage for┼úele r─âului, odat─â ce a ajuns pe alte t─âr├ómuri. Devenit un str─âin ├«n propria sa lume, Oto decide s─â revin─â ├«n Statele Unite ┼či ├«l roag─â pe cel care l-a adus ├«napoi s─â-l ia din nou ├«n America. Inevitabil, este remarcat de al┼úi oameni de ┼čtiin┼ú─â, printre care ┼či Madison Grant, cel care scrie ├«n 1930 cartea ÔÇ×The Passing Of The Great RaceÔÇŁ, considerat─â mai t├órziu de Adolf Hitler drept ÔÇ×biblia saÔÇŁ.

Dup─â ce ajunge din nou ├«ntr-o gr─âdin─â zoologic─â, al─âturi de animale, pentru al┼úi 2 ani, Oto Benga este eliberat ┼či ├«ncepe s─â-┼či construiasc─â o nou─â via┼ú─â ├«ntr-un centru de adop┼úie. Nereu┼čind s─â se adapteze, la 32 de ani, Oto Benga decide s─â se sinucid─â.

Reclamele expozi┼úiilor umane:ÔÇ×Cruzi ┼či cu pl─âcerea de a tortura animaleleÔÇŁ

Pentru c─â era ├«n fond ┼či o afacere, administratorii de expozi┼úii concepeau ┼či reclamele care aveau scopul s─â aduc─â ├«n num─âr c├ót mai mare curio┼čii occidentali la spectacolele cu ÔÇ×s─âlbaticiÔÇŁ. C├óteva dintre reclamele vremurilor anun┼úau:ÔÇ×Tr─âiesc ├«n p─âduri, sunt extrem de timizi. M─ân├ónc─â aproape cu m├óinile goale carnea de pe animalele s─âlbatice. Sunt cruzi ┼či au pl─âcerea s─â tortureze animaleleÔÇŁ;ÔÇ×Un pigmeu m─ân├ónc─â 60 de banane la o mas─â, pe l├óng─â celelalte produse alimentare. Apoi cere ┼či mai multÔÇŁ.

Fenomenul gr─âdinilor zoologice umane ├«ncepe s─â devin─â din ce ├«n ce mai pu┼úin popular ├«ncep├ónd cu anii 1930, ├«ns─â nu din cauza unei schimb─âri morale a occidentalilor, ci pur ┼či simplu datorit─â apari┼úiei cinematografului. Ultimele ÔÇ×spectacole umaneÔÇŁ sunt consemnate ├«n Belgia, ├«n anul 1958.

Sursa:www.adevarul.ro